Discuție:Sfânta Treime

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Istoricul Will Durand..a facut urmatoarea observ.

<<<,,,Crestinismul nu a distrus paganismul,ci l-a preluat in sine..Inchipuirile despre o trinitate divina provin de la parintii bisericii ,care erau pagani si nu-L cunosteau pe UNICUL DUMNEZEU ,,prin revelatie ci au introdus dogme filozofice egiptene ,elene,si asiatice despre un asa zis DUMNEZEU format din 3 persoane ...>>>>

In .."THE CHURCH OF THE FIRST THREE CENTURIES"......se spune despre trinitate ca fiind o lucrare care a aparut tarziu in sec 3..fiind o lucrare filozofica de tip teologic ,care a influentat negativ catehismul sau crezul religiei crestine .

astazi avem un crez crestin care este baza BISERICII CRESTINE ...dar care nu este in conformitate cu ce au crezut primi crestini ,APOSTOLII si ADEVARATII crestini BIBLICI !!

Unicul DUMNEZEU care este DUH ..nu o persoana ..s-a descoperit ca TATA in cer ,FIU pe pamant si DUH SFANT in cei care cred conform SCRIPTURILOR!!

NU sunt 3 persoane care conlucreaza ...ci este UN SINGUR DUMNEZEU INVIZIBIL care s-a facut VIZIBIL CA PERSOANA doar IN ISUS HRISTOS!! (1TIMO 1;17...6;16)(IOAN 1;18) Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Amos (discuție • contribuții).

În privința crezurilor creștinilor din secolele I-V, ele erau așa de variate încât orice argument că „ăsta și nu altul era punctul de vedere al creștinilor primari” pică din start. Sursa: Bart D. Ehrman Lost Christianities: the battles for scripture and the faiths we never knew. Pe urmă aici nu facem cercetare originală, ci redăm punctele de vedere ale surselor de încredere. Tgeorgescu (discuție) 25 iunie 2011 00:46 (EEST)[răspunde]

Radicalizare[modificare sursă]

Un creștin de rând știe că divinitatea monoteismului său e formată din trei entități: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.

Un creștin de radicalizat știe că divinitatea monoteismului său e formată din 1,732050807568877… entități. Păcat că astfel intră în domeniul irațional…
--Miehs (discuție) 10 septembrie 2016 18:37 (EEST)[răspunde]

Singura mențiune explicită a Sfintei Treimi din Biblie este Comma Johanneum. Restul sunt trageri la temă, cum se zice-n Rebus. De ex. la stejarul respectiv, s-ar fi încarnat toți trei: Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, iar ei au mâncat mâncare. E cam trasă de păr. Erasmus nu era un tâmpit, știa foarte bine de ce vor să-l pună la index: pentru că nu a adăugat la Biblie singura mențiune clară despre Sfânta Treime. Dacă mai era menționată și la alte versete, n-ar fi fost mare deranjul.

Concluzia: Sfânta Treime nu este o dogmă din Biblie, ci produsul unor dispute teologice care au durat secole. Dogma Treimii a apărut la secole după ce fusese scrisă Biblia. Tgeorgescu (discuție) 18 iulie 2020 19:48 (EEST)[răspunde]

Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică au la baza doctrinei Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, în timp ce bisericile protestante și neoprotestante (bine înfipte în țările germanice, cu o gândire pragmatică, înclinată către partea materială, vezi teoriile social-economice ale lui Max Weber) se bazează doar pe Sfânta Scriptură, de aceea nu cred în Sfânta Treime. E o idee simplă pe care ar trebui să o știe orice absolvent de școală care a urmat un curs de religie. Cum religia va fi înlăturată treptat din școli probabil că oamenii viitorului nu vor mai fi capabili să facă diferența între doctrinele principalelor culte creștine. --Donarius (discuție) 18 iulie 2020 20:08 (EEST)[răspunde]
Majoritatea protestanților, în special evanghelicii americani, consideră că "cine nu crede-n Sfânta Treime nu e creștin". Anti-trinitarienii sunt o minoritate marginală. Între protestanți, catolici și ortodocși diferențele de teologie sunt mici, dar sunt mari diferențele de practică. Toate trei sunt versiuni de creștinism nicenian. Tgeorgescu (discuție) 18 iulie 2020 20:34 (EEST)[răspunde]

Ștergeri ocultate[modificare sursă]

@Cornelius Yukon: Nu merge să transformați textul WP:VERificabil în note de subsol.

