Ileana Popovici
| Ileana Popovici | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (80 de ani)[1]  Buturugeni, România |
| Părinți | Valentin Popovici și Nina Neonila Harnaj |
| Frați și surori | Magda Popovici, actriță |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță |
| Limbi vorbite | limba română |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ileana Popovici (n. , Buturugeni, România) este o actriță română și ilustrator muzical. Este fiica preotului Valentin Popovici și sora mai mică a actriței de teatru Magda Popovici.[2]
Carieră
[modificare | modificare sursă]Ileana Popovici este actriță de film, interpretă de muzică ușoară, jazz și bossa-nova. Ilustrator muzical, realizator și prezentator de emisiuni la posturile naționale de televiziune română. Și-a petrecut copilăria în comuna Buturugeni, județul Giurgiu.[3] A urmat Liceul de Muzică nr. 1 din București, secția vioară și Liceul din Bolintin-Vale.[4]
În 1964 a intrat la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București. Secția Pedagogie și Critică Muzicală. A debutat ca solist de muzică ușoară la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din București, împreună cu orchestra condusă de Marius Țeicu și Rolf Albrich. În 1968, a ieșit discul La la la la, cu piese moderne și cover-uri după piese italiene. A început colaborarea muzicală cu Richard Oschanitzky, realizând împreună multe imprimări radio, TV și muzică de film. Li s-a alăturat Puica Igiroșanu, rezultând astfel o bogată activitate muzicală. S-a apropiat de genul bossa-nova, pe care l-a abordat cu mult succes.[5]
În 1971, a lansat, împreună cu Richard Oschanitzky, discul Richard Oschanitzky and His Group, cu muzică pop și elemente tradiționale.
A debutat în filmul Zodia fecioarei (1967) de Manole Marcus.[5]
În urma aparițiilor TV, Lucian Pintilie a distribuit-o în rolul Aurei, din filmul Reconstituirea (1968). După absolvirea studiilor la Conservator (1969), s-a angajat ca ilustrator muzical la Televiziunea Română. A realizat coloana sonoră pentru documentare la studioul Sahia, pentru Efemere de Dona Barta și pentru Comedia gamelor, un film pentru televiziune realizat de Andrei Brădeanu. A fost ilustrator muzical și în studiourile Buftea, pentru filme precum Nea Mărin miliardar, Revanșa, Pentru patrie, Filip cel bun, Reconstituirea.[5]
În perioada 1984-1994 a fost membră a Federației Române de Gimnastică și a realizat ilustrația muzicală pentru exercițiile la sol ale echipei naționale de gimnastică artistică și ritmică. Pentru aceasta, a colaborat cu Aura Urziceanu, Gheorghe Zamfir, Dan Mândrilă. A realizat și prezentat matinalul Bună dimineața sau micul dejun, prima emisiune matinală la Televiziunea Română (până în 1998), apoi emisiunea Magazin duminical.[5]
După pensionare (1998), a plecat în Italia, la Sanremo, dar a revenit cu statut de colaborator la TVR Internațional, realizând emisiuni din diaspora (Lumea și noi, Cu sufletul acasă) și transmisiuni de la Festivalul de la Sanremo „Della Canzone Italiana”.[6] Trimite în fiecare an relatări ample despre acest festival pentru revista Actualitatea muzicală.[7]
În iunie 2017 a fost lansată la Iași cartea Reconstituiri cu Ileana Popovici[8] scrisă de către Radmila Popovici. Această carte a fost reeditată în cadrul Colecției Biblioteca Giurgiuveană și lansată la Giurgiu, în iulie 2022.[9][10] Această carte prezintă un destin marcat de trauma provocată de ocuparea sovietică a Basarabiei. Ileana și familia sa s-au refugiat în România de două ori: în 1940, la prima cedare a Moldovei de Est, apoi în 1944, când s-au stabilit în Buturugeni, județul Giurgiu.[3] O altă carte scrisă de Ileana Popovici este volumul omagial Veceslav Harnaj 1917-2017, publicat în 2017 la Editura Adenium și reeditat în 2023, în cadrul Colecției Biblioteca Giurgiuveană.[11] Cartea prezintă viața lui Veceslav Harnaj, fondatorul apiculturii românești moderne și unchiul autoarei.[12]
Marian Mocanu[13] a publicat în presa din Italia mai multe articole despre Ileana Popovici.[14]
Ileana Popovici a apărut ca invitată specială la Festivalul de film Serile Filmului Românesc de la Iași, precum și în diverse caravane ale filmului.[12]
Pe 21 septembrie 2023, la Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu, a avut loc inaugurarea Sălii „Ileana Popovici”, iar pe 26 aprilie 2025, Bibliotecii comunale din Buturugeni i-a fost atribuită denumirea „Ileana Popovici”.[15][16]
Implicarea în activități caritabile
