Discuție:Istoria naturală a inteligenței așkenazilor

Pagina Istoria naturală a inteligenței așkenazilor a fost propusă anterior pentru ștergere, dar discuția a dus la păstrarea ei. Puteți consulta discuția respectivă pentru eventualele comentarii relevante.

Suport bibliografic

Suportul bibliografic al intervenţiile mele este: 1) articolul critic menţionat în versiunea originală; 2) articolul profesorului Steven Pinker de la Harvard University, citat de mine. Cine doreşte să propună antiteze este welcome să aducă bibliografia relevantă. Alexander Tendler (discuţie) 3 iulie 2009 18:30 (EEST)

Sursele dvs. nu pomenesc nimic de "antisemitism" sau "nazism" sau "scandalos". Personal m-am uitat la discutia de la pagina engleza, si nici acolo nimeni nu foloseste aceste apelative. Sunt uimit de virulenta cu care categorisiti aceasta teorie si pe autorii ei. O teorie e o teorie, nu e lege, poate fi gresita, incompleta, etc. AMDATi (discuţie) 3 iulie 2009 18:46 (EEST)

Ştergerea articolului

Acest articol este lipsit de minimum cerut ca să fie articol enciclopedic, e bazat pe speculaţii şi nu pe cercetări ştiinţifice. Articolul paralel din wiki ebraică e denumit "Geniusul evreiesc" şi credeţi-mă că evreii se pricep la acest subiect. Am avut o oarecare parte în hotărârea de a şterge acolo speculaţiile cu privire la inteligenţa aşkenazilor, deoarece nu există şi nu a existat niciodată o grupă aşkenază specială - mulţi dintre aşkenazi au origină sefaradă. Leonard (discuţie) 3 iulie 2009 19:31 (EEST)

Nu sunt specialist in problema, dar sunt de acord cu ce spuneti. Intr-o discutie veche am afirmat ceva aproximativ cu "evreii sunt un popor inteligent", si am fost contrazis[1]. Am creat articolul pentru a arata ca exista surse serioase care pun in discutie acest lucru, deci nu e o fabulatie de-a mea. AMDATi (discuţie) 4 august 2009 20:41 (EEST)

Problema de bază e că acest articol vrea să se ocupe de aşkenazi, nu de evrei în general. Ca să poţi să scrii ceva despre aşkenazi trebuie să-i defineşti, dar definiţia lor e de cult religios, nu genetică, nu etnică. Un mic exemplu, eu m-am născut într-o familie de aşkenazi, dar familia bunicii mele (e din Viena), din partea tatălui meu (născut la Brăila), are o lungă listă geneologică care ajunge la strămoşi din Spania care au ajuns în Egipt şi au colindat lumea - aşa sunt şi ceilalţi aşkenazi, au rădăcine şi la sefarazi. Ăsta e motivul principal de ce teoria asta e complect greşit şi nu are nici-o notabilitate - aşkenazi n-au origine diferită de ceilalţi evrei. Leonard (discuţie) 5 august 2009 17:24 (EEST)

Leonard, ce faci tu aici este cercetare originală. Ai luat teoria şi ai demonstrat că e greşită. Demonstraţia ta poate să fie sau să nu fie corectă, dar tu nu eşti sursă. (Teoria nu spune că aşkenazii au o anumită origine, ci doar că în cursul ultimelor secole ei au trecut printr-un proces de selecţie naturală care a avut un efect statistic asupra inteligenţei medii. Din punct de vedere pur ştiinţific fenomenul este posibil. Dacă în acest caz particular el a avut într-adevăr loc sau nu asta e altă poveste pe care numai specialiştii o pot discuta.)

De asemenea, o teorie nu are nevoie să fie corectă ca să fie notabilă. Am dat exemple la propunerea de ştergere. — AdiJapan 5 august 2009 18:00 (EEST)

Dacă aş fi făcut asta în articol, era o problemă de cercetare originală - aici, pe pagina de discuţii, nu suntem obligaţi să fim formalişti. Din punct de vedere ştiinţific fenomul e posibil pentru evrei, nu pentru aşkenazi. N-a existat nici-o perioadă de timp în care aşkenazi nu erau în legături şi căsătorii cu ceilalţi evrei. Sunt nume de evrei care ne povestesc asta - cine poartă numele Aşkenazy provine dintr-un aşkenazi care s-a asimilat într-o comunitate de sefarazi şi cine are numele de Frank, Frenkel, Frenkental, sunt sefarazi care s-au asimilat în comunităţi de aşkenazi. Leonard (discuţie) 6 august 2009 14:28 (EEST)

Bun, de dragul argumentului să presupunem că e corect ceea ce spui şi deci că teoria este greşită. Dar cum decurge de aici necesitatea de a şterge articolul? — AdiJapan 6 august 2009 14:34 (EEST)