Conform WP:FCO aproape toate considerațiile introduse de dvs. sunt neverificabile. tgeorgescu (discuție) 3 ianuarie 2024 13:32 (EET)[răspunde]

  • Contribuții neverificabile: trimiterile la lucrările originale sunt imediat accesibile.
  • Cercetarea originală: de exemplu?
  • Ștergeri: majoritatea schimbărilor pe care le-am făcut au fost de fapt reașezarea informațiilor într-un format mai ușor de înțeles. Un articol pe wikipedia definește mai întâi clar subiectul lui (în cazul de fată, Sfânta Treime) și numai după aceea introduce diferite opinii despre el.
Versiunea mea începe cu definiția Sf. Treimi, urmată de cum s-a ajuns la acest concept, un paradox care a dus la numeroase controverse și cum este ea reprezentată iconografic. După ce subiectul articolului este astfel definit sunt expuse diferite controverse referitoare la el.
Nu am șters nici o opinie. În versiunea precedentă, aceste opinii erau însă amestecate peste tot în articol, în loc de a fi într-o secțiune separată, după definirea subiectului controversei. Pe unele le-am trecut la note, pentru că vin de la niște necunoscuți ca Bart Ehrman care, ca și alții, exploatează politica wikipediei referitoare la surse de încredere pentru a-și face propagandă și pentru a-și introduce citate din propriile opere. Altul, Max Weber nu este un necunoscut dar, din pagina lui pe wikipedia, este un „sociolog, filosof, jurist, istoric și economist politic”, nu un teolog. L-am trecut la opinii, ca o observație a unui anume domn german.
Augustin de Hipona a definit subiectul articolului, alții (ca Ehrman și Weber) au comentat pe acest subiect. Prin urmare, un autor patristic al unei cărți de la începutul sec. V care se numește „Despre Sfânta Treime” și care a influențat gândirea despre subiectul articolui de atunci și până în prezent, are prioritate. Într-un eventual viitor articol, numit „Dezbateri referitoare la Sf. Treime”, unii ca Ehrman și Weber pot fi considerați egali ca importanță.
Singurele ștergeri reale au fost câteva informații duplicate la articolul Comma Johanneum, unde subiectul este prezentat pe larg și la care s-a făcut trimitere. Ele sunt informații mai mult tangențiale la subiect.
Cornelius Yukon (discuție) 3 ianuarie 2024 23:06 (EET)[răspunde]
@Cornelius Yukon: "vin de la niște necunoscuți ca Bart Ehrman" este o mârlănie, iar "care, ca și alții, exploatează politica wikipediei referitoare la surse de încredere pentru a-și face propagandă și pentru a-și introduce citate din propriile opere" sunt acuzații nefondate, bazate pe mania persecuției.
Pentru a nu mai explica eu ce e aia WP:FCO, vă invit să citiți en:Wikipedia:Reliable sources/Noticeboard/Archive 244#Gospel of John și en:Trinity.
N.B.: La en:Trinity Ehrman este citat de trei ori. Bineînțeles că pentru fanatici asta înseamnă a le arunca sare-n ochi. Dar pastorii protestanți mainline, preoții catolici și mulți studenți la studii religioase învață adesea Noul Testament sau creștinismul după manuale scrie de Ehrman.

Bart, if anything, is academically conservative. Most of his (non-text crit) positions are academic orthodoxy from the 1980s. [...] Virtually all of his positions were mainstream in the 1980s and have a substantial following today.

— BombadilEatsTheRing, Reddit

Bart, dacă este cumva, este conservator din punct de vedere academic. Cele mai multe dintre pozițiile sale (critică ne-textuală) sunt ortodoxii academice din anii 1980. [...] Practic, toate luările lui de poziție erau mainstream în anii 1980 și au o adeziune substanțială astăzi.

