Radmila Popovici

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.
Eticheta a fost introdusă în mai 2023
Radmila Popovici (Paraschiv)
Date personale
Născută (51 de ani) Modificați la Wikidata
Florițoaia Veche, raionul Ungheni, RSS Moldovenească, URSS Modificați la Wikidata
Număr de copii2
Cetățenie Republica Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
textieră[*]​
scriitoare Modificați la Wikidata
Studii1979-1987 – Școala din Florițoaia Veche, raionul Ungheni, Rep. Moldova;

1987-1991 – Școala Pedagogică din Călărași;

1991-1996 – Universitatea de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Litere
Note
Premii– Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Debut) pentru volumul „Mi-s” (2008);

– Premiul Salonului Internațional de Carte de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, ediția 2012, pentru volumul „EvAdam”;

– Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Poezie) pentru volumul „Mi-s” (2013);

– Premiul Salonului Internațional de Carte de la BNM din 2013 (acordat de Ministerul Educației) pentru cartea de cântece „Portativul cu pistrui”;

– Premiul Salonului Internațional de Carte de la BNM din 2014 (acordat de Primăria or. Chișinău) pentru volumul „Intimatum”;

– Premiul Salonului Internațional de Carte de la BNM pentru volumul „Unicat” (2015);

– Premiul special „Detectiv literar” în cadrul Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu” (ediția XXXIII-a, România, 2021);

– Diplomă de merit din partea Primăriei Mun. Chișinău în cadrul Concursului Internațional de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Argint” (2021);

- Premiul „Omul Anului 2022” în Literatură

- 2023 - Premiul Constantin Stere în domeniul literaturii pentru anul 2022
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Radmila Popovici (n. , Florițoaia Veche, raionul Ungheni, RSS Moldovenească, URSS) este o poetă, scriitoare și textieră din Republica Moldova, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova și din România.[1]

Educație[modificare | modificare sursă]

A urmat Școala cu clasele I-VIII din Florițoaia Veche, raionul Ungheni, în perioada 1979-1987. Între 1987-1991, a urmat Școala Pedagogică din Călărași,[2] apoi Universitatea de Stat din Republica Moldova – Facultatea de Litere din Chișinău (1991-1996).[1]

Carieră[modificare | modificare sursă]

În perioada noiembrie 1993 – septembrie 1994 a fost profesoară de limbă și literatură română la Școala Generală nr. 1 din Chișinău. A lucrat ca laborant-tehnician, traducătoare și practicantă la Grădina Botanică din Chișinău (noiembrie 1992 – octombrie 1993). A fost manager vânzări și ticketing la Agenția Aeriană „Moldavian Airlines” (1996 – 2002) și la Agenția de Turism „Voiaj Internațional”.[3]

În 2010 a devenit membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova,[4] iar în 2015 membră a Uniunii Scriitorilor din România.[5]

Publică în revistele literare Revista Literară (Republica Moldova), Timpul România (Ediția din Republica Moldova), Noi (Republica Moldova), Zona literară (România), Libris (România), Lumina (România), Literadura (România), Urmuz (România), Astralis (România), Itaca Dublin (Irlanda) și Orizonturi poetice (Spania).[2]

În 2016 a debutat în calitate de actriță cu rolul mamei lui Charles Bovary în spectacolul Madame Bovary (după romanul omonim al lui Gustave Flaubert, în regia Danielei Burlaca) și până în 2020 a făcut parte din trupa de actori a Teatrului Geneza Art.[3]

În 2017 a realizat volumul de interviuri Reconstituiri cu Ileana Popovici – un dialog cu mătușa ei, actrița Ileana Popovici, o personalitate în televiziunea, muzica și cinematografia românească.[6] Cartea a fost lansată în cadrul festivalului Serile Filmului Românesc, la Ateneul din Iași.[7] Această carte a fost reeditată în cadrul Colecției Biblioteca Giurgiuveană în 2020 și lansată la Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu” Giurgiu, în iulie 2022. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Clubului Inner Wheel „Danubius” din Giurgiu[8] și prezentat de Octavian Ursulescu.[9]

În anul 2018 a reprezentat Republica Moldova în calitate de reporter radio (Radio Moldova) la Festivalul cântecului italian de la Sanremo (Ediția 68), alături de Ileana Popovici, reprezentanta României la Sala Stampa.[10]

În 2021 a scris versurile pentru o piesă interpretată de Paula Seling, pe muzica lui Alexandru Gorgoș.[11]

În 2022 a prezentat pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău spectacolul muzical-poetic aniversar cu genericul „La început a fost liniștea” (pe versuri semnate de Radmila Popovici, în regia Alinei Țurcanu).[12]

A publicat mai multe volume de poezie, devenind o scriitoare reprezentativă pentru literatura basarabeană.[13]

