Timiș 2

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Timiș2)
Timiș2
Timișoara: Vagonul motor Timiș 2 numărul 252 și o remorcă circulând pe linia 1 în 1987
Timișoara: Vagonul motor Timiș 2 numărul 252 și o remorcă circulând pe linia 1 în 1987
Identificare
ProducătoriÎntreprinderea de Transport și Construcții Vagoane de Tramvai Timișoara (până în 1977) /
Electrometal Timișoara (din 1977)
Punere în serviciuPrototip: 1969

Ecartament normal: 1972–1990

Ecartament metric: 1981–1987
OperatoriCompaniile de transport public din Timișoara, Arad, Brăila, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Reșița, Sibiu
Exemplare541 vagoane motoare,
531 remorci
Caracteristici tehnice
Lungime14.600 mm + 14.600 mm (peste cuple)
14.000 mm sau 14.100 mm (lungimea vagonului)
Lățime2303 mm
Masă21500 kg (vagon motor)
14500 kg (remorcă)
Ecartament1000 mm sau 1435 mm
Putere2 × 120 kW (la 750 volți)
2 × 96 kW (la 600 volți)
Motoare2
Alimentare600 sau 750V CC
Viteză maximă70 km/h
Dispunerea osiilorB'B' (vagon motor) + 2'-2' (remorcă)
Capacitate
Locuri pe scaun24 pe vagon
Total locurila 5 căl/m²: 61 (motor) / 76 (remorcă)
la 8 căl/m²: 98 (motor) / 122 (remorcă)
Tramvai Timiș 2 în Cluj-Napoca, 2006

Timiș 2 a fost un model de tramvai produs în România între anii 1970 și 1990, la Timișoara. Au fost produse 447 de garnituri cu ecartament normal, precum și 95 de garnituri cu ecartament metric.

Prototipul și primele vehicule de serie au fost produse intern de Regia Autonomă de Transport Timișoara (R.A.T.T.), cunoscută ca I.T.T. (până în 1971) și I.T.C.V.T.T. (1971). În 1977 producția de masă a fost în cele din urmă transferată către compania Electrometal Timișoara (prescurtat Eltim), care fusese înființată în 1959.[1][2]

Prototipul a fost construit în 1969, după ce se renunțase, datorită curbelor cu raze mici din oraș, la construirea unor vagoane articulate de mare capacitate.[2] Proiectul a fost condus de ing. Gheorghe Bihoi.[3]

Aspect exterior[modificare | modificare sursă]

Tramvai Timiș2 cu remorcă în Ploiești, mai 1994

Vagoanele de tip Timiș aveau o formă paralelipipedică, cu caroserie metalică portantă sudată.[2] Iluminarea exterioară era asigurată cu două faruri simple. Poziția panoului de afișare a liniei, precum și modalitatea de deschidere a geamurilor și alte detalii de design variau în funcție de anul fabricației și de orașul pentru care au fost produse vagoanele. Urcarea și coborârea călătorilor se făcea prin 3 uși acționate pneumatic,[2] din care cea centrală era dublă.

Amenajare interioară[modificare | modificare sursă]

Vagonul motor are cabina de conducere separată de spațiul pentru călători. Cabina este dotată, pe lângă sistemele de conducere a tramvaiului și de manevrare a ușilor, și cu o stație de amplificare prin care vatmanul poate comunica cu călătorii.[2]

Spațiul disponibil pentru călători în vagonul motor e de 17,5 m², oferind o capacitate de 61 de călători ( la 5 călători/m²) sau 98 de călători ( la 8 călători/m²). Finisajele erau realizate din plăci melaminate, iar iluminarea era asigurată de 6 tuburi fluorescente amplasate în tavan. Vagonul avea disponibilă atât ventilație naturală, prin aeratoare plasate în tavan, cât și forțată, aerul de afară fiind introdus de cele patru aeroterme situate sub scaune. În timpul iernii, aceleași aeroterme recirculau și încălzeau aerul din salon.[2] Numărul de scaune era de 24 pe vagon.[4]

Vagonul remorcă avea aceleași dimensiuni și amenajări ca cel motor, însă lipsa cabinei de conducere ridica capacitatea vagonului la 76 sau 122 de călători (la 5, respectiv 8 călători/m²).

Date tehnice[modificare | modificare sursă]

Tramvai Timiș 2 în Sibiu

Tramvaiele Timiș 2 sunt compuse dintr-un vagon motor care tractează o remorcă cu aceleași dimensiuni exterioare. Acest lucru este realizat prin intermediul a două motoare de 120 kW plasate în boghiurile vagonului motor. Ambele vagoane beneficiază de frână de serviciu reostatică, frână de staționare pneumatică,[5] precum și de frâne de urgență cu patină pe șină.