Citat de tgeorgescu (discuție) 3 ianuarie 2024 23:53 (EET)[răspunde]
Referitor la diferența dintre WP:FCO și dezbaterile pe care le-ați avut cândva, undeva, v. Discuție:De civitate Dei la „De civitate Dei”.
M-ați diagnosticat cu „mania persecuției”? Acest Bart Ehrman, autor de „manuale”, este „citat de trei ori” la en:Trinity, dar prin note de subsol care trimit la articole scrise de el, ca și în versiunea mea. Articolul en:Trinity nu îl introduce cu echivalentul „Conform lui Bart Ehrman...”, cum s-a făcut la Sf. Treime. Nici nu văd la en:Trinity o redirecționare spre pagina lui personală de wikipedia. Nefondate?
Dar discuția la articol, ca și articolul însuși, nu este despre acest domn. Nu a fost dat nici un răspuns la argumentele pe care le-am adus, care explică în mai mult detaliu schimbările făcute și cum fac ele articolul mai bun.
Cornelius Yukon (discuție) 4 ianuarie 2024 00:48 (EET)[răspunde]
Din politica oficială:

O situație similară apare în articolele pe teme de istorie, unde adesea contribuitorii au tendința de a relata evenimentele într-o manieră originală și de a face interpretarea istorică a acestora. Deși asemenea articole se bazează pe surse primare (documente istorice, dovezi arheologice, diverse date) a căror valabilitate este neîndoielnică, Wikipedia nu are mijloacele de a verifica dacă sinteza în discuție este acceptabilă sau nu. Sursele secundare, scrise de experți în istorie și publicate de reviste și cărți de specialitate, sînt cele care justifică includerea diverselor relatări și interpretări în articolele din Wikipedia.