Poeziile sale sunt traduse în limbile: franceză, italiană, germană, spaniolă și engleză. A participat la Târguri de carte, inclusiv la cel de la Paris, cu volume de poezie apărute la București, toate traduse în franceză: Iseult arrive („Intimatum”), Unique („Unicat”), La laide („Urâta”). Poetul Christian W. Schenk a tradus în limba germană o selecție de poezii de Radmila Popovici – Geronnene wege („Cărări închegate”) în 2019. La începutul anului 2020, a apărut la Iași cartea L’eau qui boit ses mains (Apa care își bea mâinile), tradusă în franceză de către Victoria Sicorschi. În anul 2021 a lansat un volum de micropoeme PoEsențe în colaborare cu renumitul pictor Lică Sainciuc (Editura Cartego, Chișinău) pe care l-a prezentat în 2022 la Salonul de Carte de la Frankfurt.[14]

Radmila Popovici a lansat în noiembrie 2023 volumul Și eu sunt Ucraina, un manifest poetic apărut la Editura Junimea, în care poeta sancționează liric războiul actual din Ucraina. Cartea are o prefață intitulată „Împotriva barbariei”, semnată de Sorin Bocancea, politolog și profesor universitar dr. la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, și o postfață de jurnalista și scriitoarea Angela Aramă. Pe 26 noiembrie, cartea a fost prezentată la Standul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova în cadrul Târgului Internațional de Caritate organizat la Palatul Republicii.[15]

Premii[modificare | modificare sursă]

În 2009 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Debut) pentru volumul Mi-s.[2]

În 2012 Ministerul Tineretului și Sportului al Republicii Moldova i-a acordat Premiul Salonului Internațional de Carte de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, ediția 2012, pentru volumul de poezii EvAdam.[16]

În 2013 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Poezie) pentru volumul EvAdam.[17]

În 2015, a primit Premiul Salonului Internațional de Carte de la Biblioteca Națională a Moldovei pentru volumul Unicat.[2]

Tot în 2012 a primit Premiul III la Festivalul-concurs „Crizantema de Argint” (secțiunea creație), pentru textul romanței „Ușa” (muzică de Marian Stârcea). La ediția din 2018 a aceluiași festival a obținut Premiul III pentru piesa „Ah, ce scumpă-i viața”, muzică de Ilie Văluță, versuri Radmila Popovici.[18]

În 2013 Ministerul Educației i-a acordat Premiul Salonului Internațional de Carte de la Biblioteca Națională a Moldovei din 2013, pentru cartea de cântece Portativul cu pistrui. În 2014, același premiu i-a fost acordat de Primăria din Chișinău, pentru volumul Intimatum.[19]

În 2017 i s-a acordat Premiul „Omul Anului 2016” în Literatură.[20]

În 2020 a primit Premiul de Excelență din partea Revistei Regal Literar din România, pentru volumul Vene și artere.[21]

În 2021 a primit Premiul special „Detectiv literar” în cadrul Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu” (ediția XXXIII-a, România),[22] pentru volumul Vene și artere.[23]

În 2021 Primăria Municipiului Chișinău i-a acordat Diploma de merit în cadrul Concursului Internațional de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Argint”.

În 2023 i s-a acordat Premiul „Omul Anului 2022” în Literatură.[24]

În 2023 Ministerul Culturii din Republica Moldova i-a acordat Premiul Constantin Stere în domeniul literaturii pentru anul 2022, pentru spectacolul muzical-poetic La început a fost liniștea.[25][26]

Opera literară[modificare | modificare sursă]

