Grădina Botanică din București
| Grădina Botanică | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 44°26′17″N 26°3′49″E / 44.43806°N 26.06361°E |
| Localitate | București |
| Țara |  România |
| Adresa | Șoseaua Cotroceni 32, Sector 5 |
| Edificare | |
| Botanist | Dimitrie Brândză |
| Arhitect peisagist | Louis Fuchs |
| Data începerii construcției | 1884 |
| Data finalizării | 1891 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-II-a-B-18508 |
Modifică date / text  | |
Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, care poartă numele fondatorului ei începând din anul 1994, este situată în cartierul Cotroceni din București, România. Acoperă o suprafață de 17,5 hectare (inclusiv 4.000 m² de sere) și are peste 10.000 specii de plante.
Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian. Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite și populate, dar a fost afectată de inundația care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane, și în al Doilea Război Mondial, când a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 700.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa 500.000 de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni.
Muzeul Botanic[modificare | modificare sursă]
Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc. În muzeu sunt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice.
Serele[modificare | modificare sursă]
Sera Veche a Grădinii Botanice a fost construită între anii 1889-1891, după modelul Serelor din Liège (Belgia)[1]. În 1976 a fost închisă pentru public, continuând să adăpostească doar plante de cultură[1]. Pavilionul a fost reabilitat în anul 2011, fiind aranjat ca un colț de pădure tropicală și conținând specii ale mai multor familii de plante exotice[1].
Imagini[modificare | modificare sursă]
 | Acest articol sau secțiune conține o galerie de imagini diverse despre subiectul articolului. Manualul de stil cere ca, acolo unde este posibil, imaginile din galerii să fie plasate în corpul articolului pentru a ilustra conținutul acestuia. Asemenea galerii pot fi create și la Commons |
Intrarea în Grădina Botanică
Arborele cu lalele
Magnolie
Rozarium
Sera veche
Bustul prof. D. Brândză,
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Sera Veche a Grădinii Botanice din Capitală, redeschisă după 35 de ani, 15 noiembrie 2011, Cristina Olivia Moldovan, Evenimentul zilei, accesat la 4 ianuarie 2011
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Grădina Botanică din București la Wikimedia Commons- Site-ul Grădinii Botanice
- 150 de ani de la inaugurarea Grădinii Botanice din București - Emisiuni filatelice, 22 iulie 2010, Amos News
- Primăvară, bun venit!, 8 aprilie 2012, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
| |||||||
