Colecția Biblioteca Giurgiuveană

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Colecția Biblioteca Giurgiuveană este un produs editorial al Bibliotecii Județene „I. A. Bassarabescu” Giurgiu, coordonat de managerul bibliotecii, Daniela Bardan, și publicat în colaborare cu Primăria Municipiului Giurgiu și Consiliul Județean Giurgiu.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În primăvara anului 2014, colecția de cărți Biblioteca giurgiuveană a fost inițiată de Dan Mucenic,[1] pe atunci directorul Muzeului Județean „Teohari Antonescu”.[2] Colecția Biblioteca Giurgiuveană (Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu[3]) este unică în țară și cuprinde apariții editoriale ale unor cărți vechi, reprezentative pentru scrisul giurgiuvean, dar și cărți ale unor scriitori giurgiuveni contemporani. Este coordonată de Daniela Bardan, manager al bibliotecii.[4]

Volume reprezentative publicate în cadrul colecției[modificare | modificare sursă]

Primul volum reeditat în cadrul colecției a fost Boema de altădată de Dimitrie Karnabatt (1877-1949), în 2014. Prima ediție a aceste cărți a fost publicată în 1944, la Editura Vremea.[5]

Emanoil Bucuța (1887-1946) este prezent în colecție prin cele două volume Maica Domnului de la mare. Balcic[6] din 2014 și Arta cărții și arte plastice din 2017. Acest din urmă volum reunește eseuri și publicistică.[7]

Volumele Lume de ieri și Moș Stan de Ioan Alexandru Bassarabescu (1870-1952) au fost reeditate în 2014 și 2015.[8]

Duh de basm (1934) și Poemele lui Edgar Poe (1938)[9] de Emil Gulian (1907-1942) au fost reeditate într-o singură carte, Duh de basm. Poemele lui Edgar Poe, vol. 1 și 2, în 2014.

Scriitorului Nicolae Crevedia (1902-1978) i-au fost reeditate volumele Bulgări și stele. Maria Dă-mi înapoi grădinile (2014), Dragoste cu termen redus (2016), De la secere la baionetă. 1913-1918 (2018). În 2018 De la secere la baionetă 1913-1918, ediție îngrijită de Ioana Nechita și Diana Cristev, fiicele autorului, publicată în Colecția Biblioteca Giurgiuveană, a primit Premiul special al Juriului din partea Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.[10] În 2015 un alt volum al scriitorului a fost reeditat în colecție, Epigrame. Bacalaureatul lui Puiu vol. 1 și 2. Epigrame a fost publicat prima dată în 1930,[11] iar Bacalaureatul lui Puiu în 1933.[12] În 2022, a apărut antologia de poezie bulgară în traducerea lui Nicolae Crevedia, intitulată Dunărea lin-argintie...[13] Antologia cuprinde 23 de autori bulgari: Hristo Botev, Ivan Vazov, Pencio Slaveikov, Mara Belcheva, Kiril Hristov, Hristo Iasenov, Yana Yazova și alții.[14] Antologia a fost publicată cu prilejul aniversării a 20 de ani de la înființarea Euroregiunii „Danubius” Ruse-Giurgiu, în cadrul unui proiect promovat de managerul Bibliotecii giurgiuvene, Daniela Bardan.[15]

Două cărți ale lui Vasile Militaru (1886-1959) au fost reeditate în 2015 (Fabule) și în 2016 (Cântecele vinului: Stropi de rouă. Vol. 1 și 2).[16] Primul volum de fabule al lui Vasile Militaru a apărut în 1928 și a fost tipărit în 14000 de exemplare.[17] Volumul de poezii Stropi de rouă a fost publicat prima dată în 1919, la București.[18]

Libertate și cultură de Alexandru Vianu (1903-1936) a fost reeditat în 2016. Acest volum, publicat postum de fratele autorului, Tudor Vianu, în 1937, cuprinde majoritatea articolelor lui Alexandru Vianu apărute în presa culturală românească.[19]

Tot în 2016 a fost reeditat romanul Noroi al scriitorului Octav Dessila (1895-1976).[20] Această carte a fost publicată în 1932, la Editura Cartea Românească, sub titlul Noroiu.[21]