O teorie greşită nu poate fi introdusă într-o enciclopedie serioasă fără motiv serios şi dacă teoria e greşită, ca să fie primită în enciclopedie, nu-i de ajuns să fie dovedită existenţa ei, trebuie să se dovedească că această existenţă influenţează sau a influenţat destui oameni, ca să devină notabilă şi acest punct n-a fost dovedit. Teoria e greşită fără nici-o legătură cu faptul că evreii sunt subiectul ei - aş fi propus ştergerea ei chiar şi dacă se ocupa în acest fel de armeni sau de protestanţi. În paranteză, ca să nu vină vorba de cercetare originală, pot să dau mărturie că am cunoscut foarte mulţi evrei care nu se potriveau teoriei, sau cum se spunea în copilăria mea, erau bătuţi în cap - închid paranteza. Leonard (discuţie) 7 august 2009 15:22 (EEST)

Daca as fi scris un articol despre en:The Bell Curve, care este mult mai controversata (si care are unul din autori chiar evreu, de origine), si pe el l-ati fi propus pentru stergere? Notabilitatea este data de multiplele surse foarte serioase care scriu despre aceasta teorie, si care le-am adaugat la pagina de stergere. AMDATi (discuţie) 7 august 2009 18:28 (EEST)

Curba clopotului e o teorie disputată, dar foarte notabilă. Psichologii se împart cu privire la ea şi majoritatea o susţin şi o predau la universitate. Teoria despre evreii aşkenazi nu e susţinută de nimeni din specialişti în genetică, e teorie de diletanţi, nesusţinută de specialişti. Leonard (discuţie) 7 august 2009 19:26 (EEST)

În urmă cu 3 ani a fost un articol aiurit despre moldoveni şi atunci am cerut ştergerea articolului şi a fost şters fără probleme. Leonard (discuţie) 7 august 2009 19:31 (EEST)

Teoria din articolul despre cartea The Bell Curve e discutată pe larg aici. Leonard (discuţie) 7 august 2009 19:38 (EEST)

Exact de aceea am sugerat ca propunerea de ştergere a articolului să se concentreze pe verificarea notabilităţii. Eu nu susţin că teoria aceasta e notabilă. Însă în stabilirea notabilităţii nu contează dacă o teorie este corectă sau greşită sau aberantă (avem şi din astea). Contează doar dacă specialiştii s-au aplecat asupra ei, au analizat-o şi au scris despre ea --- de exemplu pentru a o critica vehement.

La fel, nu contează dacă autorii teoriei sînt experţi sau diletanţi --- credeţi că aceia care mai susţin şi azi teoria Pămîntului plat sînt întregi la minte?! ---, ci, din nou, contează dacă teoria a generat discuţii între specialişti.

Vă propun şi cu ocazia aceasta să discutăm despre notabilitate. Eu deocamdată nu-mi dau seama dacă teoria e notabilă sau nu. — AdiJapan 7 august 2009 19:38 (EEST)

Sunt de acord. Hai să vedem pe ce putem baza notabilitatea:

• Teoria e amintită în studiile universitare de specialitate - nu
• Pe teoria asta se bazează o ideologie cunoscută - nu
• Pe teoria asta se bazează alte teorii cunoscute - nu
• Teoria a fost publicată în jurnale ştiiţifice - nu
• Teoria asta a produs un scandal mare, scandal amintit în enciclopedie -nu

După părerea mea teoria asta nu e notabilă şi nu îndeplineşte nici una din condiţiile amintite mai sus. Dacă e notabilitatea bazată pe altceva, vă rog să precizaţi pe ce. Leonard (discuţie) 8 august 2009 10:03 (EEST)

Comentariu: Leonard, cred că e o confuzie la mijloc! AMDATi se referea la notabilitatea cărţii en:The Bell Curve, care s-ar traduce corect prin expresia „Curba lui Gauss” eventual „Clopotul lui Gauss”. Lucrarea este o încercare de aplicare a teoriei distribuţiei statistice al lui Gauss la problema distribuţiei coeficientului de inteligenţă pe colectivitatea statistică a indivizilor dintr-o societate. Controversată este cartea, nu teoria distribuţiei. Articolul de pe en.wp la care vă referiţi nu tratează pe larg cartea despre care se discută, ci prezintă în detaliu teoria distribuţiei gaussiene. Într-o secţiune scurtă sunt expuse motivele principale pentru care această teorie nu este aplicabilă determinărilor socio- şi psihometrice ca cele cuprinse în cartea citată de către AMDATi. Nu „curba clopotului” este controversată ci o carte ce poartă acest titlu.--ZOLTAN (discuţie) 7 august 2009 20:33 (EEST)

Eu m-am referit la teoria distribuţiei, teorie pe care se bazează această carte. Cartea pretinde la diferenţe de inteligenţă între negri şi restul populaţiei. Diferenţa fundamentală între cartea asta şi aiureala cu privire la evreii aşkenazi e faptul că această carte se foloseşte de anchete ştiinţifice, nu înregistrări anecdotale. Grupa cercetată are limite genetice, nu ca la evreii aşkenazi şi sunt discutate situaţii în care componenţi din grupa cercetată au fost crescuţi în familii din grupa de comparaţie - e ceva mult mai serios. Leonard (discuţie) 8 august 2009 10:03 (EEST)

