George Reeves

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George Reeves
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Woolstock⁠(d), Iowa, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (45 de ani)[2][3][1][4] Modificați la Wikidata
Benedict Canyon⁠(d), California, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMountain View Cemetery and Mausoleum[*][[Mountain View Cemetery and Mausoleum (cemetery in Altadena, California)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisinucidere (plagă împușcată[*]​) Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieactor de film
actor de televiziune[*]​
actor de teatru[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[5][6] Modificați la Wikidata
Alma materPasadena City College[*][[Pasadena City College (community college located in Pasadena, California, USA)|​]]
Polytechnic School[*][[Polytechnic School (Private K–12 school in Pasadena, California, United States)|​]]
Alte premii
Stea pe Hollywood Walk of Fame[*]​ Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

George Reeves (născut George Keefer Brewer; n. , Woolstock⁠(d), Iowa, SUA – d. , Benedict Canyon⁠(d), California, SUA) a fost un actor american. Acesta este cunoscut pentru rolul supereroului Superman în serialul de televiziune Adventures of Superman⁠(d) (1952–1958).[7][8]

Moartea sa prin împușcare la vârsta de 45 de ani rămâne controversată. Investigația oficială a stabilit că actorul s-a sinucis, însă unii cred că acesta a fost fie împușcat accidental, fie omorât.[9][10][11][12][13][14]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Reeves s-a născut George Keefer Brewer pe 5 ianuarie 1914[15][16] în Woolstock, Iowa⁠(d), fiul lui Donald Carl Brewer și al lui Helen Lescher. Reeves s-a născut la cinci luni de la căsătoria lor.[17] Când cuplul s-a despărțit, Reeves și mama sa s-au mutat din Iowa la rudele sale din Ashland, Kentucky pentru o perioadă,[18] apoi în casa sa din Galesburg, Illinois⁠(d).[19]

Mai târziu, mama lui Reeves,[20] care era de origine germană, s-a mutat în California pentru a rămâne alături de sora sa. Acolo s-a căsătorit cu Frank Joseph Bessolo (conform recensământului federal din acel an). Tatăl lui Reeves s-a căsătorit cu Helen Schultz în 1925. Se pare că Reeves nu și-a mai văzut tatăl biologic. În 1927, când acesta avea 13 ani, Frank Bessolo l-a adoptat, iar băiatul a luat numele de familie al tatălui său vitreg.[21] Căsnicia soților Bessolo a durat 15 ani; cei doi au divorțat, în timp ce Reeves era plecat în vizită la niște rude. Odată revenit acasă, mama i-a spus că tatăl său vitreg s-a sinucis. Conform biografului Jim Beaver, Reeves a aflat abia după câțiva ani că Bessolo încă trăiește. Bessolo a murit pe 4 martie 1944 la vârsta de 51 de ani.

Reeves a devenit interesat de actorie și cântare în liceul. A apărut pe scenă în perioada studenției la Pasadena City College⁠(d).[22]

Cariera[modificare | modificare sursă]

În timp ce studia actoria la Pasadena Playhouse⁠(d), Reeves și-a întâlnit viitoarea soție, Ellanora Needles, stră-strănepoata lui John Robinson, fondator al Circului John Robinson⁠(d).[23] S-au căsătorit pe 22 septembrie 1940 în San Gabriel, California⁠(d). Nu au avut copii și au divorțat 10 ani mai târziu.[24]

Cariera sa cinematografică a început în 1939, fiind ales să interpreteze rolul lui Stuart Tarleton (menționat incorect în genericului filmului sub numele Brent Tarleton), unul dintre pretendenții lui Scarlett O'Hara în Pe aripile vântului (1939). A fost un rol minor, însă acesta și Fred Crane⁠(d) au apărut în scena de deschidere a filmului (cei doi și-au vopsit părul roșu pentru a-i înfățișa pe gemenii Tarleton). După încheierea filmărilor, Reeves a revenit la Pasadena Playhouse și a primit rolul principal în piesa de teatru Pancho. A obținut un contract cu studioul de film Warner Brothers datorită acestui rol.[25] Studioul l-a obligat să-și schimbe numele de scenă în George Reeves.[26]