Deci în afară de scrierile antice ale lui Augustin, care conform politicii oficiale n-ar trebui citate, dvs. n-ați citat nicio WP:SdI. Iar ceea ce era scris în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei le-ați ascuns la note de subsol ca să nu le mai citească nimeni.
Și ca să știți și dvs.: a folosi en:WP:ATTRIBUTEPOV este o manieră mult mai moderată decât a reda ca fapt ce-a zis Ehrman „în vocea Wikipediei”.
Deci:
Aici nu este vorba de un eveniment istoric.
De ce nu te duci tu la en:Trinity ca să le ștergi de acolo toate citatele din Sf. Augustin, Tertullian, Acquinas, Teofil și alții, dacă citatele din scrierile antice tot nu sunt permise la Wikipedia. De ce nu le explici lor ce greșeală fac?
Și dacă tot ești acolo, de ce nu introduci trimiterea la articolele acestui Bart Ehrman, autor de manuale, direct în text cu „According to Bart Ehrman etc. etc." (nu uita să trimiți la pagina lui personală de pe wikipedia), cum ai făcut pe pagina în română? De ce nu le explici lor cum stă treaba cu „vocea Wikipediei” și cu „artileria grea”, ca săracii singur nu știu?
Cornelius Yukon (discuție) 4 ianuarie 2024 03:04 (EET)[răspunde]
Ia dă tu o fugă și pe la francezi fr:Trinité (christianisme), germani de:Trinität sau spanioli es:Santísima Trinidad, și explică-le și lor ce pierd, că nu l-am văzut pe Bart între sursele de acolo.
Cornelius Yukon (discuție) 4 ianuarie 2024 03:17 (EET)[răspunde]
"Aici nu este vorba de un eveniment istoric." Nu? Conceptul de Sfântă Treime n-a venit prin fax de la Dumnezeu, ci a fost rezultatul unor dispute real-istorice. Isus cel istoric și cei doisprezece apostoli habar n-aveau că ar exista vreo Sfântă Treime. Este un concept inventat de teologi la secole dup-aia, pentru a răspunde unor dileme spinoase de interpretare a Scripturii. Iar articolul de pe en.wiki nu ascunde acest lucru sub preș.
De pe fr.wiki citire: "L'expression ne figure pas dans le Nouveau Testament [...] Les débats se concentrent dans un premier temps sur la nature divine du Christ[1]. Les luttes de la Grande Eglise sont sévères contre les marcionistes[2] et les valentiniens [3]. [...] Les écrits de Justin [4], Irénée de Lyon[5], Clément d'Alexandrie, Tertullien, Origène, témoignent des débats qui traversent l'Église des trois premiers siècles. Il en va de même pour la dénonciation successive de différentes « hérésies ». Si le Père, le Fils et l'Esprit-Saint sont bien présents dans le Nouveau Testament, la doctrine précise de la Trinité telle qu'elle sera définie au IVe siècle n'est pas encore fixée.".
De pe de.wiki citire: "Die christliche Theologie war in den ersten Jahrhunderten nicht eindeutig definiert, da gemäß neutestamentlichem Konzept jede christliche Gemeinde für sich selbst vor Gott verantwortlich war und keine übergemeindlichen Zusammenschlüsse existierten. So gab es bald zahlreiche Auseinandersetzungen mit den Varianten der Christologie und Trinität, wie dem Adoptianismus (der Mensch Jesus wurde bei der Taufe von Gott via Heiligem Geist adoptiert) oder Doketismus (Jesus war rein göttlich und erschien nur als Mensch). Unter diversen Versuchen in Abgrenzung zur Gnosis und dem Manichäismus mit ihren Auswirkungen auf das Christentum befanden sich einige – wie der modalistischer Monarchianismus (der Vater und der Sohn sind verschiedene Seinsformen des einen Gottes in der ‚oikonomischen Heilsgeschichte‘, so dass, überspitzt formuliert, Gott selbst am Kreuz starb) –, die später als Häresie verurteilt wurden."
De pe es.wiki citire: "La fórmula fue adquiriendo forma con el paso de los años y no fue establecida definitivamente hasta el siglo IV:"
Așa e când un om citează niște articole despre care nu are nicio idee ce conțin.
Articolele din fr.wiki, de.wiki și es.wiki, deși bogate-n informație, sunt foarte sărace-n surse, iar sursele citate de ele sunt doar cotoare de cărți sau cel mult articole de enciclopedie.
Și da, am schimbat de la "Conform lui Bart Ehrman" la aserțiunea de calibru mult mai greu "Referitor la Sfânta Treime, „cei mai mari teologi au considerat-o întotdeauna drept un mister”". tgeorgescu (discuție) 4 ianuarie 2024 05:11 (EET)[răspunde]
@ alți editori:
Articolul de aici este diferit de "De civitate Dei". Articolul este mai vechi și diferite opinii s-au adunat în timp.
Din cauza asta, aici tgeorgescu are o atitudine exact opusă celei de la „De civitate Dei”. El nu vorbește despre adăugarea de noi puncte de vedere, el dorește să suprime puncte de vedere deja prezente în articol, pentru că el nu este de acord cu ele.
Mai exact, el dorește să interzică citate din scrierile antice, de autori (cum ar fi Augustin) care au definitivat doctrina despre care este articolul. După tgreorgescu, ar trebui permise numai citate din lucrări a tot felul de autori oarecare (Ehrman și alții asemenea), de care n-a auzit mai nimeni, care nu sunt citați la alte wikipedii (franceză, germană, spaniolă) și sunt marginali la cea în engleză.
Se vede de aici cât îi este de dragă de fapt obiectivitatea lui tgeorgescu, de care face atâta caz la „De civitate Dei”.
@georgescu:
Nu ai mers la en:Trinity să înlături de acolo citate din autori antici? De ce această feciorelnică sfioșenie? Nu crezi că se vor simți jigniți atunci când îi ignori? Nici la wikipediile în franceză, germană, sau spaniolă nu l-ai adăugat pe Bart și alții asemenea, cu ai făcut la wikipedia în română, unde te umfli cu citatele și textele lor.
Cornelius Yukon (discuție) 4 ianuarie 2024 18:05 (EET)[răspunde]
La en:Trinity autorii antici sunt prezentați istoric, critic, detașat, etic, intersubiectiv, plus că sunt extrem de multe citări la teologi moderni și istorici moderni. Nimic de acolo nu este bazat pe WP:CO, cerință care dvs. nu vă convine. Trinitatea nu este prezentată drept miezul din Fanta, ci ca o idee printre multe alte idei. Comma Johanneum este prezentată, are propria ei secțiune. Iar dacă nu vă dați seama singur de ce distincția dintre emic și etic este aplicabilă, atunci nu aveți suficientă glagorie pentru a contribui la Wikipedia. Adică se poate descrie ce au scris Părinții Bisericii despre Trinitate fără a folosi ton mieros de agenție de publicitate și fără a exila critica superioară la notele de subsol. „Textul meu e emic corect, voi trebuie să căutați WP:SURSE pentru a dovedi că e corect” nu e un argument valabil. Și, într-adevăr, nu reiese din nimic că articolele despre Trinitate de pe en.wiki, fr.wiki, de.wiki sau es.wiki ar fi scrise de creștini pentru creștini. Sau, mai bine zis, scrise doar de drept-credincioși și scrise doar pentru drept-credincioși, iar dificultățile textologice și credințele heterodoxe exilate la note de subsol. De exemplu, Karl Rahner, a cărui opinie am introdus-o pe ro.wiki este citat direct pe de.wiki.
Puteți fi un contribuitor foarte bun la Conservapedia sau la OrthodoxWiki, dar nu aveți pregătirea intelectuală necesară pentru a contribui la Wikipedia (en:WP:CIR). Asta o spun deoarece tot ce ați scris mai sus sunt sofisme care afirmă de fapt un singur lucru: nu doriți să respectați WP:Regulile noastre. Fie nu aveți capacitatea intelectuală de a înțelege regulile noastre, fie credeți că ele au fost scornite de Oculta Mondială. Pentru unii cunoașterea universitară este biciul cu care Antihrist chinuie drept-credincioșii. tgeorgescu (discuție) 5 ianuarie 2024 04:50 (EET)[răspunde]

