44°26′17″N 26°3′49″E (Grădina Botanică din București) / 44.43806°N 26.06361°E

Grădina Botanică din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Grădina Botanică
Intrarea in Gradina Botanica din Bucuresti.jpg
Poziționare
Grădina Botanică se află în București
Grădina Botanică
Grădina Botanică
Coordonate44°26′17″N 26°3′49″E ({{PAGENAME}}) / 44.43806°N 26.06361°E
LocalitateBucurești
Țara România
AdresaȘoseaua Cotroceni 32, Sector 6
Edificare
BotanistDimitrie Brândză
Arhitect peisagistLouis Fuchs
Data începerii construcției1884
Data finalizării1891
Clasificare
Cod LMIB-II-a-B-18508
Grădina italiană realizată în 1935 după planurile arh. Octav Doicescu

Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, care poartă numele fondatorului ei începând din anul 1994, este situată în cartierul Cotroceni din București, România. Acoperă o suprafață de 17,5 ha (inclusiv 4.000 m² de sere) și are peste 10.000 specii de plante.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian. Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite și populate, dar a fost afectată de inundația care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane.

În 8 iunie 1935 se inaugurează noua amenajare a ”parcului universitar” proiectată de arh. Octav Doicescu sub directoratul esteticianului Mihail Dragomirescu. Atunci a fost dat în folosință și Restaurantul din Grădina Botanică proiectat în stil românesc tot de arh. Octav Doicescu.

În al Doilea Război Mondial, Grădina Botanică a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 700.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Tot atunci a fost grav avariată clădirea restaurantului care după război a fost refăcută, însă într-un mod precar. Astăzi această clădire adăpostește birourile funcționarilor.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa 500.000 de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni.

Muzeul Botanic[modificare | modificare sursă]

Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc. În muzeu sunt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice.

Serele[modificare | modificare sursă]

Sera Veche a Grădinii Botanice a fost construită între anii 1889-1891, după modelul Serelor din Liège (Belgia)[1]. În 1976 a fost închisă pentru public, continuând să adăpostească doar plante de cultură[1]. Pavilionul a fost reabilitat în anul 2011, fiind aranjat ca un colț de pădure tropicală și conținând specii ale mai multor familii de plante exotice[1].

Imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Sera Veche a Grădinii Botanice din Capitală, redeschisă după 35 de ani, 15 noiembrie 2011, Cristina Olivia Moldovan, Evenimentul zilei, accesat la 4 ianuarie 2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]