Grădina Botanică din București
Grădina Botanică | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 44°26′17″N 26°3′49″E / 44.43806°N 26.06361°E |
Localitate | București |
Țara | ![]() |
Adresa | Șoseaua Cotroceni 32, Sector 6 |
Edificare | |
Botanist | Dimitrie Brândză |
Arhitect peisagist | Louis Fuchs |
Data începerii construcției | 1884 |
Data finalizării | 1891 |
Clasificare | |
Cod LMI | B-II-a-B-18508 |
Modifică date / text ![]() |

Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, care poartă numele fondatorului ei începând din anul 1994, este situată în cartierul Cotroceni din București, România. Acoperă o suprafață de 17,5 ha (inclusiv 4.000 m² de sere) și are peste 10.000 specii de plante.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian. Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite și populate, dar a fost afectată de inundația care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane.
În 8 iunie 1935 se inaugurează noua amenajare a ”parcului universitar” proiectată de arh. Octav Doicescu sub directoratul esteticianului Mihail Dragomirescu. Atunci a fost dat în folosință și Restaurantul din Grădina Botanică proiectat în stil românesc tot de arh. Octav Doicescu.
În al Doilea Război Mondial, Grădina Botanică a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 700.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Tot atunci a fost grav avariată clădirea restaurantului care după război a fost refăcută, însă într-un mod precar. Astăzi această clădire adăpostește birourile funcționarilor.
Organizare[modificare | modificare sursă]
Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa 500.000 de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni.
Muzeul Botanic[modificare | modificare sursă]
Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc. În muzeu sunt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice.
Serele[modificare | modificare sursă]
Sera Veche a Grădinii Botanice a fost construită între anii 1889-1891, după modelul Serelor din Liège (Belgia)[1]. În 1976 a fost închisă pentru public, continuând să adăpostească doar plante de cultură[1]. Pavilionul a fost reabilitat în anul 2011, fiind aranjat ca un colț de pădure tropicală și conținând specii ale mai multor familii de plante exotice[1].
Imagini[modificare | modificare sursă]
![]() | Acest articol sau secțiune conține o galerie de imagini diverse despre subiectul articolului. Manualul de stil cere ca, acolo unde este posibil, imaginile din galerii să fie plasate în corpul articolului pentru a ilustra conținutul acestuia. Asemenea galerii pot fi create și la Commons |
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Sera Veche a Grădinii Botanice din Capitală, redeschisă după 35 de ani, 15 noiembrie 2011, Cristina Olivia Moldovan, Evenimentul zilei, accesat la 4 ianuarie 2011
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Grădina Botanică din București la Wikimedia Commons
- Site-ul Grădinii Botanice
- 150 de ani de la inaugurarea Grădinii Botanice din București - Emisiuni filatelice, 22 iulie 2010, Amos News
- Primăvară, bun venit!, 8 aprilie 2012, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
|