A apărut în mai multe scurtmetraje și filme de categoria B, inclusiv două cu viitorul președinte al Statelor Unite Ronald Reagan și trei cu James Cagney ( Torrid Zone⁠(d), The Fighting 69th⁠(d) și The Strawberry Blonde⁠(d)). Cariera lui Reeves a început să stagneze, iar contractul său cu Warners a fost desființat de comun acord.[27]

A încheiat ulterior un contract cu 20th Century Studios, însă a apărut în doar câteva filme. Studioul l-a împrumutat producătorului Alexander Korda pentru a juca împreună cu Merle Oberon în Lydia⁠(d) (1941),[28] un eșec la box office. După acest rol, a început să lucreze ca actor independent.[28] Actrița Teddi Sherman⁠(d) i-a făcut cunoștință cu tatăl ei, producătorul Harry Sherman⁠(d), iar acesta i-a cerut să vină la probe⁠(d) pentru rolul lui Hopalong Cassidy⁠(d). Reeves și Sherman au pus în scenă șapte pagini din scenariu și l-au impresionat pe directorul de casting.[28] Au urmat cinci filme western în rolul lui Hopalong Cassidy, apoi l-a interpretat pe locotenentul John Summers în So Proudly We Hail!⁠(d) (1942), un film dramatic de război realizat de Paramount Pictures. Studioul a încheiat un contract cu Reeves.[28]

Inspirat de So Proudly We Hail!, a decis să ia o pauză de la actorie și s-a înrolat în Armata Statelor Unite.[29] A fost recrutat la începutul anului 1943.[30] A fost repartizat în Forțele aeriene ale Armatei Statelor Unite⁠(d) și a jucat în spectacolul Winged Victory⁠(d) de pe Broadway al USAAF. Reprezentația a fost urmată de un turneu național și o adaptare cinematografică⁠(d). Reeves a fost apoi transferat la First Motion Picture Unit⁠(d) a forțelor aeriene, fiind însărcinat cu producția filmelor de antrenament⁠(d).[31][32][33]

Lăsat la vatră la sfârșitul războiului, acesta a revenit la Hollywood. Numeroase studiouri își încetineau însă programul de producție, iar unele echipe de producție au fost desființate. A apărut în câteva filme thriller împreună cu Ralph Byrd⁠(d). Numărul rolurilor obținute a scăzut vertiginos, iar salariile erau din ce în ce mai mici. Reeves a acceptat să apară în serialul cu buget redus Adventures of Sir Galahad⁠(d).[34] După ce s-a despărțit de soția sa, Reeves s-a mutat în New York City în 1949 (divorțul lor a devenit definitiv în 1950). A apărut atât în seriale de televiziune, cât și la radio, apoi s-a întors la Hollywood în 1951 pentru un rol din lungmetrajul Rancho Notorious⁠(d).[35]

În 1953, Reeves a interpretat un personaj minor, sergentul Maylon Stark, în De aici în eternitate (1953).

Superman[modificare | modificare sursă]

Afișul filmului Superman and the Mole Men din 1951.

În iunie 1951, i s-a oferit rolul lui Superman într-un nou serial de televiziune[36] intitulat Adventures of Superman⁠(d). Inițial a privit cu reticență oferta, deoarece, asemenea multor actori din acea perioadă, considera producțiile de televiziune drept nesemnificative și nepopulare. Episoadele de 30 de minute au fost filmate pe repede înainte din cauza programului încărcat, cel puțin două episoade fiind realizate la fiecare șase zile. Potrivit comentariilor de pe setul DVD al serialului, mai multe scenarii au fost turnate simultan pentru a profita de platourile de filmare; de exemplu, toate scenele cu biroul lui Perry White⁠(d) din trei sau patru episoade au fost realizate în aceeași zi.