De acord că „teoria” despre evreii aşkenarzi e o aiureală, dar nici ipotezele din cartea „Curba clopotului” nu este împărtăşită de majoritatea specialiştilor. Dar revenind la subiect: Sunt de acord cu toate observaţiile dumneavoastră de mai sus. În plus, consider că în forma actuală, articolul mai mult produce confuzie decât să aducă clarificări asupra conţinutului şi controverselor iscate pe marginea acestei pseudoteorii. Cred că articolul trebuie şters fără prea multă şovăială.--ZOLTAN (discuţie) 8 august 2009 11:03 (EEST)

Cu privire la atitudinea majorităţii specialiştilor la subiectul din The Bell Curve, se poate că aveţi dreptate şi majoritatea se împotriveşte - n-am făcut referendum între ei, era numai o impresia. După impresia mea majoritatea acceptă ideea centrală, dar în tăcere, ca să nu enerveze cavalerii armatei de Corectitudine politică... Leonard (discuţie) 8 august 2009 13:20 (EEST)

ONU: relevant?

Alexander Tendler insistă să introducă în articol afirmaţia aceasta:

„Teoria diferenţelor genetice contravine normei internaţionale de egalitate umană universală, adoptată de ONU.”

în diverse formulări echivalente. Avînd în vedere că subiectul articolului este o teorie, toate afirmaţiile din articol trebuie să se refere direct la acea teorie. Există vreo sursă care spune că această teorie contravine unei norme internaţionale adoptate de ONU? Dacă da, atunci e nevoie de precizarea sursei, altfel afirmaţia pare irelevantă. Dacă nu, atunci afirmaţia este cercetare originală şi trebuie scoasă.

O problemă secundară este faptul că afirmaţia nu e susţinută cu surse. Chiar există o normă internaţională care interzice emiterea de teorii legate de diferenţe genetice între rase? Adică dacă eu scot o teorie conform căreia negrii au pielea neagră, n-am voie s-o fac publică? Mă îndoiesc.

Înţeleg că afirmaţia aceea a fost introdusă în articol în mod repetat, fără surse care să ateste nici relevanţa, nici verificabilitatea. Dacă situaţia continuă va trebui s-o ştergem din articol. — AdiJapan 5 august 2009 13:21 (EEST)

Sursa adăugată ulterior, CHARTER OF FUNDAMENTAL RIGHTS OF THE EUROPEAN UNION, spune la articolul 21 că discriminarea pe bază de rasă sau caracteristici genetice este interzisă. Nu rezultă de aici că elaborarea de teorii despre diferenţe genetice este şi ea interzisă. Ca atare verificabilitatea încă nu este demonstrată. Cu atît mai puţin e demonstrată relevanţa afirmaţiei în acest articol. — AdiJapan 5 august 2009 17:11 (EEST)

Stimate Adijapan, Apreciez propunerea d-voastra de a discuta omeneşte, ca oameni care aud şi nu "surzi" cum spuneti d-voastra.

• 1. Wikipedia nu poate contine rezumate de teorii, fara nici un aparat critic. Wikipedia impune discernamint, fiindca altfel nu ar trebuii sa existe: ar fi suficient sa scanati "Pravda", "Deutsche Beobachter" sau "Scinteia" si totul ar fi fost enciclopedizat. Discernamintul inseamna limitarea libertatii si critica moderata a afirmatiilor. Acest item este realizat aici prin neacceptarea "original research", inainte ca acesta sa fie recunoscut de autoritatile profesionale. "Original research" inseamna un adaus inedit la corpusul de informatii existent, realizat prin cercetare inedita.
• 2. Discernamintul inseamna, inter alia, evitarea necritica a unor afirmatii dovedite ca incorecte. E.g.: Stalinismul accepta cultul personalitatii lui Stalin. Wikipedia este obligata sa mentioneze ca stalinismul a cazut iar cultul personalitatii staliniste a disparut. Cf. Ceausescu. Aplicarea acestui discernamint aici inseamna a trata critic afirmatii despre rasa + evrei.
• 3. Cu greu poate fi gasit un subiect mai "pacatos", din cauza multiplelor sale implicatii. Avem voie sau dreptul sa lasam afirmatii gratuite fara raspuns? Nu, in cadrul discernamintului de stil Wiki si, bineinteles, in general. A trata implicatiile unei teorii mai mult scandaloasa decit stiintifica, dupa cum am aratat prin raspunsurile mentionate in articol, este metoda acceptata pe Wiki engleza, franceza si germana. Cf. articolele despre "Aryan race": http://en.wikipedia.org/wiki/Aryan_race + germana + franceza. Deci teza si antiteza sunt expuse pe Wiki, pentru discernamint, pentru a evita inducerea in eroare, pentru afirmarea adevarului.
• 4. Pentru a arata gradul de tendentiozitate si implicatiile nedorite ale unei teorii care poate fi denumita numai ca un fals colosal, am citat norma juridica, morala si sociala a egalitatii sociale. Implicatia imediata a afirmatiei despre superioritatea lui x implica reactii negative. Sa spunem ca teoria despre rasa ariana este corecta stiintific - nu se poate spune in spiritul enciclopedic ca trebuie combatuta fiindca contravine altor norme care neaga diferentierea genetica =(rasiala)? Ajungem din nou la discernamint Wiki, limitarea libertatii Wiki, combaterea rasismului ca norma sociala, inclusiv in versiunea sa inversata. A face apel la o mica parte din actele care stabilesc principiul de egalitate neconditionata pentru a crea o perspectiva critica asupra unei teorii disputate si refutate este mai mult decit legitim. Va invit sa consultati link-ul wiki german de mai sus, care este probabil cel mai implicat si consistent. Va invit sa faceti contributii despre norma de egalitate din Constituia Rominiei sau de unde doriti.