  • 2008 – Mi-s (Poezii. Editura Prut Internațional, Colecția La steaua, Chișinău);[27]
  • 2011 – 101 poeme (Poezii. Editura Biodova, București)
  • 2012 – EvAdam (Poezii. Ilustrații de Teodor Buzu, Editura Gunivas, Chișinău)[27]
  • 2012 – Mi-s (Poezii. Ediția a II-a, Editura Gunivas, Chișinău)
  • 2013 – A(l)ta (Antologie de poezii. Editura TipoMoldova, Colecția Opera Omnia. Poezie contemporană, Iași)
  • 2013 – Portativul cu pistrui (Carte de cântece pentru copii cu CD – autoare de texte pe muzică de Marian Stârcea, Editura Arc, Chișinău)
  • 2014 – Intimatum (Poezii. Editura Vinea, București)[28][29]
  • 2015 – Iseult arrive (Poezii. Traducere în limba franceză a volumului Intimatum de către Olivier Martin-Grâce, Editura Vinea, București)
  • 2015 – Unicat (Poezii. Editura Vinea, București)[27]
  • 2016 – Urâta (Poezii. Ilustrații de Teodor Buzu, Editura Vinea, București)
  • 2016 – Unique (Poezii. Traducere în limba franceză a volumului Unicat de către Victoria Sicorschi, Editura Vinea, București)
  • 2017 – La laide (Poezii. Ilustrații de Teodor Buzu. Traducere în limba franceză a volumului Urâta de către Sorin Barbul, Editura Vinea, București)
  • 2017 – Reconstituiri cu Ileana Popovici (Interviuri. Editura Adenium, Iași)
  • 2018 – Apa care își bea mâinile (Poezii. Editura Junimea, Iași)
  • 2019 – Geronnene wege (Cărări închegate) (Poezii. Traducere în limba germană a unei selecții de poezii din mai multe volume de către Christian W. Schenk, Editura Dyonysos, Rhein, Germania)
  • 2019 – Unica (Poezii. Traducere în limba italiană a volumului Unicat de către Daniela Barda, Editura Unu, Chișinău)[2]
  • 2020 – Vene și artere (Poezii. Ilustrații de Teodor Buzu, Editura Arc, Chișinău)[30]
  • 2020 – L’eau qui boit ses mains (Poezii. Traducere în limba franceză a volumului Apa care își bea mâinile de către Victoria Sicorschi, Editura Junimea, Iași)
  • 2021 – PoEsențe (Micropoeme. Grafică de Lică Sainciuc, Editura Cartego, Chișinău)[31]
  • 2022 – Fără escale (Poeme în proză. Ilustrații de Teodor Buzu, Editura Epigraf, Chișinău)
  • 2022 – n ceruri odată (Poezii. Ilustrații de Teodor Buzu, Editura Junimea, Iași)
  • 2023 - Și eu sunt Ucraina - Manifest poetic, pamflete, poeme, imnuri, blesteme (Ilustrații de Teodor Buzu, Editura Junimea, Iași)

A scris texte pentru spectacole de tip musical. A tradus și adaptat din limba rusă în română versuri pentru filme muzicale, de televiziune, de operetă și spectacole pentru copii.[32]

