George H. Hitchings
George Herbert Hitchings (n. , Hoquiam(d), Washington, SUA – d. , Chapel Hill, Carolina de Nord, SUA) a fost un chimist american, laureat, în anul 1988, al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină împreună cu Sir James Black și cu Gertrude Elion „pentru descoperirea unor principii importante pentru tratamentul medicamentos”,[20] Hitchings în mod special pentru activitatea sa în domeniul chimioterapiei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Hitchings s-a născut la Hoquiam, Washington, în 1905, și a crescut acolo, precum și la Berkeley, California, San Diego, Bellingham, Washington, și Seattle. A absolvit liceul Franklin din Seattle, unde a fost salutatorian (al doilea din toată promoția), în 1923, și de acolo a studiat la Universitatea Washington, pe care a absolvit-o cu diplomă în chimie cum laude în 1927, după ce a fost ales în Phi Beta Kappa ca junior în anul anterior. În acea vară, a lucrat la Stația Biologică Puget Sound a universității, aflată la Friday Harbor pe Insula San Juan [1], și a obținut o diplomă de master în anul următor pentru teza bazată pe această activitate.
De la Universitatea Washington, Hitchings a mers la Harvard ca profesor fellow, ajungând acolo la Facultatea de Medicină. Înainte să își ia doctoratul în 1933, a intrat în Alpha Chi Sigma în 1929. În următorii zece ani, a lucrat la Harvard și la Case Western Reserve University. În 1942, s-a angajat la Wellcome Research Laboratories, unde a început să lucreze cu Gertrude Elion în 1944. Medicamentele produse de echipa lui Hitchings conțineau 2,6-diaminopurină (un compus folosit pentru tratarea leucemiei) și p-clorofenoxi-2,4-diaminopirimidină (un antidot al acidului folic). Conform autobiografiei sale publicată pe site-ul Premiilor Nobel,
“ | Linia de cercetare începută de noi în anii 1940 a produs noi terapii medicamentoase pentru malarie (pirimetamină), leucemie (6-mercaptopurină și thioguanină), gută (allopurinol), transplant de organe (azathioprine) și infecții bacteriene (co-trimoxazole (trimethoprimA)). Noile informații aduse de studiile noastre au ghidat cercetările ce au dus la descoperirea unor medicamente antivirale importante folosite în tratarea herpesului (aciclovir) și SIDA (zidovudină). | ” |
În 1967 Hitchings a devenit vicepreședinte însărcinat cu cercetarea la Burroughs-Wellcome. A devenit Scientist Emeritus în 1976. A murit în 1998 la Chapel Hill, Carolina de Nord.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Charlie LeDuff[*] (), George Hitchings, 92, Winner Of Nobel in Medicine, Is Dead (în engleză), The New York Times, accesat în Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; numele "c7f883ad3d1c05c7f215d61e00c50f5e" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ^ George H. Hitchings (în engleză), nobelprize.org, accesat în
- ^ Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în
- ^ The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1988 (în engleză), nobelprize.org, accesat în
- ^ https://www.acsmedchem.org/alfred-burger-award-acs-medicinal-chemistry-division Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 172
- ^ ]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română, accesat în
- ^ https://www.aacr.org/professionals/research/scientific-achievement-awards-and-lectureships/scientific-award-recipients/aacr-clowes-award-recipients/ Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Find a Grave, accesat în
- ^ George Herbert Hitchings, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b George Herbert Hitchings, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b George Herbert Hitchings, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b George Herbert Hitchings (în engleză), Encyclopædia Britannica Online
- ^ George H. Hitchings, Munzinger Personen, accesat în
- ^ „George H. Hitchings”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ IdRef, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ „Laureații Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 1988”. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Raju, T N (2000), „The Nobel chronicles. 1988: James Whyte Black, (b 1924), Gertrude Elion (1918-99), and George H Hitchings (1905-98).”, Lancet (publicat la 2000 Mar 18), 355 (9208), p. 1022, PMID 10768469 Verificați datele pentru:
|publication-date=
(ajutor) - Then, R L (1993), „History and future of antimicrobial diaminopyrimidines.”, Journal of chemotherapy (Florence, Italy) (publicat la 1993 Dec), 5 (6), pp. 361–8, PMID 8195827 Verificați datele pentru:
|publication-date=
(ajutor) - van Zwieten, P A (1988), „[Nobel prize for Medicine 1988]”, Nederlands tijdschrift voor geneeskunde (publicat la 1988 Dec 31), 132 (53), pp. 2401–2, PMID 3063980 Verificați datele pentru:
|publication-date=
(ajutor) - Giner-Sorolla, A (1988), „The excitement of a suspense story, the beauty of a poem: the work of Hitchings and Elion.”, Trends Pharmacol. Sci. (publicat la 1988 Dec), 9 (12), pp. 437–8, doi:10.1016/0165-6147(88)90133-2, PMID 3078084 Verificați datele pentru:
|publication-date=
(ajutor) - Horgan, J (1988), „Physiology or medicine.”, Sci. Am. (publicat la 1988 Dec), 259 (6), p. 33, doi:10.1038/scientificamerican1288-33b, PMID 3060998 Verificați datele pentru:
|publication-date=
(ajutor) - Sjöqvist, F (1988), „[Nobel Prize in medicine: three share this year's Nobel Prize in medicine. Important principles in drug therapy]”, Lakartidningen (publicat la 1988 Oct 26), 85 (43), pp. 3542–7, PMID 2462143 Verificați datele pentru:
|publication-date=
(ajutor) - Dameshek, W (), „The deVilliers award of the Leukemia Society of America Inc. to George H. Hitchings, Ph.D.”, Bibliotheca haematologica (36), pp. XXI–XXII, PMID 4950964
- Talalay, P (1969), „Presentation of Dr. George Herbert Hitchings for the Passano Award.”, JAMA (publicat la 1969 Sep 1), 209 (9), pp. 1337–8, doi:10.1001/jama.209.9.1337, PMID 4895870 Verificați datele pentru:
|publication-date=
(ajutor)
|