MLI-84

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
MLI-84
MLI-84 IFV on parade.jpg

MLI-84M la parada militară de Ziua Națională a României din București (1 decembrie 2008)

Tip Mașină de luptă a infanteriei
Loc de origine  România
Istoric operațional
În uz 1985 - prezent
Folosit de Forțele Terestre Române
Istoric producție
An proiectare 1982 - 1985
Producător Uzina Mecanică Mizil
An producție 1984 - 1991
Bucăți construite 178
Variante vezi Variante
Date generale (MLI-84M)
Greutate 17,6 tone
Lungime 7,320 m
Lățime 3,3 m
Înălțime 2,942 m
Echipaj 3 (comandant, mecanic conductor și ochitor)
Pasageri 8 soldați

Blindaj asigură protecție împotriva mitralierelor grele de calibrul 12,7 mm
Armament
principal
1 × tun automat Oerlikon KBA-07 cu țeavă ghintuită cal. 25 mm
Armament
secundar
1 × mitralieră jumelată PKT 7,92 mm
1 × instalație de lansare a rachetelor antitanc dirijate Spike
Motor Caterpillar C9, diesel, supraalimentat, răcire cu lichid, 6 cilindri în 4 timpi, 400 CP la 2200 rpm
Putere specifică 23,4 CP/t
Suspensie bare de torsiune, amortizoare hidraulice la primul, al doilea și al șaselea galet
Gardă la sol 40 cm
Autonomie 550-600 km
Viteză maximă 65 km/h pe șosea
30-40 km/h pe teren accidentat

MLI-84 (Mașina de Luptă a Infanteriei Model 1984) este un vehicul de luptă blindat, amfibiu, șenilat, destinat protecției, transportului și ducerii luptei de către grupa de infanterie împotriva personalului, transporturilor logistice, blindatelor ușoare, tancurilor și elicopterelor inamice, folosind armamentul instalat pe vehicul și armamentul portativ al grupei.[1]

Republica Socialistă România a obținut în 1982 de la URSS licența pentru construirea a 178 de vehicule BMP-1 adaptate nevoilor Armatei Române și posibilităților industriei autohtone.[2] Vehiculele, denumite oficial MLI-84, aveau un motor diferit, un șasiu extins, o mitralieră antiaeriană suplimentară de calibru 12,7mm montată deasupra camerei desantului și alte modificări minore. Producția a fost demarată în 1984 la Uzina Mecanică Mizil și a continuat până în anul 1991.

În anul 1995 a fost luată decizia modernizării mașinilor de luptă MLI-84 pentru a fi aduse la standarde NATO. Programul de modernizare a stârnit numeroase controverse[3][4][5][6][7][8], fiind realizat de către Centrul de Afaceri Produse Militare din cadrul MFA Mizil în colaborare cu alte firme din România și din străinătate. Noul vehicul, denumit oficial MLI-84M "Jderul" (Mașina de Luptă a Infanteriei Model 1984 Modernizată), este compatibil cu standardele tehnico-tactice NATO.

Proiectare[modificare | modificare sursă]

MLI-84 (modelul de bază)

După invadarea Cehoslovaciei în 1968 de către țările Pactului de la Varșovia (cu excepția României), Consiliul de Apărare al Republicii Socialiste România a adoptat o nouă strategie națională de apărare. Dezvoltarea unei industrii autohtone de armament a devenit prioritate națională.[9] Licența pentru fabricarea în țară a mașinii de luptă a infanteriei BMP-1 a fost obținută în 1982. Producția a fost realizată între anii 1985 și 1991 la Uzina Mecanică Mizil, fiind fabricate 178 de bucăți. Licența era gratuită pentru vehiculele destinate Armatei Române.[10] Autoritățile de la București au reușit să obțină și permisiunea de a modifica designul mașinii blindate pe șenile.