Producție[modificare | modificare sursă]

Numărul de vagoane produse pentru circulația din Timișoara conform monografiei RATT din 1994 se regăsește în tabelul de mai jos.[6] În monografia din 1999 anii 1970–1979 sunt decalați cu 2, fiind menționată începerea producției de serie în 1972, iar producția din acea perioadă diferă ușor.[7]

An Vagoane motor produse Numere de parc Remorci produse Numere de parc Observații
1969 1 231 prototip
1970 2 232–233 3 1–3
1971 3 234–236 3 4–6
1972 2 237–238 2 7–8
1973 5 239–243 5 9–13
1974 11 244–254 11 14–24 începând cu vagonul 245 s-a trecut de la controllere "Kiepe" la controllere produse de Electrometal Timișoara
1975 18 255–272 18 25–42
1976 21 273–293 21 43–63
1977 20 294–313 20 64–83
1978 10 314–323 10 84–93
1979 7 324–330 7 94–100
1980
1981
1982 3 230, 331–332 2 101–102 Numărul de parc 230 a fost atribuit unui tramvai articulat, cu 3 boghiuri
1983 3 333–335 3 103–105
1984
1985 3 336–338 3 106–108
1986 5 339–343 5 109–113
1987
1988 8 344–351 8 114–121
1989 8 352–359 8 122–129
1990 5 360–364 5 130–134

Producția pentru alte orașe[modificare | modificare sursă]

În afară de Timișoara, tramvaiele Timiș 2 au fost folosite de întreprinderile de transport public din alte 10 orașe: Arad, Oradea, Reșița, Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Iași, Brăila, Galați și Ploiești. Numărul de exemplare achiziționate și durata de utilizare a variat. Ultimul oraș care a păstrat acest tip de tramvai în serviciul de a fost Cluj-Napoca, unde ultimul exemplar circulând în serviciul comercial până în iunie 2011, pe când regia de transport din Iași le-a casat imediat după 1990 datorită problemelor de exploatare ce au dus la mai multe accidente, precum și a performanțelor reduse.[8]

În tabelul de mai jos este prezentată producția de tramvaie pentru aceste orașe.

Oraș Caracteristici

(ecartament/alimentare)[9]

Prima livrare Ultima livrare Total[10] imagine
Arad 1000 mm / 750 V 1981 1986 42
Brăila 1435 mm / 600 V 1975 1990 53
Cluj-Napoca 1435 mm / 750 V 1987 1989 39
Craiova 1435 mm / 600 V 1987 1989 49
Galați 1435 mm / 750 V 1977 1982 71
Iași 1000 mm / 600 V 1981 1982 47
Oradea 1435 mm / 600 V 1975 1982 54
Ploiești 1435 mm / 600 V 1987 1988 20
Reșița 1435 mm / 750 V 1988 1989 22
Sibiu 1000 mm / 600 V 1985 1987 3

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Eltim" mizeaza pe dezvoltarea satelor romanesti, Artikel vom 13.[nefuncțională]
  2. ^ a b c d e f Monografie 1994, p. 37
  3. ^ Gerhard Binder (). „Primul tramvai de mare capacitate și silențios a fost conceput de un timișorean”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Mecanoexportimport. Tramcar-train Timiș. Publicom. 
  5. ^ Regia Autonomă de Transport Timișoara (). Manualul conducătorului de tramvai. p. 46. 
  6. ^ Monografie 1994, p. 39
  7. ^ Monografie 1999, pp. 175-178
  8. ^ Constantin V. Ostap, Eugenia G. Ursescu (). Monografia transportului public de călători din municipiul Iași (1989-1998). R.A.T.C. Iași. 
  9. ^ Straßenbahnatlas Rumänien 2004, p. 9
  10. ^ Straßenbahnatlas Rumänien 2004, p. 12

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dorin Sarca, Gh. Radulovici (). Centenarul tramvaielor din Timișoara, Monografie 1869−1969. Timișoara. 
  • Hans Lehnhart și Claude Jeanmarie (). Straßenbahn-Betriebe in Osteuropa II. Villingen: Verlag Eisenbahn. ISBN 3-856490-32-9. 
  • 1869−1994, 125 de ani de circulație cu tramvaiul în Timișoara, Monografie. Timișoara. .  
  • Regia Autonomă de Transport Timișoara, 130 de ani de activitate, 1869–1999, Monografie. Timișoara. . 
  • Günther, Andreas; Tarkhov, Sergei; Blank, Christian (). Straßenbahnatlas Rumänien 2004. Berlin: Arbeitsgemeinschaft Blickpunkt Straßenbahn e.V. p. 31. ISBN 3-926524-23-5. 
  • Borcea Liviu, Mihai Apan, Moisa Gabriel (). De la o stație la alta. Oradea: Editura Arca. 
  • Straßenbahn Magazin, octombrie 2011, Fahrzeugporträt: Erfolgsstory unter schwierigen Bedingungen – Rumäniens TIMIS-II-Großraumwagen

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Timiș2

Legături externe[modificare | modificare sursă]