Carol Albert al Sardiniei
| Carol Albert | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Carlo Alberto Amedeo di Savoia |
| Născut | 2 octombrie 1798 Palatul Carignano, Piemont |
| Decedat | (50 de ani) Porto, Portugalia |
| Înmormântat | Basilica of Superga[*]  |
| Cauza decesului | cauze naturale (boală) |
| Părinți | Carol Emanuel, Prinț de Carignano Maria Cristina de Saxonia |
| Frați și surori | Prințesa Elisabeta de Savoia |
| Căsătorit cu | Maria Theresa de Austria |
| Copii | Victor Emmanuel al II-lea al Italiei Ferdinand, Duce de Genova |
| Cetățenie |  Franța.svg){kind=small} Regatul Sardiniei[*] |
| Ocupație | Regent suveran[*] |
| Limbi vorbite | limba italiană[1][2] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | duce maison de Savoie-Carignan[*] (–) |
| Familie nobiliară | Casa de Savoia |
| Rege al Sardiniei | |
| Domnie | 27 aprilie 1831 – 23 martie 1849 |
| Predecesor | Carol Felix |
| Succesor | Victor Emmanuel II |
Modifică date / text  | |
Carol Albert (Carlo Alberto Amedeo), (n. , Torino, Regatul Sardiniei – d. , Porto, Portugalia) a fost rege al Piemontului-Sardiniei din 1831 până în 1849. I-a succedat vărului său îndepărtat Carol Felix al Sardiniei și numele său este legat de Primul Război de Independență italian. A abdicat după ce forțele sale au fost înfrânte de armata austriacă în bătălia de la Novara (1849) și a murit în exil la scurt timp.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Torino în 1798 ca fiul cel mare al lui Carol Emanuel, Prinț de Carignano și a Mariei Cristina de Saxonia. Deoarece niciunul dintre fiii regelui Victor Amadeus al III-lea nu avea moștenitori pe linie masculină, Carol Albert a fost cunoscut întreaga sa viață drept moștenitorul tronului Sardiniei.
A fost educat în atmosfera intelectual liberală și francofilă de la Geneva, apoi la Paris în timpul Primului Imperiu Francez. Napoleon l-a numit locotenent de dragoni în 1814. După căderea lui Napoleon, Carol Albert s-a întors la Torino. Doi mentori au avut misiunea de a combate ideile periculoase despre eliberarea națională pe care Carol le-a învățat în Franța. Cu toate acestea, el a continuat să afișeze unele simpatii față de liberali.
În 1821, ca regent al regatului în absența noului rege, Carol Felix (atunci în Modena), el a admis o constituție care a fost dezavuată de rege. Regele l-a trimis pe Carol Albert să se alăture armatei franceze în Spania pentru a reprima revoluția liberală și pentru restabilirea regelui Ferdinand al VII-lea. El s-a distins în bătălia de la Trocadero, în 1823, care a anihilat speranțele unei monarhii constituționale pentru Spania.
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ IdRef, accesat în