Deci, UN, EU &c relevant. Alexander Tendler (discuţie) 5 august 2009 18:12 (EEST)

D-le Tendler, eu am pus două întrebări simple şi concrete, iar dumneavoastră v-aţi întins la vorbă cu tot felul de chestii fără legătură. Iată din nou întrebările:

1. Relevanţă. Pentru a pune în acest articol o informaţie despre drepturile omului şi egalitate trebuie ca acea informaţie să fie relevantă, adică să ţină de subiect. Vă reamintesc că subiectul articolului este o teorie. Este politica ONU şi UE relevantă în tratarea acestui subiect? Sursele care comentează această teorie fac afirmaţii despre drepturile omului? Ce afirmaţii?
2. Verificabilitate. Sursa pe care aţi indicat-o spune că este interzisă discriminarea oamenilor pe baza rasei sau a caracteristicilor genetice. Unde scrie că sînt interzise teoriile despre rase?

Vă rog foarte mult să vorbiţi la obiect, altfel discuţiile devin foarte obositoare şi nu ajungem nicăieri. Ca să nu uităm cine sîntem: rostul nostru la Wikipedia nu este să analizăm valoarea unui subiect, corectitudinea lui, moralitatea lui, legalitatea lui etc., ci să preluăm ceea ce spun sursele despre el. — AdiJapan 5 august 2009 18:35 (EEST)

Stimate AdiJapan, Am explicat teoretic mai sus foarte clar: ca metoda, o "teorie" este expusa pe wiki in contextul sau/si cu implicatiile evidente. Daca vorbim despre o teorie de inegalitate genetica cu implicatii sociale, trebuie expusa antiteza sociala, adica implicatiile acestei teorii. Da, sa nu uitam, rostul Wiki este, inerent, de a avea discernamint iar sursele normative sunt "surse" din toate punctele de vedere. Teoriile inclusiv cele rasiale trebuiesc expuse in contextul istoric si ideic - normativ. Am incercat sa va explic metoda argumentului meu iar concluzia este evidenta si unescapable. Consultati Wiki german &c ...Alexander Tendler (discuţie) 5 august 2009 18:58 (EEST)

Orice subiect trebuie expus cu aspectele sale care rezultă din surse, nu pe care le socotim noi posibile, probabile, sigure, evidente etc. Vă întreb pentru a nu ştiu cîta oară: aţi găsit în sursele care vorbesc despre această teorie vreo afirmaţie legată de implicaţiile ei sociale? Dacă da, ce afirmaţie? Sau acele implicaţii sociale sînt rodul gîndirii dumneavoastră? Aceasta e diferenţa dintre verificabilitate şi cercetare originală. Acesta e discernămîntul care vi se cere.

E o întrebare concretă şi cît se poate de legitimă în contextul Wikipediei. Dacă nu primesc nici acum răspuns va trebui să consider că nu aveţi surse care să susţină afirmaţia şi atunci va trebui s-o şterg din articol. Mai apoi, dacă totuşi găsiţi o sursă care să discute implicaţiile sociale ale acestei teorii, veţi putea să reintroduceţi afirmaţia, într-o formulare echivalentă cu cea din sursă şi împreună cu detaliile bibliografice.

Wikipedia în germană nu e sursă. — AdiJapan 5 august 2009 20:06 (EEST)

Stimate AdiJapan, D-voastra va repetati si nu raspundeti la scrisele mele cu nici un argument semnificativ. Care este baza afirmatiilor d-voastra? Nu am vazut nimic. Modalitatile de pe alte wiki sunt ignorate fiindca nu convin, nu? Ati vrut sa discutam civilizat - no problem, dar nu am ajuns impreuna la nici o concluzie. Va propun sa oferiti raspunsuri concrete si mai convingatoare. Alexander Tendler (discuţie) 5 august 2009 21:10 (EEST)

S-o luăm pas cu pas, de la început. Dintre principiile pe care se bazează proiectul Wikipedia aici ne interesează următoarele:

1. Scriem o enciclopedie.
2. Fiecare articol din enciclopedie are un subiect.
3. Subiectul trebuie tratat punînd cap la cap informaţii despre el.
4. Informaţiile trebuie să provină din surse de încredere.

Pînă aici e clar? Acum concret:

1. Subiectul articolului de faţă este o teorie (nu altceva).
2. Textul articolului trebuie construit din informaţii publicate despre această teorie (nu despre altceva).

De aceea trebuie să găsim surse pentru afirmaţia „Teoria diferenţelor genetice contravine normei internaţionale de egalitate umană universală.” Dacă nu avem surse atunci scoatem afirmaţia şi eventual o înlocuim cu ce reiese realmente din sursele existente. Nu punem de la noi nimic.