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── La georgescu avem de-a face cu un editor rău-intenționat, care nu dorește ca articolul să fie clar și ușor de înțeles. georgescu nu este preocupat de o wikipedie în română cât mai bună și obiectivă, așa cum el mimează acum.

Acest personaj are o agendă, care conține:

(1) promovarea unor autori anglo-saxoni minori, pe care el îi împinge în față

(2) minimizarea autorilor antici, pe care el dorește să îi suprime. Multe denominații protestante nu recunosc nici un fel de contribuții ale acelor oameni care au trăit în primele secole d.Hr. (de exemplu, Augustin)

(3) minimizarea prin creerea de confuzie a semnificației treimii în creștinism (o doctrină fundamentală, un subiect de cultură generală pentru oricine vorbește româna, credincios sau nu).

Pe puncte:

  • georgescu a renunțat să susțină că numai autorii moderni pot fi citați. De ce? E greu să pui „artileria” de „calibru mult mai greu” (ca să folosesc unele din metaforele lui favorite), să lobeze proiectile peste cei de la en:wikipedia, care habar nu ar avea de adevăratele politici de citare.

Acum, nu sunt „suficienți” autori moderni la articol. Observați cum motivele se schimbă continuu, adică ele sunt de fapt pretexte, nu motive. În versiunea curentă a articolului, toți autorii sunt moderni (punctul 1 de mai sus). În versiunea mea am adăugat un singur autor antic (pe Augustin), care a fost înlăturat (punctul 2 de mai sus).

  • „Trinitatea nu este prezentată drept miezul din Fanta, ci ca o idee printre multe alte idei”.

La en:Trinity articolul este scris logic: se definește mai întâi conceptul (versetele care au dus la adoptarea lui, etc. etc.), o secțiune despre istorie, una despre teologie, și la sfârșit, alte opinii, urmate de reprezentarea iconografică.

Versiunea mea, [1] ștearsă, are aceleași secțiuni, dar mai scurte: definiție, istoric, teologie, reprezentarea iconografică și la sfârșit, alte opinii (de astă dată, după iconografie).

Dar, versiunea pe care am modificat-o eu și care este și cea curentă [2], cu câteva modificări, nu are această structură logică. În prima secțiune (începutul) se vorbește despre mai multe lucruri amestecat: doctrină, istoric și opinii. În a doua secțiune („Doctrina Treimii”) se vorbește despre doctrină și opinii amestecat. Jumătate din a treia secțiune („Referințe...”) este despre Comma (detaliu istoric minor, disutat pe larg mai jos) și jumătate este un citat din Vechiul Testament. Ultima secțiune („Controverse”) nu include toate denominațiile și curentele religioase cu alte opinii: unele din ele apar aici, altele la început.

Asta este o dezordine întreținută. georgescu nu îmbunătățește articolul și îi împiedică pe alții să o facă. Este pe postul de obstrucționist (punctul 3 de mai sus).

  • „Comma Johanneum are propria ei secțiune” la en:Trinity.

Nu este adevărat. Comma (un fals introdus în manuscrise, un amănunt istoric relativ minor) are o o mică sub-secțiune, aproximativ 1 paragraf din cele aproximativ 100 de paragrafe ale articolului. Dar acest amănunt este amplificat la versiunea în română, posibil pentru a crea impresia că întreg procesul care a dus la adopția doctrinei treimii (cu mult înainte de Comma) ar fi un fals intelectual. Observați de asemenea cum trimiteri la alte versete din Noul Testament, pe care s-au bazat acei participanți la conciliile ecumenice, lipsesc din versiunea curentă.

