Sari la conținut

Edmond H. Fischer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Edmond H. Fischer
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Shanghai French Concession⁠(d), Franța[5] Modificați la Wikidata
Decedat (101 ani)[6][7] Modificați la Wikidata
Seattle, Washington, SUA[6][7][5] Modificați la Wikidata
Cetățenie Elveția
 Statele Unite ale Americii
 Italia (–)[8][9] Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiebiochimist
cadru didactic universitar[*]​
chimist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[10][11]
limba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniubiochimie[12]  Modificați la Wikidata
Număr Erdős7  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Statului Washington  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Geneva  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra[13]
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​
Academia Americană de Arte și Științe[*]​
European Molecular Biology Organization[*]​
Asociația Americană pentru Progresul Științei[*]​
Istituto Veneto di Scienze, Lettere ed Arti[*][[Istituto Veneto di Scienze, Lettere ed Arti (academy of sciences in Venice)|​]]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratKurt Heinrich Meyer[*]​  Modificați la Wikidata
PremiiBursă Guggenheim[*]​ ()[14]
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină ()[15][16]
Ehrendoktor der Universität Basel[*][[Ehrendoktor der Universität Basel |​]]
membru străin al Royal Society[*]​ ()[17]
doctorat honoris causa de l'université Montpellier-I[*][[doctorat honoris causa de l'université Montpellier-I |​]] ()[18]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

Edmond Henri Fischer (n. , Shanghai French Concession⁠(d), Franța – d. , Seattle, Washington, SUA) a fost un biochimist americano-elvețian. El și colaboratorul său Edwin G. Krebs⁠(d) au primit Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 1992 pentru descrierea modului în care funcționează fosforilarea reversibilă ca un comutator pentru activarea proteinelor și reglarea diferitelor procese celulare. [19] Din 2007 până în 2014, a fost președinte de onoare al Consiliului Cultural Mondial⁠(d).[20] [21] [22] [23] La momentul morții sale, la vârsta de 101 ani, în 2021, el era cel mai vârstnic laureat al Premiului Nobel. [24]

Tinerețe și educație

[modificare | modificare sursă]

Fischer s-a născut în Shanghai International Settlement⁠(d), China. Mama sa, Renée Tapernoux, s-a născut în Franța, iar tatăl său, Oscar Fischer, s-a născut în Austria.[25] Tatăl său a exercitat ca avocat la Shanghai în fața diferitelor instanțe consulare din oraș. [26] Bunicul matern al lui Fischer a fondat „ Courrier de Chine ” la Shanghai, care este primul ziar publicat în franceză în China; de asemenea, a ajutat la înființarea „l'Ecole Municipale Française” la Shanghai, unde Fischer a urmat școala primară. [27]

La vârsta de 7 ani, Fischer și cei doi frați mai mari ai săi, Raoul și George, [28] au fost trimiși la internatul elvețian La Châtaigneraie, lângă orașul natal al mamei sale, Renée Tapernoux, din Vevey. La liceu a încheiat un pact cu un prieten din copilărie, unul dintre ei va deveni medic și celălalt un om de știință și atunci vor putea rezolva multe probleme mondiale. În timp ce la liceu Fischer a fost admis la Conservatorul de muzică din Geneva, s-a gândit, de asemenea, să devină muzician profesionist.

La finalizarea liceului, Fischer a dorit să studieze microbiologia; cu toate aceestea, i s-a recomandat să studieze chimia. A studiat la Universitatea din Geneva în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind pasionat de chimia organică și a studiat biologia. A absolvit un doctorat în chimie organică sub supravegherea lui Kurt Heinrich Meyer⁠(d), care a lucrat la structura polizaharidelor și a enzimelor necesare pentru sinteza și descompunerea lor. Fischer a lucrat la alfa- amilaza.

Carieră și cercetare

[modificare | modificare sursă]

După doctorat, Fischer a plecat în Statele Unite în 1950 pentru cercetări postdoctorale. Trebuia să ocupe o funcție la Caltech, dar i s-a oferit, în mod neașteptat, și o poziție la Universitatea din Washington, Seattle. Seattle i-a amintit lui Fischer și soției sale de Elveția, așa că au ales să se stabilească acolo.

La șase luni de la sosirea sa în Seattle, Fischer a început să colaboreze cu Edwin G. Krebs⁠(d). Au lucrat la glicogen fosforilaza; Krebs și Fischer au definit o serie de reacții care conduc la activarea / inactivarea acestei enzime, declanșată de hormoni și calciu, și în acest proces descoperind fosforilarea reversibilă a proteinelor.