Alexandru Cartojan (1901-1965) a fost reeditat în colecție în 2016. Volumul său Petru Cercel - viața, domnia și aventurile sale, apărut la Craiova, în 1938, a fost scris sub formă de roman, dar cu rigoare științifică.[22] Ediția din 2016 cuprinde Petru Cercel - viața, domnia și aventurile sale de Alexandru Cartojan și Serenada din trecut de Mircea Dem. Rădulescu (1889-1946), precum și o biografie a lui Alexandru Cartojan, scrisă de Neagu Udroiu.[23]

Neagu Udroiu (1940-2022), scriitor, jurnalist, diplomat,[24] a fost publicat în această colecție cu două titluri: Cartojani. Istorii vechi și noi, două volume (2016)[25] și 80 (2020).[26] În 2021, volumul 80 a fost lansat în cadrul unui eveniment cultural internațional de excepție organizat la Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu” Giurgiu, de ziua diplomației române. Alături de Neagu Udroiu au participat reprezentanți ai instituțiilor publice din Bulgaria și România, precum și diplomatul român Cosmin Boiangiu online din Bratislava.[27]

Cartea Curs de știința culturii de Tudor Vianu (1898-1964) a fost reeditată în 2017. A apărut prima dată în 1932.[28]

În 2017, au fost reeditate în două volume, sub un singur titlu, Icoanele vremii de Nichifor Crainic și Ce-am văzut în România Mică a autorului Archibald. În 1919, Nichifor Crainic a publicat Icoanele vremii, un volum de articole și poezii.[29]

Istoricul și arheologul Teohari Antonescu (1866-1910) a fost editat în colecție cu volumul Alte scrieri uitate în 2018. Prefața și notele volumului aparțin lui Emil Păunescu, fost director al Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu. Această antologie cuprinde articole ale lui Teohari Antonescu, apărute între anii 1902-1904.[30]

Scriitorul giurgiuvean Petre Crăciun (n. 1962) a publicat volumul de povești Roboțeii: Povești moderne în 2020, iar în 2021 Cu Moș Crăciun în Țara Copiilor Neîncrezători. În 2021 volumul de povești în ediție bilingvă româno-bulgară Povești moderne = Svremenni prikazki a fost editat în cadrul colecției, cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură Giurgiu. Cartea cuprinde șapte povești, iar traducerea în limba bulgară a fost realizată prin voluntariat de Lili Ganceva, director executiv al Euroregiunii Danubius[31] și Violeta Frateva, traducător autorizat. În decembrie 2022 acest volum a fost prezentat de autorul Petre Crăciun la Biblioteca regională „Lyuben Karavelov” din Ruse, Bulgaria.[32]

În 2020 volumul Reconstituiri cu Ileana Popovici, de Radmila Popovici (n. 1972) a fost reeditat în colecție și lansat la Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu” Giurgiu în 2022.[33] Evenimentul a fost moderat de Octavian Ursulescu.[34][35] Acest volum de interviuri a fost realizat în 2017, sub forma unui dialog cu mătușa autoarei, actrița Ileana Popovici, o personalitate în televiziunea, muzica și cinematografia românească.[36] Prima ediție a fost lansată în cadrul festivalului Serile Filmului Românesc, la Ateneul din Iași.[37] Cartea prezintă un destin marcat de trauma provocată de ocuparea sovietică a Basarabiei, când Ileana și familia sa s-au refugiat în România: în 1940, la prima cedare a Moldovei de Est, apoi în 1944, când s-au stabilit în Buturugeni, județul Giurgiu.[38]

În 2020 a fost editat volumul Universul Aurorei. Dialoguri despre Lună, de astronomul Mirel Bîrlan (n. 1963), director al Institutului Astronomic al Academiei Române,[39] cu ilustrații de Cristina Diana Enache.[40]

În 2022 colecția a fost completată cu o antologie de poezii ale scriitorului și jurnalistului Petre Ghelmez (1932-2001), reunite sub numele Joc de trifoi.[41]