Prima modificare a fost schimbarea agregatului energetic. Motorul original a fost înlocuit cu unul mai puternic, dezvoltat în România de Institutul Național de Motoare Termice din Brașov în colaborare cu Institutul AVL (Anstalt für Verbrennungskraftmaschinen List) din Austria.[11] Spre deosebire de motorul de fabricație sovietică UTD-20 (care dezvolta 300 de cai putere), motorul 8V-1240-DT-S (fabricat de SC Roman SA Brașov) avea 360 de cai putere, însă era mai greu și mai voluminos. Șasiul a fost extins cu 60 de centimetri pentru a face loc motorului diesel supraalimentat. Vehiculul era mai lat (3,15 m) și mai înalt (2,11 metri). MLI-84 are spații mai mari între galeți decât BMP-1. Spațiul suplimentar din interior a fost folosit pentru a transporta mai mult combustibil (600 de litri de motorină). Garda la sol a crescut de la 370 de mm la 400 de mm. Spre deosebire de BMP-1, care avea patru obloane dreptunghiulare amplasate în plafonul vehiculului, MLI-84 avea doar trei. În locul ultimului oblon din stânga era montată o mitralieră antiaeriană DȘK de calibrul 12,7 mm lângă un oblon circular. Soldatul aflat lângă ușa stângă din spatele vehiculului se ocupa de manevrarea mitralierei. Desantul soldaților din stânga vehiculului era imposibil în timpul acestei operațiuni. BMP-1 avea pe ușa din stânga o ambrazură prin care se putea trage în spatele vehiculului. La MLI-84 ambrazura a fost mutată pe ușa din dreapta, din cauza mitralierei DȘK. Greutatea mașinii de luptă a infanteriei a crescut la 16,6 tone. MLI-84 era dotat cu sistem de protecție NBC (nuclear, biologic și chimic).

Modernizare[modificare | modificare sursă]

Decizia de a moderniza mașinile de luptă ale infanteriei MLI-84 a fost luată în 1995, programul fiind demarat un an mai târziu. Firmele autohtone implicate în program au fost Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare (ACTTM aparține de MApN), MFA Mizil, Romarm (prin Arsenal Reșița, UPS Dragomirești și Electromagnetica Ploiești), Pro Optica București, Artego Târgu-Jiu, Anticorozivul București, Aerostar Bacău, Rocast Pitești, ICPE și Interactive SA București. Printre firmele din străinătate s-au numărat Rafael (Israel), Caterpillar, Rheinmetall (prin Oerlikon), General Dynamics, DIEHL Remscheid GmbH, EADS, L'Hotellier sau Harris Corporation.

Scopul acestui program a fost creșterea puterii de foc, a mobilității, implementarea unor sisteme de protecție (avertizare la iluminare laser și radar, sistem automat de lansare a grenadelor fumigene în cazul activării senzorilor, un sistem de stingere a incendiilor, instalație de climatizare) și introducerea unor sisteme avansate de comandă și control. Armata Română a comandat 99 de vehicule MLI-84 pentru a echipa trei batalioane de infanterie mecanizată.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

  •  România - În anul 2008, conform rapoartelor ONU, România avea 81 de blindate MLI-84.[12] În luna noiembrie a anului 2009, Forțele Terestre Române aveau 26 de vehicule MLI-84 operaționale.[13] Programul de modernizare este încă în desfășurare.

Variante[modificare | modificare sursă]

Obuzierul autopropulsat Model 1989 bazat pe șasiul MLI-84
  • MLI-84 - Modelul de bază.
  • MLI-84M "Jderul" - Varianta modernizată în urma programului demarat în 1996.
  • MLI-84 PCMB - Vehicul transformat în punct de comandă mobil al batalionului.[14] În locul turelei se află o suprastructură înaltă.
  • MLI-84 TEHEVAC - Mașină de evacuare a tehnicii de luptă avariate.[15]
  • MLI-84 MEDEVAC - Vehicul de evacuare medicală și acordare a primului ajutor.[16] Suprastructura este asemănătoare variantei de comandă.

