Jakob Bernoulli

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Jakob Bernoulli
Jakob Bernoulli.jpg
Jakob Bernoulli
Date personale
Născut 5 ianuarie 1655[1][2]
Basel, Elveția[3]
Decedat 16 august 1705 (50 de ani)[1][4]
Basel, Elveția[5]
Locul înmormântării Basel Minster[*]
Părinți Nicholas Bernoulli[*]
Frați și surori Johann Bernoulli
Nicolaus Bernoulli[*]
Cetățenie Elveția
Ocupație matematician
fizician
medic
profesor universitar
Activitate
Instituție Universitatea din Basel[*]
Alma Mater Universitatea din Basel[*]
Conducător de doctorat Nicolas Malebranche[*][6]
Peter Werenfels[*][7]
Societăți Academia de Științe din Berlin
Academia Franceză de Științe

Jakob Bernoulli (cunoscut și ca Jacques sau Iacob Bernoulli) (n. 27 decembrie 1654, Basel; d. 16 august 1705) a fost un matematician și fizician elvețian ce a aparținut celebrei familii Bernoulli.

Contemporan cu Newton și Leibniz, a dezvoltat calculul diferențial și integral introdus de aceștia.

Unul din frații săi a fost Johann Bernoulli, un alt mare matematician.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Jakob Bernoulli s-a născut la data de 27 decembrie 1654 în orașul Basel. Tatăl său, Nicolas Bernoulli (sau Niklaus Bernoulli), a fost primul matematician din această familie.

La 21 de ani și-a luat doctoratul în teologie, dar din 1682 s-a hotărât să se dedice complet matematicii. În 1687 a fost numit profesor la Universitatea din Basel deținând această poziție până la moarte. La Universitatea din Basel, el a început cu fratele lui mai tînăr, care i-a fost elev, Johann Bernoulli să se ocupe și să aplice calculul infinitezimal a lui Gottfried Leibniz.

În 1696, devine membru al Academiei de Științe din Paris, iar în 1701 al Academiei din Berlin.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Jakob Bernoulli a contribuit în mod semnificativ la:

Jakob Bernoulli este cel care a introdus noțiunea de funcție și aceasta în 1694. De asemenea, a notat cu x variabila independentă, notație care este și astăzi consacrată. Tot lui îi aparține și noțiunea de integrală și de calcul integral.

În urma cercetărilor sale asupra șirurilor a ajuns la celebra inegalitate care îi poartă numele (Inegalitatea lui Bernoulli).

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Propositiones arithmeticae de seriebus infintis aerumque summa finita (Basel, 1689 - 1704)
  • Ars conjectandi (1713).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Jakob Bernoulli", Gemeinsame Normdatei, accesat la 26 aprilie 2014 
  2. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  3. ^ "Jakob Bernoulli", Gemeinsame Normdatei, accesat la 11 decembrie 2014 
  4. ^ "Jakob Bernoulli", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  5. ^ "Jakob Bernoulli", Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014 
  6. ^ Genealogia matematicienilor, accesat la 10 august 2016 
  7. ^ Genealogia matematicienilor, accesat la 8 august 2016 
  8. ^ Problema brahistocronei fusese lansată de fratele său, Johann.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Jakob Bernoulli