Reeves l-a interpretat pe Superman pentru prima dată în Superman and the Mole Men (1951). Lungmetrajul reprezenta atât un film cu buget redus, cât și episodul pilot pentru serialul de televiziune. La scurt timp după finalizarea sa, Reeves și echipa au început producția episoadelor primului sezon, toate filmate pe parcursul a 13 săptămâni în vara anului 1951. Serialul a fost difuzat în anul următor, iar Reeves a devenit o celebritate națională datorită acestui rol. În 1952, rețeaua de televiziune ABC, aflată în dificultăți financiare, a cumpărat emisiunea pentru difuzare la nivel național.

Contractul membrilor distribuției îi împiedica să accepte roluri care ar putea interfera cu producția serialului. Cu excepția celui de-al doilea sezon, programul serialului a fost unul scurt (13 episoade, două turnate în fiecare săptămână), însă toate aveau o „clauză de 30 de zile”, adică producătorii aveau dreptul prin contract să-i aducă pe platourile de filmare pentru turnarea unui nou sezon. De asemenea, nu li se permitea să apară în lungmetraje, piese de teatru sau alte seriale de televiziune pentru a nu da peste cap programul producției.[37]

Cu toate acestea, Reeves a obținut venituri suplimentare din aparițiile personale. Își simpatiza fanii tineri și a luat în serios statutul de model.[38] Evita să fumeze țigări în prezența copiilor și a renunțat în cele din urmă la fumat. Și-a ținut viața privată departe de lumina reflectoarelor, inclusiv relația cu Toni Mannix⁠(d), soția managerului general al Metro-Goldwyn-Mayer.

În documentarul Look, Up in the Sky: The Amazing Story of Superman⁠(d), Jack Larson⁠(d) a declarat că, atunci când l-a cunoscut pe Reeves, i-a dezvăluit că admiră interpretarea sa din filmul So Proudly We Hail! Conform lui Larson, Reeves i-a spus că dacă Mark Sandrich⁠(d) nu ar fi murit, nu ar fi fost acolo în „acest costum de maimuță”. De asemenea, Reeves a menționat că i-ar plăcea mai mult rolul dacă ar ști că are fani și printre adulți; nu a aflat niciodată că Adventures of Superman avea fani adulți chiar și în timpul difuzării sale inițiale.[39]

Între primul și al doilea sezon din Adventures of Superman, Reeves a obținut roluri în seriale de antologie și în două lungmetraje (Forever Female⁠(d) și The Blue Gardenia⁠(d)). Totuși, când serialul a fost difuzat la nivel național, Reeves a devenit atât de puternic asociat cu personajele Superman și Clark Kent încât i-a fost greu să-și găsească alte roluri.

Reeves a lucrat neîncetat cu Toni Mannix pentru a strânge bani pentru bolnavii de miastenia gravis. A fost președinte național al Fundației Myasthenia Gravis în 1955. În timpul celui de-al doilea sezon, Reeves a apărut într-un scurtmetraj intitulat Stamp Day for Superman⁠(d) pentru Departamentul Trezoreriei prin care promova în rândul copiilor timbrele⁠(d) guvernamentale.

După două sezoane, Reeves devenise nemulțumit de salariul său și de natura unidimensională a personajului. Avea 40 de ani și dorea să renunțe la rol pentru a-și continua cariera. Producătorii au încercat să găsească o nouă vedetă care să-i ia locul.[40]

Reeves și-a înființat propria companie de producție și a conceput un serial de aventuri numit Port of Entry; acesta urma să fie filmat în locații din Hawaii și Mexic. Reeves însuși a scris scenariul episodului pilot. În cele din urmă, producătorii Adventures of Superman i-au oferit o creștere salarială, iar el s-a întors la serial.[41] Se spune că câștiga 5.000 de dolari pe săptămână, dar numai în timp ce serialul se afla în producție (aproximativ opt săptămâni în fiecare an).[42] Reeves nu a reușit niciodată să obțină finanțare pentru proiectul Port of Entry, iar acesta a fost într-un final abandonat.

