Mihail Dragomirescu
| Mihail Dragomirescu | |||
.jpg) | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | [1][2]  Plătărești, România | ||
| Decedat | (74 de ani)[1] București, România | ||
| Căsătorit cu | Laura Dragomirescu[*] | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | critic literar[*] istoric literar[*] | ||
| Limbi vorbite | limba română[3] | ||
| Activitate | |||
| Studii | Universitatea din București | ||
| Profesor pentru | Ion Trivale | ||
| Limbi | limba română limba franceză | ||
| Patronaj | Universitatea din București | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Mihail Dragomirescu (n. 22 martie 1868, Plătărești, Călărași – d. 25 noiembrie 1942, București) a fost un estetician, teoretician și critic literar român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Urmează studiile liceale la Liceul „Gh. Lazăr” și la Colegiul „Sf. Sava” din București. Între anii 1889-1892 este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care o absolvă cu o teză despre Relațiunea dintre premisele și ultimele concluziuni ale filosofiei lui Herbert Spencer. Devine discipolul lui Titu Maiorescu, de care se desparte ulterior.
În 1895 este numit conferențiar de estetică la Universitatea din București, iar în 1906 profesor titular la catedra de literatură română a Facultății de Litere și Filosofie din București. Organizează Seminarul de Literatură, transformat în Institutul de Literatură.
A condus revistele „Convorbiri critice”, „Ritmul vremii”, „Falanga”, în paginile cărora a combătut, de pe pozițiile criticii raționaliste, atât sămănătorismul, cât și simbolismul și modernismul. Adept al esteticii integraliste, el considera capodopera drept o specie, înglobând în mod rigid arta în sfera științei.
A fost proprietarul și directorul revistei Gazeta municipală[4].
Opera
[modificare | modificare sursă]- Critica „științifică” și Eminescu, 1895, ed. a II-a, 1906, ed. a III-a, 1925
- Critica dramatică, 1904, reeditare, 1996
- Teoria poeziei, 1906, ediție revăzută (Poezia română), 1915
- Știința literaturii, 1926
- La science de la littérature, vol. I-III, Paris, 1928-1929, vol. IV, 1938
- Critică - directive literare, vol. I, 1927, vol. II, 1928
- Integralismul (dialoguri filosofice), 1929
- Sămănătorism, poporanism, criticism, 1934
- Scrieri critice și estetice, ediție îngrijită, cu note și comentarii de Z. Ornea și Gh. Stroia, 1969
Afilieri
[modificare | modificare sursă]- Membru de onoare (1938) al Academiei Române
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Mihail Dragomirescu, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Un italian la București
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Zigu Ornea, Trei esteticieni: Mihail Dragomirescu, H. Sanielevici, P.P. Negulescu, București, EPL, 1968
- Titu Popescu, Mihail Dragomirescu, estetician, București, Minerva, 1973
- Al. Tudorică, Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, București, Minerva, 1981
- Leonida Maniu, Introducere în opera lui Mihail Dragomirescu, București, Minerva, 1983
- Adrian Tudurachi, Destinul precar al ideilor literare: despre instabilitatea valorilor în opera lui Mihail Dragomirescu, Cluj, Limes, 2006
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||