Variante bazate pe șasiul MLI-84[modificare | modificare sursă]

  • Model 89 - Autotun fabricat în România prin montarea turelei obuzierului autopropulsat 2S1 Gvozdika pe un șasiu MLI-84 modificat. Au fost asamblate 42 de exemplare, turelele fiind achiziționate de la Uniunea Sovietică și livrate de către Bulgaria. Obuzierele autopropulsate au fost echipate cu tunul A565 de calibrul 122 mm fabricat de Arsenal Reșița.[17] Autotunurile, denumite și OAP 122 (Obuzier autopropulsat, numeralul fiind calibrul tunului), au fost retrase în depozitele armatei în anul 2005.
  • Tun antitanc autopropulsat model 1985 - Vânător de tancuri care urma să înlocuiască vechile autotunuri sovietice SU-76. Proiectul nu s-a materializat în practică.

Tabel comparativ al specificațiilor tehnice[modificare | modificare sursă]

Model BMP-1
Ob'yekt 765Sp3
MLI-84 MLI-84M "Jderul"
Imagine Soviet BMP-1 IFV.JPEG MLI-84 KingFerdinandMuseum.jpg MLI 84M Poligonul Mălina.jpg
Echipaj 3 (comandant, mecanic conductor și ochitor)
+ 8 soldați
Greutate 13,2 tone 16,6 tone 17,6 tone
Lungime 6,735 m 7,320 m
Lățime 2,94 m 3,15 m 3,3 m
Înălțime 2,068 m 2,11 m 2,921 m
Garda la sol 370 mm 400 mm
Motor UTD-20, 6 cilindri în V, 4 timpi,
injecție, diesel, răcire cu lichid,
300 de cai putere la 2600 rpm
8V-1240-DT-S, 8 cilindri în V, 4 timpi,
supraalimentat, diesel, răcire cu lichid,
360 de cai putere
Caterpillar C9, diesel, supraalimentat,
cu injecție hidraulică, controlată electronic,
răcire cu lichid, 400 de cai putere
Viteza maximă
(pe șosea)
65 km/h 70 km/h 65 km/h
Puterea specifică 22,7 CP/t 21,7 CP/t 22,7 CP/t
Rezervor combustibil 462 de litri 600 de litri
Autonomie ~600 km
Armament principal tun 2A28 Grom, cal. 73 mm tun automat KBA Oerlikon, cal. 25 mm
Țeavă lisă ghintuită (18 ghinturi)
Sistem de stabilizare
al tunului
nu stabilizare electrică pe 2 axe:
verticală și orizontală
Bătaie eficace 500 de metri pentru proiectilul antitanc
1000 de metri pentru proiectilul exploziv
4000 de metri
Cadență de tragere 7-8 lovituri pe minut 600 de lovituri pe minut
Armament secundar Mitralieră jumelată PKT cal. 7,62 mm Mitralieră jumelată PKT cal. 7,62 mm
Mitralieră antiaeriană DȘK cal. 12,7 mm
Mitralieră jumelată PKT cal. 7,62 mm
Instalație de lansare
rachete antitanc
Malyutka
(denumită AT-3 Sagger de NATO)
Spike
Generare fum fumizare termică fumizare termică și
lansator de grenade fumigene
Instalație climatizare nu da

Notă: Comandantul vehiculului devine comandantul grupei de infanterie la coborâre (după desant), iar echipajul este de 2 persoane în această situație.