Reeves în rolul lui Superman la restaurantul Pation (1958).

În 1957, producătorii au luat în considerare realizarea unui proiect cinematografic: Superman and the Secret Planet. Lui David Chantler, scenaristul serialului, i s-a cerut să redacteze un scenariu pentru lungmetraj. Totuși, în 1959 au început negocierile pentru o reînnoirea serialului cu alte 26 de episoade. Până la jumătatea anului 1959, contractele au fost semnate, costumele modificate și au fost desemnați noi scriitori ai scenariului de televiziune⁠(d).[43]

Bunul său prieten, producătorul Disney Bill Walsh⁠(d), i-a oferit acestuia un rol important în Westward Ho the Wagons!⁠(d) (1956). Aceasta a fost ultima sa apariție într-un lungmetraj. Încercând să-și demonstreze versatilitatea, Reeves a interpretat o melodie în emisiunea lui Tony Bennett în august 1956.[44] A apărut ca Superman în I Love Lucy (episodul #165, „Lucy and Superman⁠(d)”) în 1957. Conform actorul de personaj Ben Welden, coleg cu Reeves pe platourile de filmare ale serialului Adventures of Superman, „după emisiunea I Love Lucy, Superman nu a mai reprezentat o provocare pentru el... Știu că îndrăgea rolul, dar obișnuia să spună: Iată-mă, îmi irosesc viața.”[45]

Reeves, Noel Neill, Natividad Vacío⁠(d), Gene LeBell⁠(d) și un trio de muzicieni au organizat turnee cu apariții publice începând din 1957. Prima jumătate a spectacolului consta dintr-o schiță Superman în care Reeves și Neill luptau cu răufăcătorul „Dl.Kryptonită⁠(d)” (interpretat de LeBell). Cea de-a doua jumătate a spectacolului consta într-un spectacol muzical cu Reeves, Vacio și Neill.[46]

Reeves și Toni Mannix s-au despărțit în 1958, iar acesta și-a anunțat logodna cu Leonore Lemmon. Cei doi urmau să se căsătorească pe 19 iunie și să-și petreacă luna de miere în Tijuana. S-a plâns prietenilor, editorialiștilor și propriei mame de problemele sale financiare. Spera să apară într-un film științifico-fantastic cu buget redus scris de unul dintre prietenii săi de la Pasadena Playhouse și discutase despre acesta proiect cu Phyllis Coates⁠(d) în anul precedent.[47] Cu toate acestea, Reeves și partenerul său nu au obținut finanțare, iar filmul nu a fost realizat. Un alt spectacol de teatru cu Superman a fost programat pentru luna iulie,[48] fiind urmat de un turneu în Australia. Reeves putea să-și câștige în continuare existența doar interpretându-l din nou pe Superman, rol pe care nu dorea să-l repete la vârsta de 45 de ani.

Moartea[modificare | modificare sursă]

Reeves a fost împușcat mortal în cap în dormitorul situat la etajul casei sale de pe strada 1579 Benedict Canyon Drive[49] din Benedict Canyon, Los Angeles⁠(d) între 1:30 și 2:00 pe 16 iunie 1959 conform raportului Departamentului de Poliție din Los Angeles.

