Tinovul Poiana Stampei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tinovul Poiana Stampei
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Tinovul Poiana Stampei
Harta locului unde se află Tinovul Poiana Stampei
Localizarea rezervației pe harta țării
RAMSAR-logo.gif
Zonă umedă de importanță internațională
Poziția Actual Suceava county CoA.png Județul Suceava
 România
Cel mai apropiat oraș Vatra Dornei
Coordonate Coordonate: 47°17′04″N 25°05′52″E / 47.28444°N 25.09778°E / 47.28444; 25.0977847°17′04″N 25°05′52″E / 47.28444°N 25.09778°E / 47.28444; 25.09778[1]
Suprafață 681,80 ha
Înființare 1955, declarat în 2000

Tinovul Poiana Stampei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administarativ al comunei Poiana Stampei.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală cu o suprafață de 681.80 hectare[2] (cunoscută și sub denumirea de Tinovul Mare Poiana Stampei) se află în Depresiunea Dornelor, la limita vestică a județului Suceava cu județul Bistrița-Năsăud, în partea nord-vestică a Parcului Național Călimani, în imediata apropiere a drumului european E58[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și este inclusă în situl de importanță comunitară Tinovul Mare Poiana Stampei[5], sit care începând cu data de 25 octombrie 2011 a fost desemnat ca zonă umedă de importanță internațională[6]. Aceasta reprezintă o zonă naturală (mlaștini oligotrofe împădurite) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă[7] (specifică tinoavelor) protejată la nivel european[8] și conservă câteva specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Turbării active, Turbării cu vegetație forestieră și Turbării degradate capabile de regenerare naturală.

La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel:

Faună[modificare | modificare sursă]

Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe (Vulpes vulpes), jderul de copac (Martes martes) , veveriță (Sciurus carolinensis), șoarecele pitic (Micromys minutus);

Păsări: șorecarul comun (Buteo buteo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierlă (Turdus merula), mierla gulerată (Turdus torquatus), fâsă de câmp (Anthus campestris), fâsă de pădure (Anthus trivialis), fâsă de luncă (Anthus pratensis), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), cânepar (Carduelis cannabina), cinteză (Fringilla coelebs), codobatură albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), măcăleandru (Erithacus rubecula).

Reptile și amfibieni: șarpele de apă (Natrix tessellata), șopârla de munte (Lacerta vivipara), tritonul carpatic (Triturus montandoni)[10], sălămâzdră de uscat (Salamandra salamandra), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria)[11]

Nevertebrate cu specii de: libelule (Leucorrhinia pectoralis și Cordulegaster heros - calul-dracului); fluturi și molii (Aphantopus hyperantus, Anthocharis cardamines, Argynnis paphia - arginie mare de pădure, Callophrys rubi, Colias hyale, Colias croceus, Hepialus humuli, Lycaena tityrus, Leptidea sinapis, Melanargia galathea, Maniola jurtina, Triodia sylvina, Pararge aegeria)[12].

Floră[modificare | modificare sursă]

Dumbrăviță de baltă

Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de: pin de pădure (Pinus sylvestris), molid (Picea abies), salcie aurită (Salix aurita), salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia), mesteacăn pitic (Betula humilis), merișor (Vaccinium vitis idaea), afin (Vaccinium myrtillus) sau cununiță (Spiraea chamaedrifolia).

La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43 din 21 mai 1992[9]) din speciile: churechi de munte (Ligularia sibirica), gălbenuș (Crepis paludosa), călțunul doamnei (Geum rivale), iarba ciutei (Doronicum austriacum), crețușcă (Filipendula ulmaria), clopoțelul de munte (Campanula serrata), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), poroinic (Dactylorhiza maculata), toporaș galben de munte (Viola biflora), orhidee (Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea), sânzâiene (Galium uliginosum), buhai (Listera ovata), dumbrăviță de baltă (Epipactis palustris), limba cucului (Botrychium multifidum), oușor (Streptopus amplexifolius), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata), trestioară (Calamagrostis neglecta), ferigă de mlaștină (Dryopteris cristata), coada-calului (Equisetum sylvaticum), rogozuri (Carex curta, Carex rostrata); precum și câteva specii de mușchi de turbă (Sphagnum wulfianum, Dicranum viride, Campylopus pyriformis, Sphagnum capillifolium și Drepanocladus vernicosus)[13].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale:

  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil”[14] din Poiana Stampei, construcție secolul al XIX-lea (1883-1885), monument istoric[15].
  • Gospodăria țărănească (Ion Ivan) din Poiana Stampei, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Situl de importanță comunitară Cușma.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Eunis.eea.europa.eu - Tinovul Poiana Stampei (coords.); accesat la 28 august 2012
  2. ^ Apmsv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Suceava; accesat la 28 august 2012
  3. ^ en ProtectedPlanet.net - Tinovul Poiana Stampei Nature Reserve (geolocalisation); accesat la 28 august 2012
  4. ^ Cdep.ro - Legea nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 28 august 2012
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Tinovul Mare Poiana Stampei (sit de importanță comunitară); accesat la 11 iulie 2014
  6. ^ Ramsar.org - Zone umede de importanță internațională din România; accesat la 11 iulie 2014
  7. ^ Dexonline.ro - Definiție higrofil; accesat la 28 august 2012
  8. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 8 iulie 2014
  9. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 14 aprilie 2015
  10. ^ Iucnredlist.org The IUCN Red List of Threatened of Species Lissotriton montandoni; accesat la 11 iulie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rana temporaria; accesat la 11 iulie 2014
  12. ^ Natura2000.eea.europa.eu - Tinovul Mare Poiana Stampei; accesat la 11 iulie 2014
  13. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Tinovul Mare Poiana Stampei; accesat la 28 august 2012
  14. ^ Poianastampei.ro - Primăria comunei Poiana Stampei - Biserica de lemn; accesat la 15 iulie 2014
  15. ^ Cimec.ro - Patrimoniul creștin - Biserica de lemn din Poiana Stampei; accesat la 15 iulie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj