Hermann Grassmann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hermann Grassmann

Hermann Günther Grassmann (n. 15 aprilie 1809 la Szczecin[1] - d. 26 septembrie 1877 tot la Szczecin) a fost un savant german care a activat în variate domenii: lingvistică, matematică, fizică, publicistică. A fost un adevărat umanist al epocii sale.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost al treilea copil din cei doisprezece ai lui Justus Günter Grassmann, care era profesor de matematică la gimnaziul din Szczecin. Grassmann nu a fost un elev prea strălucit până în 1827, când a fost admis la universitate cu o notă mare. La Universitatea din Berlin a studiat teologia. În același timp a frecventat și cursuri de lingvistică, filozofie și literatură și se pare, dar nu este sigur, că și cursuri de matematică și fizică. În toamna lui 1830 a început la Berlin studiile și în aceste două domenii. La examenul din anul următor nu a obținut un rezultat prea convingător, astfel că în 1832 a fost nevoit să se mulțumească cu un simplu post de asistent la gimnaziul din orașul natal.

În 1834 Grassmann a început să predea matematica la Școala de meserii (Gewerbeschule) din Berlin. Un an mai târziu s-a reîntors la Sczeczin pentru a preda matematica, fizica, germana, latina, religia, e drept că la un nivel modest. Peste patru ani însă, Grassmann a trecut acele examene în urma cărora putea preda matematica, fizica, chimia și mineralogia la nivel secundar.

În 1847 a devenit Oberlehrer, un fel de profesor titular, iar în 1852 a fost numit profesor în locul tatălui său la gimnaziul din Szczecin.

La recomandarea lui Ernst Kummer, Grassmann este numit profesor universitar prin ordin ministerial.

În timpul evenimentelor social-politice din Berlinul anilor 1848 - 1849, Hermann Grassmann și fratele său Robert redactează un document prin care susțin Unificarea Germaniei sub o monarhie constituțională.[2] Grassmann își continuă lupta politică publicând o serie de articole în domeniul dreptului constituțional.

Grassmann a avut unsprezece copii, din care numai patru au atins vârsta de adult. Unul din fiii săi, Hermann Ernst Grassmann, a fost profesor de matematică la Universitatea din Gießen.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Matematică[modificare | modificare sursă]

În 1844 Grassmann publică cea mai valoroasă lucrare a sa, Die lineare Ausdehnungslehre, ein neuer Zweig der Mathematik (Teoria extensiei liniare, o nouă ramură a matematicii). Lucrarea nu a trezit vreun interes deosebit în perioada de imediat după publicare. Abia în 1867 matematicianul Hermann Hankel, în lucrarea sa Theorie der complexen Zahlensysteme (Teoria sistemelor de numărare complexe), face cunoscute ideile novatoare ale lui Grassmann.

Ulterior această teorie a extensiilor va conduce la dezvoltarea studiului formelor diferențiale, care vor avea multiple aplicații în analiza matematică și în geometria diferențială. Printre matematicienii care au adoptat aceste metode de studiu se numără Felix Klein și Élie Cartan.

Lingvistică[modificare | modificare sursă]

Grassman s-a ocupat și de lingvistica istorică, realizând studii de gramatică germană, culegând cântece populare și învățând sanscrita.

A efectuat o traducere a colecției indiene antice Rig Veda, care și astăzi este recunoscută.

A enunțat o lege de transformare fonetică în cadrul limbilor indo-europene, care ulterior se va numi legea lui Grassmann.

Fizică[modificare | modificare sursă]

Grassmann a observat că toate culorile pot fi obținute prin suprapunerea, în diverse proporții, a celor trei culori primare.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pe atunci orașul se afla sub stăpânirea prusacă și se numea, pe germană, Stettin.
  2. ^ Acest lucru este realizat abia în 1871, când se pun bazele Imperiului German.