În articolele contemporane, Lemmon a declarat că presupusa sinucidere a actorului a fost cauzată de „intrarea în declin a carierei sale” și de lipsa de oportunități. Raportul realizat de poliția din Los Angeles precizează următoarele: „[Reeves a fost]... deprimat, deoarece nu a reușit să obțină rolurile pe care și le-a dorit”. Sergentul LAPD V.A. Peterson a declarat ulterior că acesta s-a sinucis după o ceartă cu unul dintre prietenii săi veniți să-i viziteze la o oră târzie.[50]

Povestea relatată poliției de către Lemmon o plasa pe aceasta în sufragerie, alături de alți prieteni, la momentul sinucideri actorului, însă declarațiile neoficiale ale actorului Fred Crane, prietenul și colegul lui Reeves din Pe aripile vântului, susțin că Lemmon era fie în dormitorul acestuia, fie în apropierea camerei lui.[51] Conform lui Crane (care nu a fost martor al incidentului), după auzul împușcăturii, Bill Bliss i-a spus lui Millicent Trent că Leonore Lemmon a coborât de la etaj și le-a spus: „Spune-le că am fost aici jos!”.[52]

Anchetatorii au descoperit ulterior numeroase nereguli care pun sub semnul întrebării concluziile oficiale: nu au fost recuperate amprente de pe armă; nu s-au găsit urme de praf de pușcă pe mâinile lui Reeves (unele surse susțin că acest lucru nu era posibil, deoarece nu era un procedeu efectuat în mod obișnuit în 1959);[53] deși glonțul care l-a ucis a fost recuperat din tavanul dormitorului, iar cartușul acestuia a fost găsit sub corpul său, alte două gloanțe au fost descoperite în podeaua camerei. Toate cele trei gloanțe au fost trase cu arma găsită la picioarele lui Reeves, deși martorii au declarat că au auzit o singură împușcătură. Mai mult, nu există indicii care denotă o intrare prin efracție sau dovezi fizice care să ateste prezența unei alte persoane în dormitor.[54] Într-un final, aceste întrebări au rămas fără răspuns, iar investigația oficială a stabilit - în baza declarațiilor martorilor, dovezilor fizice de la fața locului și a raportului de autopsie - că Reevess-a sinucis.[55]

Mama actorului a considerat că decizia este prematură și peremptorie, împiedicându-l pe avocatul Jerry Giesler⁠(d) să solicite o reinvestigare a cazului. Rezultatele celei de-a doua autopsii, efectuate la cererea lui Giesler, au scos în evidență câteva vânătăi de origine necunoscută la nivelul capului și corpului. O lună mai târziu, în lipsa unor dovezi care să contrazică descoperirile inițiale, Giesler a anunțat că renunță la anchetă și acceptă concluziile din investigația oficială.[56][57]

Reeves este înmormântat în Mountain View Cemetery⁠(d) din Altadena, California⁠(d). În 1960, Reeves a primit o stea pe Hollywood Walk of Famepentru contribuțiile sale la televiziune. În 1985, DC Comics l-a onorat în publicația Fifty Who Made DC Great⁠(d) cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înființarea companiei.[58]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Actorii Alan Ladd⁠(d) și Gig Young au privit cu scepticism decizia oficială. Prietenul lui Reeves, Rory Calhoun⁠(d), a declarat unui reporter: „În Hollywood, nimeni nu a crezut povestea sinuciderii”. În cartea Hollywood Kryptonite, Sam Kashner și Nancy Schoenberger susțin că vicepreședintele MGM Eddie Mannix⁠(d) a fost implicat în moartea lui Reeves, deoarece acctorul a avut o aventură cu soția sa, Toni Mannix . Alții au sugerat că Eddie Mannix, despre care se bănuia că avea legături mafia, a ordonat uciderea lui Reeves.[59]

În cultura populară[modificare | modificare sursă]

Filmul Hollywoodland⁠(d) din 2006, cu Ben Affleck în rolul lui Reeves și Adrien Brody în rolul unui investigator fictiv, dramatizează ancheta morții lui Reeves. Lungmetrajul sugerează trei scenarii posibile: actorul a fost ucis accidental de Lemmon, ucis de un asasin la ordinul lui Eddie Mannix sau s-a sinucis.

