Sergiu Malagamba
Sergiu Malagamba | |
![]() |
|
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Serghei Malagamba |
Născut | ![]() |
Decedat | (65 de ani)![]() |
Ocupație | Baterist, compozitor, aranjor, dirijor |
Activitate | |
Alte nume | Serghei Malagamba |
Gen muzical | Muzică ușoară |
Instrument(e) | Baterie, violoncel |
Ani de activitate | 1937-1978 |
Modifică date / text ![]() |
Sergiu Malagamba, cunoscut și sub numele Serghei Malagamba (n. 6 februarie 1913, Chișinău - d. 15 aprilie 1978, București) a fost un compozitor, aranjor muzical, dirijor și baterist român de origine armeană.[1]
Cuprins
Studii[modificare | modificare sursă]
Malagamba a studiat muzica la Conservatorul „Unirea” din Chișinău între anii 1931-1933. După o perioadă de întrerupere, a continuat studiile superioare muzicale în 1950 la Conservatorul din București (în cadrul unor cursuri inițiate de Uniunea Compozitorilor). Aici a studiat o perioadă violoncelul, dar s-a simțit mai ales atras de baterie, instrument la care a excelat, remarcându-se printr-o tehnică de virtuoz.
Activitate[modificare | modificare sursă]
Ca baterist[modificare | modificare sursă]
Malagamba a debutat ca baterist în anul 1937, participând în diferite formații de muzică de dans. În 1940 a dirijat primul său concert de muzică ușoară. Înainte de a se consacra compoziției și baghetei dirijorale, a fost considerat cel mai bun baterist din România, faima lui depășind hotarele. Există păreri care susțin că Malagamba ar fi fost printre pionierii jazz-ului românesc.
După război, ca dirijor și compozitor[modificare | modificare sursă]
Malagamba s-a concentrat după război și asupra altor activități (compoziție, dirijat, aranjament muzical), fără însă a abandona bateria. În anii șaizeci, a instruit noi toboșari, viitori exponenți ai muzicii rock (între ei, bateristul Ștefan Mihăescu de la formația Sideral).
Între anii 1949-1954, a condus un număr de concerte de muzică ușoară la Sala Dalles. Din 1959, a participat ca dirijor al Teatrului satiric-muzical „Constantin Tănase”, cu care a condus un turneu de succes la Paris în 1965, pe muzica „Baletului tobelor”, compoziție proprie cu coregrafie. Alte turnee ale lui Malagamba s-au desfășurat în Polonia (1960, 1962 și 1965), Uniunea Sovietică (1957[2], 1965) și Italia (1966). A fost numit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor în anul 1947.
Moda „Malagamba “[modificare | modificare sursă]
La începutul anilor patruzeci a fost lansată o modă vestimentară excentrică, numită chiar „Malagamba”. Originile ei sunt incerte; în vreme ce unele păreri spun că a fost importată din Italia, mulți alții (între care Johnny Răducanu și Temistocle Popa) susțin că Sergiu Malagamba ar fi lansat-o, ținând cont de modul neobișnuit de a se îmbrăca al artistului. În vremea regimului Ion Antonescu, moda a fost reprimată de către autorități și catalogată drept indecentă; urmând zvonurile asupra paternității ei, artistul Malagamba a fost arestat și internat în lagărul de la Târgu-Jiu pentru scurt timp. La instalarea regimului socialist, Malagamba a fost apreciat pentru poziția sa de „antifascist”.
Sergiu Malagamba în cultura de masă[modificare | modificare sursă]
În folclor[modificare | modificare sursă]
Folclorul copiilor[modificare | modificare sursă]
Popularitatea artistului, dar și numele neobișnuit (de origine italiană) și rezonant au determinat, între altele, preluarea lui într-o poezioară scandată din folclorul copiilor (mai ales de la oraș):
Noaptea stinge lampa.”
Joc la nunți[modificare | modificare sursă]
Un dans denumit tot „Malagamba” a fost localizat în satul Cizer (județul Sălaj). Nu se poate decât presupune o legătură cu dansul inventat la București despre care amintește compozitorul Temistocle Popa; singura mărturie este cea a numelui, suficient de „exotic” pentru spațiul românesc, mai ales în mediul rural. Dansul din Cizer se juca la nunți în deceniile 1950 și 1960, astfel: 20-30 de femei formau un cerc mare, băteau tactul din palme și săreau pe rând, strigând:
Pita n-o ști frământa;
Da-n cuptor cum ó-a pune,
De n-o a lega c-o funie?
Da' di-acolo cum o-à scoate –
Cu-n căruț cu patru roate.”
Compoziții[modificare | modificare sursă]
- Azi e mai frumos ca ieri (versuri: Aurel Felea)
- De ziua ta (versuri: George Mihalache)
- În așteptarea ta (versuri: Aurel Felea)
- Îți mulțumesc, dragul meu (versuri: Mircea Block)
- Noapte bună, vioară (versuri: Aurel Felea)
- Perechea mea ești tu (versuri: Constantin Cârjan)
- Cu tine nu pot sa ma cert (text Mircea Block, interpretă Margareta Pâslaru)
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Ordinul Muncii, clasa a III-a (1963)[3]
- Mențiune la Concursul național de muzică ușoară, Mamaia (1969)
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ rador.ro: PORTRET: Povestea fascinantă a legendarului Sergiu Malagamba. Accesat la 14.05.2017
- ^ „Оркестр Малагамба”. http://smena-online.ru/stories/orkestr-malagamba. Accesat la 30 ianuarie 2016.
- ^ Decretul nr. 711/1963 pentru conferirea de ordine și medalii unor cadre artistice și tehnice
Cărți[modificare | modificare sursă]
- Ionescu, Doru (2005). Timpul chitarelor electrice. Jurnal de călătorie în arhiva TVR, vol. 1, Editura Humanitas Educațional, București. ISBN 973-689-064-3
Articole[modificare | modificare sursă]
- Toboșarul Malagamba, 10 aprilie 2005, Loreta Popa, Jurnalul Național
- Intre vis si cosmar, 3 iulie 2006, Dana Andronie, Jurnalul Național
- Personajele Bucureștiului postbelic, 23 septembrie 2006, ZIUA