Charles de Batz de Castelmore d'Artagnan
| Charles de Batz de Castelmore d'Artagnan | |
 Ilustrație din romanul Les mémoires de M. d'Artagnan de Courtilz de Sandras | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | c. 1611 Lupiac, Regatul Franței |
| Decedat | 25 iunie 1673 (61–62 de ani) Maastricht, Provinciile Unite |
| Înmormântat | Țările de Jos  |
| Cauza decesului | plagă împușcată[*] |
| Ocupație | scriitor militar[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[1] |
| Activitate | |
| Ramura | Régiment des Gardes Françaises[*] mousquetaires de la garde[*] |
| Gradul | Mareșal al Franței |
| Bătălii / Războaie | Războiul Franco-Olandez[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Charles de Batz de Castelmore cunoscut sub numele de d'Artagnan și mai târziu, contele d'Artagnan (c. 1611 – 25 iunie 1673) a fost muschetar francez, care a servit în timpul regelui Ludovic al XIV-lea drept căpitanul muschetarilor de gardă. A murit în Asediul de la Maastricht în Războiul franco-olandez. O relatare fictivă a vieții sale de către Gatien de Courtilz de Sandras a constituit baza romanțelor d'Artagnan ale lui Alexandre Dumas, tatăl, dintre care cea mai faimoasă este Cei trei muschetari (1844). Versiunea fictivă a lui d'Artagnan prezentată în lucrările lui Dumas și adaptările ulterioare este astăzi mult mai cunoscută decât figura istorică reală.
Familia și originile[modificare | modificare sursă]
D'Artagnan s-a născut la castelul Castelmore lângă Lupiac, în sud-vestul Franței. Tatăl său, Bertrand de Batz, seigneur de Castelmore, era fiul unui negustor înnobilat, Arnaud de Batz, care a cumpărat castelul Castelmore. Charles de Batz a plecat la Paris în anii 1630, folosind numele mamei sale Françoise de Montesquiou d'Artagnan. D'Artagnan a găsit o modalitate de a intra la muschetari în 1632 prin sprijinul unchiului său, Henri de Montesquiou d'Artagnan sau poate datorită influenței prietenului lui Henri, Monsieur de Tréville (Jean-Armand du Peyrer, Conte de Troisville).[2] D'Artagnan s-a alăturat gărzilor la mijlocul anilor 1630 și a servit sub capitanul des Essarts. Regimentul a avut parte de multe acțiuni la începutul anilor 1640, luând parte la asediile de la Arras, Aire-sur-la-Lys, la Bassée și Bapaume în 1640–41 și la Collioure și Perpignan în 1642. Dacă d'Artagnan a fost sau nu implicat personal este neclar, dar este probabil că a participat la unele, dacă nu la toate aceste asedii.[3] În timp ce se afla la muschetari, d'Artagnan a căutat protecția influentului cardinal Mazarin, primul ministru al Franței din 1643. În 1646, compania muschetarilor a fost dizolvată, dar d'Artagnan a continuat să-l slujească pe protectorului său Mazarin.
Căsătorie și copii[modificare | modificare sursă]
D'Artagnan s-a căsătorit la 5 martie 1659 cu Anne-Charlotte Boyer de Chanlecy, lady de Sainte-Croix, născută în 1624 (fiica lui Charles Boyer, lord de Chanlecy și Sainte-Croix și a lui Claude de Rymon, lady de la Rochette) văduvă a lui Jean-Elenor de Damas.[4]
Destul e curând cuplul a încetat să mai trăiască împreună. D'Artagnan a preferat câmpurile de luptă, iar soția sa a părăsit Parisul și a locuit pe moșia sa de la Sainte-Croix, unde a murit la 31 decembrie 1683.[5]
Ei au avut doi copii: Louis (cel mai mare) născut în 1660 și Louis (cel mai mic) născut la 4 iulie 1661, la Chalon-sur-Saône.[6] Amândoi au devenit militari.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „France – Land of the_Musketeers – Dominique's Villas”. Arhivat din original la .
- ^ „The Real D'Artagnan”. .
- ^ Samaran 1912, pp. 293–300.
- ^ Samaran 1912, p. 330.
- ^ Samaran 1912, p. 287; 300.