În iunie 2021, un episod din serialul online BuzzFeed Unsolved⁠(d) a discutat despre moartea lui Reeves.

O versiune CGI cu Reeves în rolul lui Superman apare în filmul The Flash⁠(d) (2023) din Universul cinematografic DC⁠(d).[60]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Filme[modificare | modificare sursă]

An Titlu Rol Note
1939 Espionage Agent Warrington's secretary (nemenționat)
On Dress Parade Southern soldier in trench (nemenționat)
Four Wives Laboratory Man (nemenționat)
Smashing the Money Ring Trial Spectator (nemenționat)
The Monroe Doctrine John Sturgis Scurtmetraj
Ride, Cowboy, Ride Pancho Dominguez Scurtmetraj
Gone with the Wind Stuart Tarleton – Scarlett's beau (credited erroneously onscreen as playing Brent Tarleton - see above)
1940 Fighting 69th, TheThe Fighting 69th Jack O'Keefe (nemenționat)
Calling Philo Vance Steamship Clerk (nemenționat)
Father Is a Prince Gary Lee
Virginia City Major Drewery's telegrapher (nemenționat)
Tear Gas Squad Joe McCabe
Pony Express Days William F. "Buffalo Bill" Cody Scurtmetraj de 20 de minute
Meet the Fleet Benson Scurtmetraj
Calling All Husbands Dan Williams
Always a Bride Mike Stevens
Til We Meet Again 'Til We Meet Again Jimmy Coburn
Ladies Must Live George Halliday
Torrid Zone Sancho, Rosario's Henchman
Gambling on the High Seas Newspaper Reporter
Knute Rockne, All American Distraught Player (nemenționat) aka A Modern Hero
Argentine Nights Eduardo 'El Tigre' Estaban
1941 Strawberry Blonde, TheThe Strawberry Blonde Harold
Blood and Sand Captain Pierre Lauren
The Lady and the Lug Doug Abbott Scurtmetraj
Throwing a Party Larry Scoffield Scurtmetraj
Lydia Bob Willard aka Illusions
Man at Large Bob Grayson
Dead Men Tell Bill Lydig
1942 Border Patrol Don Enrique Perez
Blue, White and Perfect Juan Arturo O'Hara
The Mad Martindales Julio Rigo
Sex Hygiene Pool player #1 Film de antrenament pentru armata Statelor Unite
1943 Hoppy Serves a Writ Steve Jordan
Buckskin Frontier Surveyor
The Leather Burners Harrison Brooke
Bar 20 Lin Bradley
Colt Comrades Lin Whitlock
So Proudly We Hail! Lt. John Summers
The Kansan Jesse James (nemenționat)
1944 Winged Victory Lt. Thompson
1945 Airborne Lifeboat Pilot Film de televiziune
1947 Champagne for Two Jerry Malone aka Musical Parade: Champagne for Two
Variety Girl Himself (nemenționat)
1948 Jungle Goddess Mike Patton
Thunder in the Pines Jeff Collins
The Sainted Sisters Sam Stoakes
Jungle Jim Bruce Edwards
1949 Great Lover, TheThe Great Lover Williams
Samson and Delilah Wounded messenger
Adventures of Sir Galahad Sir Galahad
1950 Good Humor Man, TheThe Good Humor Man Stuart Nagle
1951 Superman and the Mole Men Superman / Clark Kent aka Superman and the Strange People
1952 Rancho Notorious Wilson
1953 Blue Gardenia, TheThe Blue Gardenia Police Capt. Sam Haynes
From Here to Eternity Sgt. Maylon Stark (nemenționat)
1954 Stamp Day for Superman Superman / Clark Kent Scurtmetraj educațional
1956 Westward Ho the Wagons! James Stephen Rol final de film

Televiziune[modificare | modificare sursă]