În versiunea mea am pus Comma într-o notă de subsol, consistent cu un detaliu istoric relativ minor și cu mărimea mai redusă a articolului, și am trimis la articolul principal dedicat subiectului. Am introdus trimiteri la alte versuri din Noul Testament, cele care au fost dezbătute la concilii. Am explicat paradoxul teologic care a dus la acele numeroase dezbateri și de ce credincioșii nu sunt foarte preocupați de el în prezent. Am adăugat mai multe imagini ale treimii. Toate aceste contribuții au fost șterse fără un motiv real.

  • „Iar dacă nu vă dați seama singur de ce distincția dintre emic și etic este aplicabilă, atunci nu aveți suficientă glagorie pentru a contribui la Wikipedia.”

„glagorie”: fără cuvinte.

„emic și etic” este un alt pretext, introdus mai recent de georgescu, care poate sta liniștit că îmi dau seama care este distincția, dar ea nu este relevantă. Ce este relevant sunt politicile wikipedia, nu idei noi necontrolate, aduse dintr-un articol oarecare, care poate fi schimbat oricând de oricine (articolul este despre concepte specializate, legate de cercetarea etnografică în teren, etc.). Dacă politica wikipedia zice „emic așa, etic altminteri”, atunci aceste concepte sunt relevante. Acum nu zice, deci nu sunt relevante.

  • „...ton mieros de agenție de publicitate”

De exemplu? Unde are versiunea mea un „ton mieros”? Am folosit un ton obiectiv.

  • „...fără a exila critica superioară la notele de subsol”

Observați limbajul pseudo-academic și confuz (ca și în numeroase alte cazuri cu georgescu). „Critica superioară” trimite la istorie. De ce nu simplu „...fără a exila istoria la notele de subsol”? Scrie așa cum scrie cineva care dorește sa pară educat, dar nu este. Când este în încurcătură, dă niște citate sforăitoare din niște autori anglo-saxoni.

  • Citatul „Textul meu e emic corect, voi trebuie să căutați WP:SURSE pentru a dovedi că e corect” care îmi este atribuit este un fals. Nu am scris așa ceva.
  • georgescu mai face la final niște afirmații confuze, despre ce ar trebui să creadă sau nu cei care contribuie și cei care citesc. Doctrina treimii este un subiect simplu de cultură generală, credincioși sau nu.
  • Ultimele, despre Oculta Mondială, un bici, un Antihrist, etc. sunt greu de descifrat. Desigur, în capul lui totul este cât se poate de clar.

Cornelius Yukon (discuție) 5 ianuarie 2024 05:11 (EET)[răspunde]

Astea toate sunt sofisme pentru a vă permite să faceți WP:CO nestânjenit. În afară de Sf. Augustin, n-ați citat pe nimeni. Iar toate celelalte informații verificabile le-ați exilat la note de subsol, cu excepția a două citări pravoslavnice. Iar un citat din Augustin e foarte elocvent: „vorbim despre Treime ca să nu tăcem” sau cam așa ceva. Chiar așa: ce vrea el să spună cu « Atunci spunem, „trei persoane”; nu pentru că trebuie spus, dar ca să nu tăcem. »? Pentru a lămuri asta am avea nevoie de o WP:SdI scrisă de un teolog modern sau istoric modern. Pentru că ei au autoritatea de interpreta sursele antice, nu wikipediștii.
În antropologie, istorie, sociologie, studii religioase, se face diferența între emic și etic. Un discurs emic este: „Dumnezeu-Fiul ne-a revelat în Biblie că Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. De aceea noi l-am ales pe El drept Domn și Mântuitor personal.” Un discurs etic este: „Anumite culte creștine susțin că oamenii se pot mântui doar prin a-l accepta pe Isus, pe care ei îl cred Dumnezeu, drept domn și mântuitor personal. Alți creștini susțin că toți oamenii buni se pot mântui. Din perspectiva studiilor religioase, alegerea acelor culte ține de mitologie, susținerile despre dumnezeirea lui Isus nefiind altceva decât mituri creștine.” Articolele Wikipediei trebuie scrise din punct de vedere etic, adică din perspectiva unor cercetători universitari care privesc fenomenul religios din afara lui, chiar dacă pe alocuri pot fi incluse pentru ilustrare luări de poziție sau citate din interiorul fenomenului religios. Teologia nu este musai creștină. tgeorgescu (discuție) 5 ianuarie 2024 06:44 (EET)[răspunde]
E clar, ești tobă de carte.
Cornelius Yukon (discuție) 5 ianuarie 2024 07:07 (EET)[răspunde]
Cum ar fi ca eu să culeg citate din Augustin care demonstrează că era un maniac anti-sex, care a infectat cultura europeană cu obsesiile lui? Și să public asta pe Wikipedia drept adevăruri universal valabile?
Și sincer, există creștinism liberal care e perfect de acord cu tot ce am scris în articol. În România majoritatea creștinilor s-ar considera creștini liberali, dacă ar conștientiza diferența între creștinism liberal și creștinism tradiționalist sau fundamentalist. Cum am dedus asta? La recensământ circa 85% dintre români s-au declarat creștini. Dacă 50% dintre aceștia erau tradiționaliști, fundamentaliști sau evanghelici, referendumul contra familiei homosexuale nu putea să pice. tgeorgescu (discuție) 5 ianuarie 2024 12:49 (EET)[răspunde]

