Umberto I al Italiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Umberto I
Rege al Italiei
Brogi, Carlo (1850-1925) - Umberto I 1895 1.jpg
Regele Umberto I în 1895
Date personale
Născut14 martie 1844
Torino, Regatul Italiei
Decedat (56 de ani)
Monza, Regatul Italiei
ÎnmormântatPanteonul din Roma
Cauza decesuluiomor (plagă împușcată[*]) Modificați la Wikidata
PărințiVictor Emanuel al II-lea al Italiei
Maria Adelaide de Austria Modificați la Wikidata
Frați și suroriMaria Pia de Savoia
Prințesa Maria Clotilde a Savoiei
Amadeo al Spaniei
Oddone de Savoia Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMargareta de Savoia
CopiiVictor Emmanuel al III-lea
CetățenieFlag of Italy (1861–1946).svg Regatul Italiei Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurirege[*]
Familie nobiliarăCasa de Savoia
Imn regalMarcia Reale
Rege al Italiei
Domnie9 ianuarie 1878 – 29 iulie 1900
PredecesorVictor Emmanuel II
SuccesorVictor Emmanuel III
Semnătură
Umberto I signature.svg

Umberto I de Savoia (n. 14 martie 1844, Torino, d. 29 iulie 1900, Monza), fiu al lui Vittorio Emanuele II de Savoia și al Mariei Adelaide de Ranieri, a fost rege al Italiei din 1878 până în 1900. Numele său complet este Umberto Rainerio Carlo Emanuele Giovanni Maria Ferdinando Eugenio, Principe de Piemont.

A avut încă din copilărie o educație preponderent militară, care i-a format caracterul și ideile pe care le-a susținut în timpul domniei.
A luat parte la al treilea război de independență italiană în fruntea celei de a XVI-a Divizii. Cu acest rol a participat la înfruntarea de la Villafranca (24 iunie 1866) în cadrul înfrângerii forțelor italiene în Bătălia de la Custoza.

Umberto I a fost un aprig susținător al Triplei Alianțe, mai ales după ocuparea franceză a Tunisiei în 1881, unde Italia avansa pretenții, și al guvernului lui Francesco Crispi în proiectul său de întărire a statului în interior (în această perioadă se definește figura președintelui consiliului (1890) și a expansiunii coloniale și de putere internațională externă.

În ideea de a obține vizibilitate și importanță internațională, a sprijinit lansarea colonială în Africa cu ocuparea Eritreei (1885-1896) și a Somaliei (1889-1905).

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]