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ SC MFA SA Mizil. „MLI-84M”. mfaromania.ro. http://www.mfaromania.ro/mli_ro.htm. Accesat la 23 mai 2012. 
  2. ^ Stockholm International Peace Research Institute. „Trage Registers” (în engleză). armstrade.sipri.org. http://armstrade.sipri.org/armstrade/page/trade_register.php. Accesat la 23 mai 2012. 
  3. ^ Mediafax (10 septembrie 2007). „Sirețeanu, audiat în dosarul privind fraudarea fabricii Mizil”. mediafax.ro. http://www.mediafax.ro/justitie/sireteanu-audiat-in-dosarul-privind-fraudarea-fabricii-mizil-907935. Accesat la 23 mai 2012. 
  4. ^ Liliana Năstase (17 iulie 2006). „Deputatul PSD Sirețeanu și-a băgat soția în anchetă”. adevarul.ro. http://www.adevarul.ro/actualitate/Deputatul-PSD-Sireteanu-sotia-ancheta_0_49797054.html. Accesat la 23 mai 2012. 
  5. ^ Liliana Năstase (13 iulie 2006). „Deputatul PSD Sirețeanu, de la fabrica de armament la instanța supremă”. adevarul.ro. http://www.adevarul.ro/actualitate/Deputatul-PSD-Sireteanu-armament-instanta_0_50395329.html. Accesat la 23 mai 2012. 
  6. ^ Mihai Duță (10 octombrie 2005). „Mașina de Luptă a Infanteriei, „proiectată” de firma unui șofer de la MFA Mizil”. adevarul.ro. http://www.adevarul.ro/actualitate/Masina-Lupta-Infanteriei-MFA-Mizil_0_58195477.html. Accesat la 23 mai 2012. 
  7. ^ Gândul (12 octombrie 2006). „Mașina de luptă a infanteriei MLI-84M, testată în poligon”. gandul.info. http://www.gandul.info/news/masina-lupta-infanteriei-mli-84m-testata-poligon-267276. Accesat la 23 mai 2012. 
  8. ^ Mihai Duță (18 mai 2005). „Industria românească vinde armament statului prin reclamă TV”. adevarul.ro. http://www.adevarul.ro/actualitate/Industria-romaneasca-armament-statului-reclama_0_61795686.html. Accesat la 23 mai 2012. 
  9. ^ Library of Congress Country Studies, Romania:Arms production
  10. ^ dr. Petre Opriș (14 martie 2009). „Nicolae Ceauseșcu și licențele militare sovietice”. jurnalul.ro. http://www.jurnalul.ro/sc-nteia/jurnalul-national/nicolae-ceausescu-si-licentele-militare-sovietice-319742.html. Accesat la 23 mai 2012. 
  11. ^ Col.drd.ing. Ioan Halaciuga (1999). „Modificări constructive pentru îmbunătățirea regimului de funcționare la motorul 1240-V8 D.T.S. (arhivat)”. Revista Academiei Forțelor Terestre, nr. 3/1999. http://web.archive.org/web/20091113093311/http://www.armyacademy.ro/revista3/rev3_art15.html. Accesat la 3 iunie 2012. 
  12. ^ United Nations. „UN Register of Conventional Arms” (în engleză). un-register.org. http://www.un-register.org/HeavyWeapons/Index.aspx. Accesat la 23 mai 2012. 
  13. ^ The Military Balance 2010, p. 157
  14. ^ Interactive Systems & Business Consulting. „Punctul de Comandă de Batalion (PCB)”. intersystems.ro. http://www.intersystems.ro/media/PCB-RO.pdf. Accesat la 23 mai 2012. 
  15. ^ TEHEVAC MLI-84”. forter.ro. http://www.forter.ro/ro/inzestrare/tehevac/. Accesat la 23 mai 2012. 
  16. ^ MEDEVAC MLI-84M”. forter.ro. http://www.forter.ro/ro/inzestrare/mli84/. Accesat la 23 mai 2012. 
  17. ^ Arsenal Reșița. „Guns and howitzers” (în engleză). arsenalresita.go.ro. http://www.arsenalresita.go.ro/english/prodspece.php. Accesat la 23 mai 2012. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de MLI-84
  • ro Locotenent-colonel ing. Eugen Tamba, Mașina de luptă a infanteriei MLI-84M "Jderul", Revista Forțelor Terestre, nr.6 (2007), ISSN 1842-3817
  • en Zaloga S., Sarson P., BMP Infantry Fighting Vehicle, 1967-94 , New Vanguard 14, Osprey Publishing (1994), ISBN 978-1855324336

Legături externe[modificare | modificare sursă]