Moroi
Moroiul este, în mitologia românească care se crede că ar proveni de obicei al unui prunc mort înainte de a fi botezat, ucis sau înmormântat de viu, sau dintr-un mort neputrezit, căruia nu i s-a făcut slujba religioasă. Se crede că moroii plâng noaptea și își cer botezul.[1]
Există credința că moroiul iese noaptea din mormânt în chip de fantomă pentru a pricinui rele celor vii.[2]
Dincolo de Carpați, în majoritatea zonelor etnografice ardelene, cu deosebire în Țara Moților și in zona Pădurenilor din județul Hunedoara, prin moroi (și forma sa feminină, moroiniță) se înțeleg exclusiv vrăjitorii (vrăjitoarele) care fură laptele și mana vacilor, într-un exemplu unic de vampirism îndreptat împotriva belșugului alimentar adus de animalele domestice. În schimb, în Oltenia și în Teleorman, moroii sunt absolut identici cu strigoii, oamenii fiind convinși că dacă mortul a fost în viața sa un om cu inima rea, a dușmănit pe rudele sale și s-a purtat aspru și fără milă cu ai lui, atunci - inevitabil - se face moroi.
Vezi și
Note
Bibliografie
- Matei CAZACU, Minuni, vedenii și vise premonitorii, în trecutul românesc, Editura Sigma, București, 2003, ISBN 9736490831, 9789736490835
- Jacques Sirgent, "Le livre des vampires", 01/05/2009 ISBN 2357790164 , Éditura : Camion Blanc
- franceză {{{1}}} Mythologie du vampire en Roumanie, Archives des sciences sociales des religions, 1981, vol. 52, n° 2, p. 215. Laurant Jean-Pierre. Cremene (Adrien) sur Persee.fr
Legături externe
 | Acest articol legat de un subiect de mitologie este deocamdată un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea sa! |
| ||||||||||||||||||||||
