Johann Bernoulli

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Johann Bernoulli
Johann Bernoulli2.jpg
Date personale
Născut27 iulie/[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Basel, Elveția[5] Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[1][2][3][4][6] Modificați la Wikidata
Basel, Elveția[7] Modificați la Wikidata
PărințiNicholas Bernoulli[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJakob Bernoulli[8]
Nicolaus Bernoulli[*] Modificați la Wikidata
CopiiNicolaus II Bernoulli
Daniel Bernoulli[8]
Johann II Bernoulli Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Switzerland.svg Elveția Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
fizician
om de știință
medic
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumatematică
mecanică  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Basel[*]
Universitatea din Groningen[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Basel[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiUniversitatea din Basel[*]
Universitatea din Groningen[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJakob Bernoulli[9]  Modificați la Wikidata
SocietățiSocietatea Regală din Londra
Academia de Științe din Berlin
Russian Academy of Sciences[*]
Academia Rusă de Științe  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*]  Modificați la Wikidata

Johann Bernoulli (n. 27 iulie 1667 – d. 1 ianuarie 1748), cunoscut și ca Jean ori John, a fost unul din proeminenții matematicieni elvețieni din familia Bernoulli. A fost fratele mai mic al lui Jakob Bernoulli și tatăl lui Daniel Bernoulli, Johann II Bernoulli și Nicolaus II Bernoulli.

Este cunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea calculului infinitezimal.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost membru de onoare al Academiei de Științe din Sankt Petersburg, profesor la Universitatea din Groningen, apoi în 1705 a succedat pe fratele său, Jakob Bernoulli, la Universitatea din Basel, unde a avut ca studenți pe Leonhard Euler și Alexis-Claude Clairaut.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Johann Bernoulli a fost preocupat în special de teoria ecuațiilor diferențiale (care ulterior vor fi numite de tip Bernoulli), a contribuit la răspândirea calculului diferențial și integral și a introdus metoda de integrare a fracțiilor raționale.

A inițiat cercetări care au condus la apariția calculului variațional. A dat o largă utilizare factorului integrant, s-a ocupat de funcțiile exponențiale simple și iterante.

În mecanică și fizică, a formulat corect principiul deplasărilor virtuale, a susținut principiul conservării forțelor vii. În astronomie a elaborat o teorie despre maree.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Lectiones mathematicae de methodo integralium alisque (1742)
  • Lectiones de calculo differentialium (1691 - 1692)
  • Opera omnia (Lausanne, 1742), în patru volume.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Johann Bernoulli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b „Johann Bernoulli”, data.bnf.fr, accesat în  
  3. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  4. ^ a b Johannes Bernoulli (în neerlandeză), Biografisch Portaal 
  5. ^ „Johann Bernoulli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ SNAC, accesat în  
  7. ^ „Johann Bernoulli”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b A Short History of Astronomy 
  9. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]