An Titlu Rol Episoade
1949 The Clock 2 episoade
Actors Studio Episodul: "The Midway"
1949–50 The Silver Theatre Frank Telford 2 episoade
Suspense Diverse roluri 4 episoade
1949–52 Kraft Television Theatre Diverse roluri 7 episoade
1950 Believe It or Not Episodul: "Journey Through the Darkness"
The Trap Episodul: "Sentence of Death"
Starlight Theatre 2 episoade
The Web 2 episoade
Hands of Murder "Blood Money"
The Adventures of Ellery Queen Episodul: "The Star of India"
1950–51 Lights Out 2 episoade
1952–58 Adventures of Superman Superman / Clark Kent 104 episoade
1952 Fireside Theater John Carter Episodul: "Hurry Hurry"
Ford Theatre James Lindsey – Father Episodul: "Heart of Gold"
1955 Funny Boners[necesită citare] Superman 15 martie 1955
1957 I Love Lucy Episodul: "Lucy and Superman"

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d George Reeves, Internet Broadway Database, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b George Reeves, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b George Reeves, Find a Grave, accesat în  
  5. ^ https://plus.si.cobiss.net/opac7/conor/306401379  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ „George Reeves”. The New York Times. . Arhivat din original la . 
  8. ^ Kehr, Dave (). „Luc Moullet and George Reeves”. The New York Times. 
  9. ^ „George Reeves”. The New York Times. . Arhivat din original la . 
  10. ^ Kehr, Dave (). „Luc Moullet and George Reeves”. The New York Times. 
  11. ^ „Who killed Superman?”. The Guardian. . 
  12. ^ Tapley, Kristopher (). „The (Tinsel) Town That Ate Superman”. The New York Times. 
  13. ^ „The Death of George Reeves – The Original Superman”. Franksreelreviews.com. . Accesat în . 
  14. ^ Henderson, Jan Alan, Speeding Bullet, M. Bifulco, 1999; ISBN: 0-9619596-4-9
  15. ^ „UPI Almanac for Saturday, Jan. 5, 2019”. United Press International. . Arhivat din original la . Accesat în . actor George Reeves (TV's Superman) in 1914 
  16. ^ Reeves' mausoleum plaque erroneously lists his birth date as "1/6/1914," or January 6, 1914.
  17. ^ Fox, Alma Archer. "My Cousin Superman", Galesburg Register-Mail, June 15, 1979.
  18. ^ „Quiet Fellow From Ashland”. www.jimnolt.com. Accesat în . 
  19. ^ Tom Wilson (). „'Superman' absent in Mom's time of need”. Galesburg Register Mail. Accesat în . 
  20. ^ Helen Roberta Lescher Brewer Bessolo (1892–1964) - Born in Galesburg, Knox County, Illinois, US. September 6, 1892 was the daughter of George Christian Lescher and Eliza Jane McKenzie, she died in a Pasadena hospital on June 18, 1964.
  21. ^ „Superman Homepage”. Accesat în . 
  22. ^ Pasadena Junior College Courier, 1934
  23. ^ "Actress to Wed." Philadelphia Inquirer, September 18, 1940.
  24. ^ „George Reeves”. Superman Homepage. Accesat în . 
  25. ^ Gross, Ed (). „The Life and Tragic Death of 'Superman' Star George Reeves – Plus the Actor in his Own Words”. Closer. Accesat în . 
  26. ^ „Superman Homepage”. Accesat în . 
  27. ^ Gross, Ed (). „The Life and Tragic Death of 'Superman' Star George Reeves – Plus the Actor in his Own Words”. Closer. Accesat în . 
  28. ^ a b c d Gross, Ed (). „The Life and Tragic Death of 'Superman' Star George Reeves – Plus the Actor in his Own Words”. Closer. Accesat în . 