Aceasta e baza afirmaţiilor mele. După cum vedeţi lucrurile sînt simple şi clare. Să nu le complicăm artificial.

Vă rog să nu mai deraiaţi discuţia spre aspecte irelevante. Vă reamintesc subiectul discuţiei de faţă: relevanţa şi verificabilitatea afirmaţiei pe care aţi introdus-o în articol. — AdiJapan 6 august 2009 09:10 (EEST)

O enciclopedie descrie sau trateaza o teorie in context, cu discernamint, cu etica, pentru a nu deveni un instrument orb de propaganda. Repercursiunile teoriei fac parte dintr-un articol enciclopedic despre teorie. Ce poate fi mai normal decit de a explica contextul legal si normativ?? A fost efectuat un link ideic normal, dorit, practicat de lumea academica. Ca metoda, este mai mult decit normal de a judeca prin prisma legala de cel mai inalt nivel. Consultati Britannica sau orice enciclopedie admisa si respectabila: veti vedea acelasi lucru. Haosul si anti-normativitatea nu sunt acceptate iar wiki ro nu este o exceptie. Va propun ca la toate articolele despre teorii sa fie adaugata prizma normativa, istorica, critica.

Raspunsul meu despre relevanta si verificabilitate v-a demonstrat dincolo de orice dubiu posibil ca limitarea la care pretindeti d-voastra este eronata. Va multumesc pentru atentie si apreciez efortul d-voastra dar, dupa parerea mea documentata, concluziile sunt altele decit cele la care aspirati d-voastra.

P.S Expresii ca "a deraia", "joker" au un iz ....Eu va apreciez si inteleg ca ...dar, cum ati propus d-voastra, sa nu vorbim ca surzi. Francezii spun la asta "curtoazie"...Alexander Tendler (discuţie) 6 august 2009 09:49 (EEST)

Tratăm subiectul în context cu singura condiţie ca acel context să fi fost analizat de specialişti. Noi nu ne putem erija în specialişti. Nu noi sîntem lumea academică, ci sursele. Noi sîntem scribi, copişti. Conexiunile între idei le fac specialiştii.

Încă o dată: care este sursa acelei afirmaţii? Prin refuzul de a preciza surse încălcaţi politica verificabilităţii şi a cercetării originale, iar în acest caz singura soluţie este ştergerea afirmaţiei. — AdiJapan 6 august 2009 11:48 (EEST)

OK, ne despartim aici. Wiki fara valori si discernamint nu poate exista si nu are dreptul sa existe. Eu desigur ca nu sunt scrib sau copist. Afirmatiile se bazeaza pe sursele pe care le-ati sters. Ce poate fi mai verificabil decit o norma de drept international publicata??? Greseala conceptuala pe care o repetati in speranta ca voi face vreo greseala este ca refuzati sa acceptati ca procedura pe care o propun este universala: se vorbeste despre o teorie, sunt expuse si antitezele sau se expun contraventiile cu alte norme publice existente, publicate, raspublicate &c. Va repet, voi copia definitia stalinismului din Pravda de la 2 Martie 1933, o voi pune aici si nimeni nu va putea adauga nimic. Excelent, dar, scuze, este inadmisibil. Alexander Tendler (discuţie) 6 august 2009 13:33 (EEST)

Wikipedia are valori, dar cercetarea originală nu este una dintre ele.

Wikipedia are şi discernămînt: nu acceptă ca autorii articolelor să facă ei înşişi conexiuni, analize etc.

Dacă nu acceptaţi condiţia de scrib atunci Wikipedia nu este locul pentru dumneavoastră.

Actele internaţionale pe care le citaţi există, dar nu sînt relevante în acest articol şi nu susţin afirmaţia pe care o faceţi.

Principiul pe care îl propuneţi este corect (se cheamă PDVN), dar îl aplicaţi greşit, făcînd cercetare originală.

Analogia cu stalinismul este greşită. În timp ce efectele în societate ale stalinismului au fost analizate şi criticate cu vîrf şi îndesat, despre efectele sociale ale teoriei din articolul de faţă nu pare să fi vorbit nimeni. Dacă totuşi a vorbit cineva vă rog să-mi spuneţi cine şi unde. Pînă una alta din cîte am putut constata singurul care face o conexiune între această teorie şi discriminare rasială este Alexander Tendler. — AdiJapan 6 august 2009 13:55 (EEST)

Stimate AdiJapan, Inchei discutia prin a va spune ca nu accept argumentul d-voastra de aici. Teoria articolului este arhi-criticata de sursele mentionate de Amdati, in engleza. "Cercetarea originala" este un refugiu problematic. A mentiona norme de drept este exact a cita surse arhicunoscute. Original este a inventa sau a crea ceva inexistent. Legatura dintre afirmatii si drept este permanenta si nu inventata sau descoperita. Alexander Tendler (discuţie) 7 august 2009 13:46 (EEST)

Dumneavoastră aduceţi acestei teorii o critică pe care nu o găsim între criticile publicate. De ce nu înţelegeţi asta? Creaţi o conexiune de idei care nu se regăseşte în surse. Aşadar faceţi cercetare originală. Nu are importanţă că dumneavoastră această conexiune vi se pare evidentă, permanentă sau esenţială. Ea trebuie să apară în surse pentru a o putea trece în articol.