Tot în 2022 a fost publicat volumul de interviuri cu personalități giurgiuvene Interviuri. Cronica începutului de mileniu, ediția a doua, realizat de Gelu Brebenel, jurnalist și scriitor giurgiuvean. Cartea cuprinde 38 de interviuri, printre care: criticul Alex Ștefănescu, fostul fotbalist Narcis Coman și ilustratorul Done Stan. Gelu Brebenel a mai fost publicat în cadrul colecției în 2021, cu volumul Narcis Coman - prin viață fără mănuși, o biografie a fostului portar al Echipei naționale de fotbal a României.[42][43]

În 2023 a fost reeditat în cadrul colecției volumul omagial Veceslav Harnaj 1917-2017, autor Ileana Popovici.[44] Cartea prezintă viața lui Veceslav Harnaj, fondatorul apiculturii românești moderne.[45] De asemenea, în 2023 a fost publicată antologia lirică româno-franceză, Poemul care a furat o metaforă, autor Ioana Crăciunescu, în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2023.[46]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Revista de Bibliologie și Știința Informării 2018, vol. 29, pp. 250-251. Dan Mucenic promotor al valorilor giurgiuvene. Articol de Camelia Filip
  2. ^ „A murit jurnalistul Dan Mucenic”. Cotidianul RO. . Accesat în . 
  3. ^ „Biblioteca Judeteana "I.A. Bassarabescu" Giurgiu”. Accesat în . 
  4. ^ „La Giurgiu, cultura e la ea acasă”. Revista Romania mare. Accesat în . 
  5. ^ Colecția Biblioteca Giurgiuveană - remember (I), articol de Dan Mucenic, în Jurnal de literatură, nr. 20, septembrie 2016, p. 3
  6. ^ Călinescu, George (). Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția a II-a, revăzută și adăugită. Editura Minerva. p. 849. 
  7. ^ AGERPRES. „O PERSONALITATE PE ZI: Scriitorul și bibliologul Emanoil Bucuța”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Colecția Biblioteca giurgiuveană - remember (3), articol de Dan Mucenic, în Jurnal de literatură, nr. 22, noiembrie 2016, p. 3
  9. ^ Ștefan, Elena (). Asalt spre crestele destinului. Dicționarul personalităților giurgiuvene. Editura Cronos. p. 152. 
  10. ^ „Câștigătorii Premiilor Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria" din 2018”. Accesat în . 
  11. ^ Nicolae Crevedia cu zâmbetul pe buze. Articol de Octav Sargețiu, publicat în Revista Urzica, nr. 11/2017
  12. ^ Dicționar de literatură română. Editura Univers. . p. 128. 
  13. ^ „Revista SMART - revistă de cultură editată de Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu" Giurgiu în parteneriat cu ANBPR filiala Giurgiu, nr. 3/iulie-septembrie 2022, p. 7-8” (PDF). Accesat în . 
  14. ^ Preda, Alexandra (). „Lansarea volumului „Dunărea lin-argintie" – autor N.Crevedia”. AliTv.ro. Accesat în . 
  15. ^ „O ÎNTÂLNIRE RODNICĂ LA PREFECTURA RUSE ȘI EUROREGIUNEA… – www.giurgiuonline.com”. Accesat în . [nefuncțională]
  16. ^ Exerciții de neuitare. Vasile Militaru, în Jurnal de literatură, nr. 25, februarie 2017
  17. ^ Călinescu, George (). Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția a II-a, revăzută și adăugită. Editura Minerva. p. 937. 
  18. ^ Ștefan, Elena (). Asalt spre crestele destinului. Dicționarul personalităților giurgiuvene. Editura Cronos. p. 208. 
  19. ^ Alexandru Vianu, Libertate și cultură, articol de Mihail Sebastian, în Reporter, anul V, nr. 12 din 21 martie 1937, p. 2
  20. ^ „SASE VOLUME DE CĂRȚI LANSATE CU OCAZIA DESCHIDERII SALONULUI DE TOAMNĂ AL CĂRȚII LA BIBLIOTECA”. SĂPTĂMÂNA GIURGIUVEANĂ. . Accesat în . 