[modificare | modificare sursă]Ileana Popovici ajută copii talentați din Basarabia care își doresc o carieră în România, să învețe în licee sau școli din România.[12] În general, copiii de suflet ai Ilenei Popovici provin din satul Baimaclia, Republica Moldova, loc din care se trage unchiul actriței, profesorul Veaceslav Harnaj, „părintele apiculturii românești“.[17] Unul dintre copiii susținuți de actrița română a făcut școala în sat până în clasa a șaptea, reușind mai apoi să intre la Facultatea de Arte Plastice de la Chișinău.[18] În gimnaziul din Baimaclia, ce poartă numele lui Veceslav Harnaj, a contribuit la amenajarea unui minimuzeu dedicat acestuia, a unei săli cu computere conectate la rețeaua de internet, a donat literatură. Susține activitatea cercului „Tinerii apicultori”.[19]
Face parte din societatea Femeile balcanice, creată de Dina Câmpeanu, care a venit la Paris împreună cu soțul său, Radu Câmpeanu.[20] În cadrul acestei societăți, a realizat reportaje și interviuri, a organizat concursuri cu premii pentru elemente din folclorul și tradițiile din România, spectacole în scop caritabil la Sala Radio. A sprijinit modernizarea Secției de Hematologie a Spitalului Fundeni.[21]
Filmografie
[modificare | modificare sursă]- Zodia Fecioarei (1967)
- Game pentru televiziune (1968)
- Reconstituirea (1968)
- Prea mic pentru un război atît de mare (1970) – învățătoarea
- Pentru că se iubesc (1972) - Vali
- Parașutiștii (1973) – voce
- 100 de lei (1973) – Dora
- Filip cel bun (1975) – Angela
- Zile fierbinți (1975) – Corina
- Oaspeți de seară (1976) – Viorica
- Accident (1977) – Maria Antoniu
- Războiul Independenței (serial TV, 1977) – gornistul Ioana Ciucă
- Curcanii (1977), după piesa de teatru scrisă de Grigore Ventura
- Pentru patrie (1978) – gornistul Ioana Ciucă
- Mihail, cîine de circ (1979) – Villa Kennan
- Capcana mercenarilor (1981)
- Campioana (1991) – prof. Marcela Popovici[6]
- Nu sunt faimos, dar sunt aromân (2013) - soția lui Iorgu
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „sub numele: Ileana Popovici”.
- ↑ „Biografie Ileana Popovici - CineMagia.ro”. m.cinemagia.ro. Accesat în .
- 1 2 Ascendență moldavă și timbru vocal à la Astrud Gilberto, articol de Virgil Mihaiu, publicat în rubrica FOCUS din mensualul cultural STEAUA, nr. 1/2023, p. 50-52
- ↑ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 364-365.
- 1 2 3 4 Radu Toderici în dialog cu Ileana Popovici, articol publicat în rubrica FOCUS a mensualului cultural STEAUA, nr. 1/2023, p. 47-49
- 1 2 Popovici, Radmila (). Reconstituiri cu Ileana Popovici. Editura Rotipo.
- ↑ Popovici, Radmila (). Reconstituiri cu Ileana Popovici. Editura Rotipo. p. 49-50.
- ↑ Arhivat în , la Wayback Machine.
- ↑ ultimaora (). „Lansare "Reconstituiri" la Giurgiu”. Ultima Oră. Accesat în .
- ↑ „Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu" - Lansarea volumului „Reconstituiri" cu Ileana Popovici”. Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu”. Accesat în .
- ↑ „Eveniment editorial la Giurgiu”. Ultima Oră. . Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 3 „Ileana Popovici şi strânsa legătură cu Basarabia. „Distanţa dintre România şi Republica Moldova se poate mişcora prin cultură"”. adevarul.ro. Accesat în .
- ↑ Marian Mocanu. „Sanremo 2017: anche quest'anno la TV Romania torna al Festival”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Marian Mocanu. „Verrà presentato in Romania il libro che racconta la vita della sanremese di adozione Ileana Popovici”. Accesat în .
- ↑ Sud, Autor Reflectorul de (). „Eveniment important la Buturugeni, în week-end: deschiderea Bibliotecii "Ileana Popovici"”. Reflectorul de Sud. Accesat în .
- ↑ Jurnal (). „Biblioteca „Ileana Popovici" inaugurată la Buturugeni, în prezența prefectului județului Giurgiu și a personalităților locale”. Jurnal Giurgiuvean. Accesat în .
- ↑ Marcu, George (). Enciclopedia personalităţilor feminine din România. Meronia. p. 524.
- ↑ „Ileana Popovici şi strânsa legătură cu Basarabia. „Distanţa dintre România şi Republica Moldova se poate mişcora prin cultură"”. adevarul.ro. Accesat în .
- ↑ Popvici, Radmila (). Reconstituiri cu Ileana Popovici. Editura Rotipo. p. 137.
- ↑ AGERPRES. „DINA CAMPEANU - INMORMANTARE”. foto.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Popovici, Radmila (). Reconstituiri cu Ileana Popovici. Editura Rotipo. p. 110-113.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Interviuri
- Ileana Popovici: In viata mea a invins dragostea! Arhivat în , la Wayback Machine., 22 octombrie 2013, Eveline Pauna, Revista Tango