Spuneţi că teoria este arhicriticată. Bănuiesc că aveţi dreptate. Dar atunci vă rog să aduceţi în articol doar acele critici pe care i le-au adus specialiştii, nu cele la care v-aţi gîndit singur. Mai mult, dacă problema discriminării rasiale s-ar pune în cazul acestei teorii, sînt absolut convins că între criticile aduse de specialişti se va găsi şi aceasta. Faptul că n-aţi găsit-o ar trebui să vă dea de gîndit.

Vorbim de atîta vreme şi încă n-aţi putut demonstra (cu surse, evident) că afirmaţia aceea a fost într-adevăr făcută despre această teorie. Pun şi eu punct discuţiei şi şterg afirmaţia din articol. Dacă între timp găsiţi totuşi surse o puteţi reintroduce. — AdiJapan 7 august 2009 14:25 (EEST)

Inteleg ca orice spun - degeaba spun. Am mentionat sursele critice in articol din primul moment. Articolele pe care le-am mentionat cu mult timp in urma critica in mod fatal teoria prezentata aici. Daca ati fi citit articolele in engleza, ati fi inteles: articolele critice urla impotriva implicatiilor rasiale eronate si le-am aratat de la inceput. In termeni de wiki si in termeni generali, ultima d-voastra interventie este fundamental eronata. Alexander Tendler (discuţie) 8 august 2009 03:07 (EEST)

Legislaţia (în special articolele citate: 20, 21) se referă la nediscriminarea în faţa legii (prin extensie, şi altor reglementări) în funcţie de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, origine genetică, limbă, religie sau orientare politică sau a oricărei alte opinii, apartenenţa la o minoritate naţională, proprietate, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală. Nu se vorbeşte nicăieri de aptitudini, iar discriminarea după aptitudini este monedă curentă în orice concurs, de exemplu la admiteri în învăţământ, selecţii sportive, angajări etc. Aici este o teorie care afirmă existenţa unei corelaţii între o aptitudine şi un grup. Indiferent de viitorul teoriei, discriminarea, dacă va fi, va fi datorită aptitudinii, nu grupului. Iar în caz de derapaje în societate efectul halo al grupului asupra unor membri sau nemembri ai grupului ar fi uşor de combătut pe cale legală, tocmai în baza legislaţiei susmenţionate. --Turbojet 9 august 2009 16:22 (EEST)

Abuzuri

Utilizatorul/adminstratorulAdiJapan si-a conferit dreptul de a interveni prin stergerea in repetate rinduri a unui fapt relevant si indisputabil: previziunile Declaratie ONU despre drepturile omului, prin are este stabilit principiul de egalitate absoluta intre oameni. Disputa ideica despre conceptiile si aplicarile Wiki nu poate fi transata prin repetate interventii menite sa ascunda un aspect esential al teoriei: inegalitatea/superioritatea bazata pe genetica unei populatii medievale. AdiJapan nu face decit sa continue activitatea utilizatorului Amdati, care a intervenit de 3 ori in 24 de ore. Wikipedia nu este tribuna particulara si nici un instrument de propaganda. Nu administratorul AdiJapan poate deci arbitrar: mai sunt inca cca 120,000 de utilizatori care pot avea opiniile lor. AdiJapan nu are nici o autoritate prin care sa suprime opiniile divergente, cu care el nu este de acord dar care au o relevanta, legatura si baza absoluta. Alexander Tendler (discuţie) 9 august 2009 17:11 (EEST)

E adevărat că Adi n-are drepturi mai mari, dar el, în acest caz, exprimă părerea majorităţi - şi eu sunt de acord cu el că această adăugare e irelevantă articolului. Leonard (discuţie) 9 august 2009 17:19 (EEST)

D-le Tendler, nu e nici un abuz. Am explicat pe îndelete de ce afirmaţia aceea nu este relevantă. Mai explic o dată: Teoria din acest articol nu reprezintă o formă de discriminare, ci o constatare a inteligenţei aşkenazilor şi o explicaţie genetică prin selecţie naturală. (Atît constatarea cît şi explicaţia pot fi corecte sau nu; asta e altă poveste). Conexiunea cu discriminarea rasială şi cu drepturile omului, cel puţin deocamdată, o faceţi numai dumneavoastră. Aşa cum spune şi Turbojet, egalitatea despre care vorbeşte legea este o egalitate în drepturi, iar teoria de faţă nu vorbeşte de drepturi, ci de aptitudini.

Se prea poate să ne înşelăm noi toţi şi să aveţi dreptate numai dumneavoastră, dar atunci aşteptăm ca, în calitate de unic deţinător al adevărului, să ne luminaţi şi pe noi, dacă se poate cu dovezi şi explicaţii pe care să le înţeleagă şi un prost ca mine.