  21. ^ Sasu, Aurel (). Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I. Pitești, Editura Paralela 45. p. 479-480. 
  22. ^ Enache, Constantin (). Municipiul Giurgiu - compendiu monografic. Buucrești, Editura Universul Familiei. p. 566. 
  23. ^ Jurnal de literatură, nr. 25 - februarie 2017, Giurgiu, p. 20-21
  24. ^ Prin ochii prezentului, articol de Ion Machidon, în România Mare, nr. 1646, 28 iunie-4 iulie 2022, p. 4
  25. ^ „BIBLIOTECA GIURGIUVEANĂ – Biblioteca Judeteana I.A. Bassarabescu Giurgiu”. Accesat în . 
  26. ^ „Lansarea volumului „80" autor Neagu Udroiu – afiș – Biblioteca Judeteana I.A. Bassarabescu Giurgiu”. Accesat în . 
  27. ^ „Eveniment de excepție la Giurgiu - Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România”. . Accesat în . 
  28. ^ Redactia (). „DOCUMENTAR: 125 de ani de la nașterea filosofului și criticului literar Tudor Vianu”. Clujul Cultural. Accesat în . 
  29. ^ „Nichifor Crainic”. www.agaton.ro. Accesat în . 
  30. ^ „Un nou volum dedicat lui Teohari Antonescu | Jurnal Giurgiuvean”. Accesat în . 
  31. ^ „RUSE INFO: Asociația Euroregiunea Danubius a sărbătorit 20 de ani de activitate | Agenția de presă Rador”. Accesat în . 
  32. ^ „Revista SMART - revistă de cultură editată de Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu" Giurgiu în parteneriat cu ANBPR filiala Giurgiu, nr. 4/octombrie-decembrie 2022, p. 22-23”. Accesat în . 
  33. ^ AGERPRES. „Giurgiu: Biblioteca Județeană a dedicat un volum din colecție artistei Ileana Popovici,.”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ ultimaora (). „Lansare "Reconstituiri" la Giurgiu”. Ultima Oră. Accesat în . 
  35. ^ „Reconstituiri” la Giurgiu, articol de Marius Gherman, în Actualitatea muzicală, nr. 8, august 2022, p. 25
  36. ^ Radu Toderici în dialog cu Ileana Popovici, articol publicat în rubrica FOCUS a mensualului cultural STEAUA, nr. 1/2023, p. 47-49
  37. ^ „SFR 2017: Expoziții, lansări de carte, concerte și o secțiune cu filme pentru copii”. radioromaniacultural.ro. Accesat în . 
  38. ^ Ascendență moldavă și timbru vocal à la Astrud Gilberto, articol de Virgil Mihaiu, publicat în rubrica FOCUS din mensualul cultural STEAUA, nr. 1/2023, p. 50-52
  39. ^ academiaromana, De (). „42 de obiecte cerești, așa cum nu s-au mai văzut până acum”. Accesat în . 
  40. ^ „De Moș Nicolae, „Universul Aurorei. Dialoguri despre Lună", un volum în dar pentru copii, din partea omului de știință giurgiuvean Mirel Bîrlan | Giurgiuveanul.ro – ziarul giurgiuvenilor de pretutindeni, stiri din giurgiu, giurgiu news, stiri locale”. Accesat în . 
  41. ^ „Revista SMART - revistă de cultură editată de Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu" Giurgiu în parteneriat cu ANBPR filiala Giurgiu, nr. 3/iulie-septembrie 2022, p. 11” (PDF). Accesat în . 
  42. ^ AGERPRES. „Narcis Coman: Nu mă așteptam vreodată că se va scrie o carte despre mine”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ Sport, ZDS-Ziarul De. „S-a lansat biografia lui Narcis Coman, fostul portar al naționalei de fotbal”. www.ziaruldesport.ro. Accesat în . 
  44. ^ „Eveniment editorial la Giurgiu”. Ultima Oră. . Accesat în . 
  45. ^ „Scurt istoric al Asociatiei”. Asociația Crescătorilor de Albine din România. Accesat în . 
  46. ^ „Zilele Europene ale Patrimoniului” (PDF). Ministerul Culturii. p. 18. Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colecția_Biblioteca_Giurgiuveană&oldid=15887673