Sari la conținut

Parcul Bazilescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pagina „Parc Bazilescu” trimite aici. Pentru stația de metrou vedeți Parc Bazilescu (stație de metrou).
Parcul Bazilescu
TipPublic
AmplasareBucurești
44°29′18″N 26°02′04″E ({{PAGENAME}}) / 44.488442°N 26.034344°E
Deschis1954
Operat dePrimăria București

Parcul Bazilescu (fostul parc Nicolae Bălcescu) este un parc aflat în partea de nord vest a Bucureștiului, cartierul Bucureștii Noi, în prezent având o suprafață de 13,5 hectare. În momentul amenajării (1954), parcul se întindea pe o suprafață de 120 de ha.[1] În prezent este înscris în evidențe cu 125.400 m²[2]. Terenul pe care a fost construit parcul a fost donat statului român de juristul profesor universitar Nicolae Bazilescu. În 2004 Primăria sectorului 1 a investit peste 1 milion de euro pentru amenajarea parcului.[3] În parc există și câțiva arbori bătrâni, rămășițe ale Codrilor Vlăsiei.[4]

În interiorul parcului se află Teatrul de Vară, proiectat de arhitectul Paul Emil Miclescu,[5] construit în 1953 și inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, care avea o capacitate de 2000 de locuri. În prezent teatrul, aflat în administrarea Ministerului Culturii, este într-o stare avansată de degradare.

În parc se află busturile lui N. Basilescu (cum apare în inscripția de pe soclu) și Nicolae Bălcescu, cel din urmă dând pentru o vreme și numele parcului.

În Parcul Bazilescu se găsește și Clubul Copiilor Sector 1 - Bazilescu, unde școlarii pot merge la diferite cercuri educative: muzică, teatru, gimnastică ritmică, limba engleză, educație civică, rugby.

Teatrul de vară, o ruină (aprilie 2023)

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ București. Ghid turistic, 1980, p. 210
  2. ^ Prezentare generala a Sectorului 1
  3. ^ „Curierul National - 03 iunie 2004 » Parcul Bazilescu”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Despre parcelarea Bazilescu
  5. ^ www.libertatea.ro: După ce presa a relatat, Teatrul de Vară din Parcul Bazilescu va intra în reabilitare și modernizare - de Andrei Crăițoiu, Duminică, 25 septembrie 2022, accesat 16 aprilie 2023

Legături externe

[modificare | modificare sursă]