Sari la conținut

LAROM

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
LAROM

LAROM din a treia generație în timpul paradei militare de Ziua Națională a României, 1 decembrie 2009, București.

Tip Aruncător de proiectile reactive
Loc de origine  România/ Israel
Istoric operațional
În uz 2001 - prezent
Folosit de Forțele Terestre Române
Istoric producție
Proiectant Aerostar/Elbit și IMI
An proiectare 1996-1999
Producător Aerostar (lansatorul)
SC Tohan SA (rachete 122 mm)
IMI (rachete 160 mm)
An producție 1999-prezent
Bucăți construite 48
Date generale (șasiu 26.410 DFAEG)
Greutate maxim 22,5 tone (gata de luptă)
Lungime 7,9 metri (marș)
8,05 m (poziție de tragere)
Lățime 2,51 m
Înălțime 3 m (marș)
Echipaj 4 (șofer, șef instalație și doi servanți)

Calibru GRAD 122 mm și
LAR Mk.4 160 mm
Număr țevi 2 × 20 (122 mm)
2 × 13 (160 mm)
Cadență de tragere 40 × 122 în 20 de secunde
26 × 160 în 45 de secunde
Bătaie maximă 20,4 km (122 mm)
45 km (160 mm)
Sistem de ochire ACCS

Blindaj Protecție balistică nivel 1 STANAG 4569 pentru glonț și mine antipersonal.
Motor MAN D 2866, diesel, 11,967 litri, 4 timpi, 6 cilindri în linie, intercooling, răcit cu lichid.
410 CP/ 1900 rpm, cuplu maxim: 1850 Nm / 900 – 1400 rpm
Putere specifică 18 CP/t
Sarcină utilă Maxim 12 tone
Transmisie ZF 16 S2220, mecanică sincronizată cu 16+2 trepte de viteză.
Suspensie 6×6
Gardă la sol 40 cm
Autonomie 800 km
Viteză maximă 70 km/h (șosea)
25 km/h (câmp)

LAROM este un aruncător de proiectile reactive dezvoltat de către firma Aerostar Bacău din România și firmele Elbit și IMI din Israel. Acest sistem artileristic are la bază aruncătorul APRA-40, o variantă locală a sistemului sovietic BM-21 GRAD. Programul de modernizare a fost demarat în anul 1996, primele lansatoare fiind livrate Forțelor Terestre Române în anul 2001. În prezent, LAROM reprezintă sistemul de artilerie cu cea mai mare putere de foc din dotarea Armatei Române.[1]

Aruncătorul APRA-40 122C model 1988 pe șasiu DAC 665T și rachetele de 122 mm

Programul de modernizare a aruncătoarelor de proiectile reactive APRA-40 model 1988 a fost demarat în anul 1996, costul estimat fiind de aproximativ 20 de milioane de dolari pentru trei divizioane.[2] Scopul programului a fost asigurarea interoperabilității cu sistemele NATO, integrarea rachetei nedirijate cu bătaie de 45 kilometri, implementarea sistemului de conducere a focului la nivel de divizion și îmbunătățirea parametrilor de performanță (bătaie, putere de foc, precizie, mobilitate).[3] În cadrul programului de modernizare au fost implicate firme din țară precum Aerostar Bacău, Roman SA Brașov, Elprof și Electromagnetica din București. Din străinătate au fost implicate firmele Elbit (unele componente ale sistemului de conducere a focului) și Israel Military Industries (rachetele LAR Mk.4 de calibrul 160 mm). Contractul pentru modernizarea aruncătoarelor APRA-40 a fost însă renegociat din cauzat costurilor suplimentare în anul 2000 și apoi în anul 2004. Astfel, costul final estimativ a fost de peste 160 de milioane de dolari pentru numai două divizioane, fapt care a stârnit unele controverse.[2]

Sisteme comparabile

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Artileria română în date și imagini, pag. 167
  2. ^ a b România se laudă la OSCE cu afacerea LAROM - încă o țeapă de tip "fregate" a mandatului Pascu (gandul.info)
  3. ^ Departamentul pentru Armamente
  4. ^ „United Nations Register of Convenional Arms”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • ro *** - 165 ani de existență a artileriei române moderne, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2008, ISBN 978-606-524-018-6
  • en Bishop, Chris, The Encyclopedia of Weapons: From World War II to the Present Day, Thunder Bay Press, 2006, ISBN 978-1592236299
  • ro Stroea, Adrian, col. conf. univ. dr., Băjenaru, Gheorghe, lt. col, Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010, ISBN 978-606-524-080-3

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de LAROM