Explicarea fosforilării proteinelor pur și simplu reversibile funcționează astfel: o proteină kinază⁠(d) mută o grupare fosfat de la adenozin trifosfat (ATP) la o proteină. Forma și funcția proteinei sunt modificate, permițându-i să ia parte la transformarea glicogenului în glucoză, care este utilizat pentru combustibil pentru contracțiile musculare. Când proteina și-a îndeplinit rolul, o altă proteină fosfatază îndepărtează fosfatul, iar proteina revine la starea sa inițială. Acest ciclu are loc pentru a controla un număr enorm de procese metabolice.[29] [30]

Pentru descoperirea cheie a fosforilării reversibile a proteinelor, Fischer și Krebs au primit premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 1992.

De-a lungul carierei sale, cercetarea lui Fischer a continuat să analizeze rolul pe care l-a jucat fosforilarea reversibilă a proteinelor într-o varietate de procese celulare.

Premii și onoruri

[modificare | modificare sursă]

Fischer a câștigat numeroase premii, inclusiv Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 1992. A fost ales membru străin al Societății Regale (ForMemRS) în 2010. A primit Premiul Werner de la Swiss Chemical Society și Prix Jaubert de la Universitatea din Geneva.  El a fost ales membru al Academiei Americane de Arte și Științe în 1972 și membru al Academiei Naționale de Științe în 1973. [31]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Andrew Bell. „Edmond H. Fischer” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  2. ↑ „Edmond Henri Fischer” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  3. ↑ diferiți autori (). „Edmond Henri Fischer” (în germană). Berna: Lexiconul de istorie al Elveției. Wikidata Q642074.
  4. ↑ „Edmond H. Fischer” (în germană). Munzinger Personen[*]. Wikidata Q107343683. Accesat în .
  5. 1 2 Elyse S. Fischer (). „Edmond H. Fischer (1920 – 2021)”.
  6. 1 2 https://web.archive.org/web/20211008181523/https://www.lindau-nobel.org/news-nobel-laureate-edmond-h-fischer/. Arhivat din original la . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. 1 2 Joseph Kahn, ed. (). „Edmond H. Fischer, Nobelist in Key Discovery About Cells, Dies at 101” (în engleză). Manhattan: The New York Times Company. ISSN 0362-4331. LCCN sn78004456. OCLC 1645522. OL 2207064A. Wikidata Q9684.
  8. ↑ Philip Cohen (). „Edmond Fischer (1920 – 2021) – A Personal Tribute”. Wikidata Q30295321.
  9. ↑ Philip Cohen (). „Edmond Fischer (1920–2021)”. Nature (7876): 328. doi:10.1038/D41586-021-02485-8.
  10. ↑ „Edmond H. Fischer” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
  11. ↑ „Edmond H. Fischer”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  12. ↑ „Edmond H. Fischer”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  13. ↑ „Edmond H. Fischer” (în engleză). Directory of Fellows of the Royal Society[*]. Wikidata Q99485572.
  14. ↑ „Edmond H. Fischer”. Guggenheim Fellows database[*].
  15. ↑ „The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1992”, nobelprize.org
  16. ↑ „The Nobel Prize amounts”, nobelprize.org
  17. ↑ , arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la |archive-url= necesită |archive-date= (ajutor) Lipsește sau este vid: |title= (ajutor);
  18. ↑ „Journal officiel de la République française” (în franceză) (numéro complémentaire). : 6480. ISSN 0242-6773. Wikidata Q1815103.
  19. ↑ „The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1992 Press Release”. Nobel Assembly at Karolinska Institutet⁠(d). Accesat în .
  20. ↑ Almada López, Carlos. „World Cultural Council 24th Award Ceremony, Closing Remarks” (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în .
  21. ↑ Pacific Northwest Research Institute. About Edmond H. Fischer, Ph.D. Arhivat în , la Wayback Machine.
  22. ↑ Hughes, R. 1998. After the Prize
  23. ↑ Freeview video 'An Interview with Edmond Fischer' by the Vega Science Trust
  24. ↑ „Nobel Laureate Edmond H. Fischer 1920 – 2021”. Arhivat din original la . Accesat în .
  25. ↑ Edmond H. Fischer Summary.
  26. ↑ Oscar Fischer's biography in Men of Shanghai and North China, p129
  27. ↑ „Edmond H. Fischer - Biographical”. nobelprize.org. Accesat în .
  28. ↑ Oscar Fischer's biography in Men of Shanghai and North China, p129
  29. ↑ Fischer, E H; Krebs, E G (), „Relationship of structure to function of muscle phosphorylase.”, Fed. Proc., 25 (5), pp. 1511–20, PMID 5332191
  30. ↑ KREBS, E G; FISCHER, E H (), „Phosphorylase and related enzymes of Glycogen Metabolism”, Vitam. Horm., Vitamins & Hormones, 22, pp. 399–410, doi:10.1016/S0083-6729(08)60345-3, ISBN 9780127098227, PMID 14284112
  31. ↑ „Edmond H. Fischer, University of Washington, Election Year: 1973”. nasonline.org. Arhivat din original la .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Edmond_H._Fischer&oldid=17028596