Leonard, la Wikipedia majoritatea nu contează, argumentele da. Cel puţin teoretic este posibil ca d-l Tendler să aibă dreptate, chiar dacă este în minoritate. — AdiJapan 9 august 2009 21:28 (EEST)

Exact d-le Alexander , faceti lumina deoarece si eu sunt un prost si nu inteleg treaba asta a askenazilor. Daca va trece prin minte sa-l atacati pe Japonez cu demisia nu cred ca veti avea succes.--Asybaris ^aport 10 august 2009 09:24 (EEST)

Înţelegeţi, vă rog, câ noi nu putem veni cu răspunsuri proprii la teoriile despre care scriem. Oricât de corect, evident şi de bun simţ ar fi argumentul dvs, dacă nu a fost folosit de un specialist ca să combată teoria asta, nu poate apărea în articol. Mai clar de atât nu cred că se poate explica, iar dacă nu înţelegeţi asta, însemnă că nu înţelegeţi modul de funcţionare al Wikipedia. Nu a fost un abuz din partea lui AdiJapan, pur şi simplu astea sunt regulile. --Urzică (discuţie) 10 august 2009 10:48 (EEST)

O observaţie - Stephen Jay Gould, albanezii, duşurile şi alte teorii savante etc

Discuţia mi-a amintit de cele scrise de Stephen Jay Gould în cartea sa "Mismeasure of Man" în care a arătat cum testele de inteligenţă efectuate imigranţilor la începutul secolului al XX/lea în SUA , le- au cauzat multe neajunsuri, inclusiv multor evrei askenazi din Europa de est care doreau să intre sau au intrat în SUA şi care din cauza denaturărilor generate de metodologia folosită au fost categorisiţi în număr prea mare ca retardaţi mintali. Dupa câte am înţeles, testele au fost folosite ca pretext în scopuri propagandistice şi politice, pentru adoptarea de restricţii ale imigrarii în SUA, stabilirea de cote, etc care au lovit în mare masură şi mase de evrei askenazi la vremea respectivă.

Dupa criteriul mai mult decat dubios al numărării Premiilor Nobel, în pofida faptului real al numărului mare de evrei care au ajuns să le primească (de obicei evrei moderni, care în afara tradiţiei reale de învăţătură existente la poporul lor, a faptului ca locuiau mai ales la oraş, şi că una din căile lor principale de afirmare, ca minoritate, erau activităţile comerciale şi intelectuale, au trăit şi au fost educaţi în mijlocul unor ţări şi popoare vestice sau europene, care au ajuns la un înalt nivel al ştiinţei, tehnicii şi culturii), dupa raportarea la populaţie ies bine islandezii cu un Premiu Nobel pentru literatură la o populaţie de câteva sute de mii de locuitori. Nu ies rău nici albanezii cu două Premii Nobel - unul pentru medicină! în SUA şi altul pentru pace - în India. Evreii sefarzi, din Italia, Venezuela,Marea Britanie, Bulgaria, SUA, Franţa, raportat la numărul lor, mult mai mic decât al askenazilor, au şi ei o performanţă frumoasă şi la Premiile Nobel.

Evident, în lume, inclusiv în cărţi şi pe internet se vântură teorii care mai de care , poate şi despre lentoarea psiho motorie proverbială (?) a ardelenilor şi despre mirosul urât al cutărei şi cutărei naţiuni. Trebuie să mărturisesc că sociologi consideraţi serioşi, profesori universitari în Israel şi-au dat la un moment dat în presa israeliană părerea (numele lor sunt păstrate la redacţie) despre mirosul neplăcut al imigranţilor evrei din URSS, şi evident cineva ar putea să deschidă un articol enciclopedic în legătură cu acest subiect, deşi nu cred să se fi făcut testări ştiinţifice ale acestei formidabile descoperiri care cu timpul a fost dată, din fericire, uitării. Posibile că de vină pentru miros erau costumele de haină mai grele şi mai putin adaptate climei calde din Israel, poate condiţiile de cazare şi de lucru ale unora etc Dar israelienii nativi, mândri de numărul mare de duşuri cotidiene obişnuite în rândurile lor, ca în cazul acuzaţiilor aduse uneori în lume francezilor, s-au gândit imediat că de vină e tocmai frecvenţa prea mică a duşurilor.

A propos savanţi premiaţi Nobel, există printre ei partizani ai spiritismului cum a fost Charles Richet, sau unul, renumit biochimist, care susţine ca boala SIDA e consecinţa sărăciei, foametei sau a medicamentelor contra SIDA, iar virusul HIV nu are nici o vină ci e o consecinta unei conspiraţii şi o invenţie a imperialismului. Şi despre asta s-a scris si se scriu cărţi şi articole de ziar. Consecinţele unora din ele sunt uneori rele , în cazul SIDA, pot influenţa rău deciziile unor bolnavi, sau chiar pe cele ale unor guverne, cum a fost cazul preşedintelui Africii de Sud , Mbeki, care a adoptat teoria cu privire la originea imperialistă non virală a SIDA. In schimb a putut face economie la medicamente. Ewan (discuţie) 26 septembrie 2009 02:25 (EEST)

Pagina de discuţii este locul unde se discută despre articol, nu în general despre subiectul lui şi nici despre alte subiecte. Wikipedia nu este un forum de discuţii. Se prea poate ca teoria descrisă în articol să fie o prostie, dar nu e rolul nostru să ne dăm cu părerea despre asta. — AdiJapan 27 septembrie 2009 17:17 (EEST)

Secret!