A se vedea infra la Discuție:De civitate Dei#Opinie (explicații).--Accipiter Gentilis Q.(D) 5 ianuarie 2024 20:54 (EET)[răspunde]

Note
  1. ^ La Didachè en 7,1 a repris à son compte la formule baptismale présente en Matthieu 28, 19-20 (Baptisez-les au nom du Père et du Fils et du Saint-Esprit), à savoir : "Baptisez au nom du Père et du Fils et du Saint-Esprit dans de l'eau courante" Cette formule est selon lui un relai capital dans la genèse des symboles, car elle témoigne d'un Credo ternaire. Cf. Histoire du Christianisme, Vol I. Histoire des professions de foi, Paris: Desclée 
  2. ^ Marcion et le marcionisme, in Dictionnaire encyclopédique du christianisme ancien, vol II, Paris: Cerf 
  3. ^ Valentin in Dictionnaire encyclopédique du christianisme ancien, vol II, Paris: Cerf 
  4. ^ Œuvres complètes, Paris: Migne 
  5. ^ Contre les Hérésies, Paris: Cerf 

Băgați în ceață[modificare sursă]

Citatul neexplicat din Augustin, care zice în esență că vorbește ca să nu tacă, plus o serie de metafore dubioase bagă cititorii în ceață.

Ar trebui să știți un lucru: credincioșii sunt mult mai degrabă doborâți de friendly fire decât de enemy fire. Nu propaganda ateistă îi face atei. tgeorgescu (discuție) 7 ianuarie 2024 18:54 (EET)[răspunde]

Ideea că eu aș favoriza neoprotestanții este umor involuntar. Dacă reiese ceva religios din editările mele, este că sunt adversar al biblicismului.

De exemplu, Ehrman e ateu, deci nu e protestant, McGrath e anglican, deci nu e protestant, Rahner era protestant, nu neoprotestant, Gross e evreică, deci nu e creștină (soțul ei e catolic nepracticant), de Jonge nu știu ce era, dar e greu de crezut că era neoprotestant, Stark s-a convertit la catolicism. tgeorgescu (discuție) 25 februarie 2024 02:01 (EET)[răspunde]

Neoprotestanții ar fi mai degrabă ofensați de acest articol decât măguliți de el. A acuza articolul de părtinire pentru neoprotestanți este lipsit de logică. Cineva care aduce acuzații atât de gogonate scrie articole despre adevărurile de credință ale creștinismului? tgeorgescu (discuție) 7 martie 2024 07:20 (EET)[răspunde]

@Sîmbotin: Nu e un blog al unui amator, ci al unui universitar specializat în teologie ortodoxă. tgeorgescu (discuție) 17 martie 2024 23:59 (EET)[răspunde]

@Tgeorgescu: sunteți sigur că blogul respectiv (https://almihaila.wordpress.com/) aparține unui „universitar”? Să fie oare al lui Alexandru Mihăilă, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București? În acest caz s-ar putea aplica excepția prevăzută în îndrumarea WP:SURSE#Surse disponibile online referitoare la „pagini personale care pot fi considerate de încredere, și anume doar atunci când ele aparțin unor specialiști cunoscuți care semnează cu numele lor adevărat” și se pot retrage formatele {{necesită citare}} și {{Sursă de încredere?}} din articol. --Bătrânul (discuție) 18 martie 2024 07:42 (EET)[răspunde]