  • 2007 – pentru CD-ul de autor Tu și eu (muzică de Marian Stârcea);[33]
  • 2008 – pentru CD-ul de autor O lume în ochi de copil (muzică de Marian Stârcea);[33]
  • 2010 – autoarea textelor cântate pentru Muzicalul Porțile (The Gates) (muzică de Ghenadie Ciobanu);[34]
  • 2011 – autoarea textelor cântate (traducere și adaptare din rusă în română după Муха-Цокотуха de Kornei Ciukovski) pentru Filmul Muzical Musca Bâza-Bâzâita (muzică de Iulia Sandu);[35]
  • 2012 – autoarea textului piesei „It will be fine!”, prezentată la Junior Eurovision 2012 în Amsterdam;
  • 2013 – autoarea textelor cântate pentru Spectacolul Douăsprezece scaune, muzica de Valy Boghean, în regia lui Petru Hadârcă;[34]
  • 2013 – autoarea textelor cântate (traducere și adaptare din rusă în română) pentru Opereta Liliacul de Johann Strauss, regizor Mihai Timofti;[35]
  • 2013 – autoarea textelor cărții de cântece pentru copii Portativul cu pistrui (muzică de Marian Stârcea);[33]
  • 2014 – autoarea textelor CD-ului de autor Iubire, tu;[33]
  • 2015 – autoarea textelor cântate pentru Spectacolul Pepi Ciorap Lung (muzica de Valy Boghean, în regia lui Petru Hadârcă);[34]
  • 2015 – autoarea textelor cântate (traducere și adaptare din rusă în română) din spectacolul muzical pentru copii Reparatorii.[34]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Moldova, Europa Liberă (), „Radmila Popovici: Viața e prea scurtă pentru a cunoaște fie și o părticică infimă din toate câte sunt”, Radio Europa Liberă, accesat în  
  2. ^ a b c d e „„Îmi prind ochii în palme, îi pun în buzunare, îi las să mă ducă". Unicitatea Radmilei Popovici - Orizonturi culturale italo-române”. www.orizonturiculturale.ro. Accesat în . 
  3. ^ a b Diana Popa (10 februarie 2021). „Radmila Popovici-Paraschiv: „Poezia vine, vede dacă ești pregătit și ți se dictează"”. CuzaNet. Accesat în . 
  4. ^ „Uniunea Scriitorilor din Moldova”. uniuneascriitorilor.md. Accesat în . 
  5. ^ „Uniunea Scriitorilor din România - Validari 2015”. uniuneascriitorilor.ro. Accesat în . 
  6. ^ Galaicu-Păun, Emilian (), „Radmila POPOVICI. Reconstituiri cu Ileana Popovici”, Radio Europa Liberă, accesat în  
  7. ^ „SFR 2017: Expoziții, lansări de carte, concerte și o secțiune cu filme pentru copii”. radioromaniacultural.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Reconstituiri” la Giurgiu, articol de Marius Gherman, în Actualitatea muzicală, nr. 8, august 2022, p. 25
  9. ^ „Ileana Popovici, vedetă în Giurgiu, după ce a lansat o carte biografică!”. click.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Ileana si Radmila Popovici despre Festivalul de Muzica de la Sanremo, 2018” (în italiană). Sanremonews.it. . Accesat în . 
  11. ^ „Paula Seling a lansat prima ei piesă în limba rusă. O cunoscută textieră și un renumit instrumentist de la noi au lucrat la ea”. Unica.md. . Accesat în . 
  12. ^ Ion, Gorgan (). „Un spectacol aniversar dedicat Radmilei Popovici, originare din Florițoaia Veche, și creației ei, s-a desfășurat la Teatrul Național „Mihai Eminescu" din Chișinău”. Expresul. Accesat în . 
  13. ^ „Radmila Popovici-Paraschiv, o speranță a literelor basarabene”. VALERIU RAȚĂ. . Accesat în . 
  14. ^ „Scriitoarea Radmila Popovici: "Trăiesc între plusuri și minusuri"” (în engleză). www.moldpres.md. Accesat în . 
  15. ^ „Scriitoarea Radmila Popovici a editat o carte de versuri dedicată Ucrainei” (în engleză). www.moldpres.md. Accesat în . 
  16. ^ „Radmila Popovici-Paraschiv:„Nu am timp să-mi fac planuri"”. Expresul. . Accesat în . 
  17. ^ „Nominalizările pentru premiile Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 2012”. Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md. . Accesat în . 
  18. ^ „Festivalul-concurs „Crizantema de Argint" și-a desemnat laureații” (în engleză). www.moldpres.md. Accesat în . 
  19. ^ Margareta Curtescu, Reportaje din centrul magmic al simțirii, articol publicat în Revista Art-emis academy, august 2014
  20. ^ Braga, Virginia (). „Radmila Popovici, câștigătoarea premiului Omul Anului 2016 în literatură - VIP Magazin”. Accesat în . 
  21. ^ Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Biblioteca Națională pentru copii „Ion Creangă” (). Moldova. Aniversări culturale 2022. Chișinău. Editura Arc. p. 118. 
  22. ^ Concursul Național de Creație literară „Vasile Voiculescu” sub semnul cifrei XXXIII – un simbol al realizării și dezvăluirii perfecțiunii spirituale, articol de Mihaela Aionesei, publicat în Întrezăriri - revistă sătească de știință și cultură, anul IX, nr. 36, decembrie 2021. p.2; 41-42
  23. ^ Valentina Bucur (). „Laureați din afara țării la concursul național de creație literară „Vasile Voiculescu" • Opinia Buzău”. Opinia Buzău. Accesat în . 
  24. ^ „Omul Anului 2022 - Literatură - VIP Magazin”. Accesat în . 
  25. ^ „Gala Premiilor anuale în domeniul Culturii și-a desemnat laureații” (în engleză). moldova1.md. Accesat în . 
  26. ^ „FOTO Au fost decernate premiile Ministerului Culturii pentru anul 2022” (în engleză). www.moldpres.md. Accesat în . 
  27. ^ a b c Mihaela Grădinaru - Poeme în albastru infinit, articol publicat în Revista Cronica veche, mai 2015
  28. ^ Florin Caragiu, Radmila Popovici, „pe sârma încinsă” a poeziei (Postfață la volumul Intimatum de Radmila Popovici, București, Editura Vinea, 2014)
  29. ^ Nina Corcinschi - Radmila Popovici: poetica intima(tumului), articol publicat în Revista Zona literară, nr. 1-3, 2015, pag. 31-33
  30. ^ Lucia Țurcanu, Poezia-incantație (Postfață la volumul Vene și artere de Radmila Popovici, Editura „Arc”, Chișinău, 2020)
  31. ^ „Poeta Radmila Popovici - Jocul cuvintelor este mult mai bun decât cel care include rachete”. cartego.md. Accesat în . 
  32. ^ Stanciuc, Cristina (). „Interviu cu poeta Radmila Popovici”. Revista TIMPUL Moldova. Accesat în . 
  33. ^ a b c d „„Am fost și am rămas români"”. ziarullumina.ro. Accesat în . 
  34. ^ a b c d Vizitiu, Svetlana (). „Radmila Popovici – o carte cu nervii deschiși. Clubul "Impresii din viata si carti"”. Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu. Accesat în . 
  35. ^ a b Mă bucur de toate felurile de fericire, de toate - Interviu cu Aurora Cornu, realizat de Aliona Grati, Radmila Popovici și Nicolae Tzone, articol publicat în Revista Metaliteratură, nr. 1/2015, p. 35
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Radmila_Popovici&oldid=16031210