Pierre Teilhard de Chardin
| Pierre Teilhard de Chardin | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5][6]  Q2243332[*], Franța |
| Decedat | (73 de ani)[7][8][4][5][9][6][10] New York, SUA[11][7] |
| Înmormântat | Hyde Park |
| Cetățenie |  Franța |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | teolog[*] paleontolog[*] scriitor paleoanthropologist[*] preot catolic[*] geolog filozof |
| Activitate | |
| Domiciliu | Franța |
| Alma mater | Universitatea din Paris Villanova University[*] Notre Dame de Mongré High School[*] |
| Influențat de | Pavel, Origene, Grigore de Nyssa, Ignațiu de Loyola, Henri Bergson, Georg Wilhelm Friedrich Hegel |
| Premii | Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] Médaille militaire Mendel Medal[*] () |
Modifică date / text  | |
Pierre Teilhard de Chardin (n. 1 mai 1881, Clermont-Ferrand - d. 10 aprilie 1955, New York) a fost un iezuit francez, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și teolog. A încercat să armonizeze teoria evoluționistă cu creștinismul.
A fost profesor de geologie și de paleontologie la Institutul Catolic din Paris și președinte al Societății Franceze de Geologie. A efectuat cercetări științifice în Africa și Asia, contribuind la descoperirea sinantropului.
În anul 1950 a fost ales membru al Academiei Franceze.
Studiile[modificare | modificare sursă]
A studiat inițial geologia, fizica și chimia. Din 1908 până în 1912 a studiat teologia în Hastings (Sussex, Marea Britanie). A fost hirotonit preot la 24 august 1911, la vârsta de 30 de ani.
Activitatea[modificare | modificare sursă]
În anul 1926 a intrat în conflict cu Sfântul Oficiu, ceea ce a atras suspendarea sa de la catedra din Franța. Următorii 20 de ani i-a petrecut în China, unde a descoperit „Omul de Peking”, un strămoș al omului modern. Principala sa lucrare, Le phénomène humain, nu i-a fost publicată în timpul vieții din cauză că autoritățile ecleziastice au tărăgănat acordarea unui imprimatur („să fie publicat”), iar fără „imprimatur” Theilhard de Chardin a refuzat să-și publice lucrarea.
Concepții filozofice[modificare | modificare sursă]
Teilhard de Chardin a încercat să concilieze religia cu știința modernă. Concepția sa cosmogonică și antropologică promovează evoluționismul și transformismul, dar este în esență un organism spiritualist, asemănător cu cel al lui Henri Bergson.
A înlăturat din cosmogeneză miturile biblice creaționiste și a definit omul ca evoluție devenită conștientă de sine, însă a antropomorfizat natura și a dat o interpretare finalistă apariției și dezvoltării speciei umane. L-a considerat pe Hristos ca motorul evoluției și punctul Omega al Universului.
Gândirea sa socială condamnă individualismul, discriminarea națională și socială, înstrăinarea omului în capitalism, preconizează colectivismul, convergența planetară a energiilor umane, încrederea în viitorul omenirii și în perspectivele uriașe deschise de știință și de tehnică.
Opera științifică[modificare | modificare sursă]
Principalele sale opere sunt:
- 1955: Fenomenul uman ("Le Phénomène humain")
- 1956: Grupul zoologic uman
- 1956: Apariția omului ("L'Apparition de l'homme")
- 1959: Viitorul omului ("L'Avenir de l'homme")
- 1962: Energia umană ("L'Énergie humaine")
- 1965: Știința și Christos ("Science et Christ")
- 1973: Direcțiile viitorului ("Les Directions de l'avenir")
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Pierre Teilhard de Chardin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Marie Joseph Pierre Teilhard de chardin, Baza de date Léonore, accesat în
- ^ a b Pierre Teilhard de Chardin, SNAC, accesat în
- ^ a b Pierre Teilhard de Chardin, Find a Grave, accesat în
- ^ a b Pierre Teilhard De Chardin, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în
- ^ a b Тейяр де Шарден Пьер, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ DE CHARDIN R. P. Pierre, Pierre Marie Joseph Teilhard, Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în
- ^ Pierre Teilhard de Chardin, Babelio, accesat în
- ^ Pierre Teilhard de Chardin, Autoritatea BnF
- ^ „Pierre Teilhard de Chardin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în