Jakob Bernoulli

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Jakob Bernoulli
Jakob Bernoulli.jpg
Date personale
Născut/[1] Modificați la Wikidata
Basel, Elveția[2] Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani)[3][4][1][5] Modificați la Wikidata
Basel, Elveția[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBasel Minster[*] Modificați la Wikidata
PărințiNicholas Bernoulli[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJohann Bernoulli
Nicolaus Bernoulli[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Switzerland (Pantone).svg Elveția Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
fizician
medic
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuTeoria probabilităților
teoria numerelor
matematician  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Basel[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Basel[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiUniversitatea din Basel[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratNicolas Malebranche[*][7]
Peter Werenfels[*][8]  Modificați la Wikidata
SocietățiAcademia de Științe din Berlin
Academia Franceză de Științe  Modificați la Wikidata

Jakob Bernoulli (cunoscut și ca Jacques sau Iacob Bernoulli) (n. 27 decembrie 1654, Basel; d. 16 august 1705) a fost un matematician și fizician elvețian ce a aparținut celebrei familii Bernoulli.

Contemporan cu Newton și Leibniz, a dezvoltat calculul diferențial și integral introdus de aceștia.

Unul din frații săi a fost Johann Bernoulli, un alt mare matematician.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Jakob Bernoulli s-a născut la data de 27 decembrie 1654 în orașul Basel. Tatăl său, Nicolas Bernoulli (sau Niklaus Bernoulli), a fost primul matematician din această familie.

La 21 de ani și-a luat doctoratul în teologie, dar din 1682 s-a hotărât să se dedice complet matematicii. În 1687 a fost numit profesor la Universitatea din Basel deținând această poziție până la moarte. La Universitatea din Basel, el a început cu fratele lui mai tînăr, care i-a fost elev, Johann Bernoulli să se ocupe și să aplice calculul infinitezimal a lui Gottfried Leibniz.

În 1696, devine membru al Academiei de Științe din Paris, iar în 1701 al Academiei din Berlin.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Jakob Bernoulli a contribuit în mod semnificativ la:

Jakob Bernoulli este cel care a introdus noțiunea de funcție și aceasta în 1694. De asemenea, a notat cu x variabila independentă, notație care este și astăzi consacrată. Tot lui îi aparține și noțiunea de integrală și de calcul integral.

În urma cercetărilor sale asupra șirurilor a ajuns la celebra inegalitate care îi poartă numele (Inegalitatea lui Bernoulli).

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Propositiones arithmeticae de seriebus infintis aerumque summa finita (Basel, 1689 - 1704)
  • Ars conjectandi (1713).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ „Jakob Bernoulli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ „Jakob Bernoulli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ „Jakob Bernoulli”, data.bnf.fr, accesat în  
  5. ^ Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  6. ^ „Jakob Bernoulli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  8. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  9. ^ Problema brahistocronei fusese lansată de fratele său, Johann.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Jakob Bernoulli