  29. ^ Gross, Ed (). „The Life and Tragic Death of 'Superman' Star George Reeves – Plus the Actor in his Own Words”. Closer. Accesat în . 
  30. ^ U.S. World War II Army Enlistment Records 1938–1946, dated March 24, 1943
  31. ^ „George Reeves”. RUSC Old Time Radio. Accesat în . 
  32. ^ G. E. Nordell. „First Motion Picture Unit”. Accesat în . 
  33. ^ „7 super things you might not know about George Reeves”. Decades. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Gross, Ed (). „The Life and Tragic Death of 'Superman' Star George Reeves – Plus the Actor in his Own Words”. Closer. Accesat în . 
  35. ^ "George Reeves Returns", The Hollywood Reporter, April 11, 1951, p. 6
  36. ^ "Reeves Now Superman", Hollywood Reporter, June 25, 1951, p. 7.
  37. ^ Grossman, p. 121.
  38. ^ Gross, Ed (). „The Life and Tragic Death of 'Superman' Star George Reeves – Plus the Actor in his Own Words”. Closer. Accesat în . 
  39. ^ Gross, Ed (). „The Life and Tragic Death of 'Superman' Star George Reeves – Plus the Actor in his Own Words”. Closer. Accesat în . 
  40. ^ Variety, September 27, 1954.
  41. ^ Variety, October 27, 1954.
  42. ^ Grossman, p. 121.
  43. ^ DC Comics: Sixty Years of the World's Favorite Comic Book Heroes, no page cited.
  44. ^ Grossman, p. 45.
  45. ^ Grossman, p. 151.
  46. ^ Grossman, p. 54.
  47. ^ Grossman, p. 58.
  48. ^ New York Post, June 17, 1959.
  49. ^ „11 Homes That Are Haunted by Dead Celebrities”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „Actor Commits Suicide”. Sarasota Journal. . p. 14. Accesat în . 
  51. ^ Speeding Bullet, 2nd Ed, by Jan Alan Henderson, p. 151
  52. ^ „Glass House Presents”. Glass House Presents. Accesat în . 
  53. ^ "Was Superman star George Reeves a suicide – or murder victim?", StraightDope.com; accessed October 31, 2015.
  54. ^ Who Killed Superman? The Telegraph (March 13, 2016), retrieved August 17, 2016.
  55. ^ Los Angeles Police Department Death Report, June 26, 1959.
  56. ^ Who Killed Superman? The Telegraph (March 13, 2016), retrieved August 17, 2016.
  57. ^ Los Angeles Mirror-News, June 24, 1959
  58. ^ Marx, Barry, Cavalieri, Joey and Hill, Thomas (w), Petruccio, Steven (a), Marx, Barry (ed). "George Reeves America Loves Superman" Fifty Who Made DC Great: 25 (1985), DC Comics
  59. ^ Death of Superman may not have been a suicide Arhivat în , la Wayback Machine.. Augusta Chronicle (December 3, 2000), retrieved April 7, 2017.
  60. ^ Cremona, Patrick (). „Meet the cast of The Flash: all the main stars and cameos”. Radio Times. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Daniels, Les & Kahn, Jenette, DC Comics: Sixty Years of the World's Favorite Comic Book Heroes, Bulfinch, 1995 ISBN 0-8212-2076-4
  • Grossman, Gary Superman: Serial to Cereal, Popular Library, 1977 ISBN 0-445-04054-8
  • Henderson, Jan Alan, Speeding Bullet, M. Bifulco, 1999 ISBN 0-9619596-4-9
  • Henderson, Jan Alan & Randisi, Steve, Behind the Crimson Cape, M. Bifulco, 2005 ISBN 0-9619596-6-5
  • Kashner, Sam & Schoenberger, Nancy Hollywood Kryptonite, St. Martin's Mass Market Paper, 1996 ISBN 0-312-96402-1
  • Neill, Noel & Ward, Larry, Truth, Justice and the American Way, Nicholas Lawrence Books, 2003 ISBN 0-9729466-0-8

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George_Reeves&oldid=16092066