Normele juridice anti-rasiste ale ONU-ului nu pot fi menţionate: sunt "secrete" iar menţionarea lor este "cercetare originală". Vai, vai, vai! Alexander Tendler (discuţie) 29 septembrie 2009 05:12 (EEST)

Vi s-a mai explicat în nenumărate rînduri: normele juridice sînt relevante doar acolo unde sursele despre subiectul respectiv le-au considerat relevante. — AdiJapan 27 septembrie 2009 17:13 (EEST)

Absolut şi sub nici o formă:NU! Vi s-a explicat (degeaba) că nimic nu este scutit de legalitate. Din nou şi din nou, încercarea de a salva nişte conţinuturi de repercursiunile legale şi de a masca intenţiile ridicole dintr-un articol cel puţin dezonorabil nu conduc decît la concluziile iminente care se impun. "Interpretarea" limitativă a regulilor enciclopedice, pentru a preveni introducerea unor elemente documentative - legale mai mult decît importante, necesare şi evidente - pe lîngă "nerăbdarea" evidentă ("nervos"?), spun totul. Vă urez continuarea concediului şi o odihnă plăcută. Alexander Tendler (discuţie) 28 septembrie 2009 00:05 (EEST)

Una din politicile centrale ale Wikipediei este verificabilitatea. Cînd veţi aduce surse din care să reiasă că specialiştii --- ei, nu Alexander Tendler --- au făcut comentarii cu privire la caracterul legal sau ilegal al acestei teorii, atunci veţi putea pune informaţia respectivă în articol. Wikipedia nu publică în articolele sale informaţii inedite, cum este această conexiune pe care o faceţi între o teorie genetică şi o normă juridică.

Discutăm pe tema asta de cîteva luni de zile, deci presupunînd că sînteţi un contribuitor de bună credinţă, bănuiesc că aţi căutat deja surse pe tema asta. Faptul că încă n-aţi precizat nici o astfel de sursă mă face să cred că deocamdată n-aţi găsit. Ca să nu pierdem timpul în discuţii sterile, vă rog să reveniţi după ce găsiţi surse. — AdiJapan 28 septembrie 2009 06:31 (EEST)

Eroarea fundamentală a acestui tip de argument este confuzia dintre axioma sau date evidente si cercetare. Pentru a afirma ca apa Oceanului Atlantic este sarata trebuie sa aducem rezultatele de cercetati bio-marine de la universitatile de pe ambele maluri de este si de vest ale Atlanticului sau este suficient sa facem aceasta afirmatie fara probe! Normele juridice nationale si internationale ale ONU-lui prevad egalitatea si interzic discriminarea rasiala. Afirmatia este atit de evidenta incit nu mai este necesara nici o sursa iar cine vrea sa infirme afirmatia - sa aduca probe contrarii. Teoria ridicola despre "superioritate" este o teza arhi-refutata, nu serveste decit la incitare si contravine normelor juridice internationale stabilite consensual in tratatele internationale de importanta cardinala. Alexander Tendler (discuţie) 15 ianuarie 2010 14:41 (EET)

Secret = necinstit, ceva ce trebuie ascuns, deoarece, dacă ar fi făcut public, ar stârni revolta celor faţă de care lucrul este ţinut secret. Şi nişte norme juridice sunt doar nişte norme juridice, valabile atât timp cât cei care le-au impus le pot impune în continuare. O normă juridică poate statuta egalitatea dintre câini şi pisici pentru că se doreşte buna lor convieţuire, dar nu poate determina starea de fapt. Iar dacă această stare de fapt (vorbesc la modul general, având în vedere modul de acţiune al d-lui Tendler, nu subiectul articolului) este prezentată în surse, Wikipedia are dreptul de a reflecta aceste surse. Îi urez apor la treabă d-lui Tendler în neutralizarea surselor care nu-i convin lui. În loc de o sursă juridică aş fi preferat o sursă ştiinţifică, care să demonstreze (o simplă susţinere este apă de ploaie) că aşkenazii nu sunt mai inteligenţi ca restul populaţiei globului. Însă mă îndoiesc că se va aproba o asemenea cercetare, deoarece, cum a subliniat dl. Tendler, adevărul, indiferent care ar fi el, trebuie să rămână secret. --Turbojet 16 ianuarie 2010 03:35 (EET)

Buna dimineata, Turbo! "Secret" este o ironie a intentiei unui administrator de a "masca" norme juridice mai mult decit evidente, egale cu afirmatia "apa de mare este sarata". Restul mesajului d-voastra este, din nou, varianta propriilor d-voastra sentimente si imaginatii, iar eu nu ma ocup de asemenea fenomene. Alexander Tendler (discuţie) 16 ianuarie 2010 04:08 (EET)

Aşa cum v-am spus: concentraţi-vă atacul împotriva cărţii şi a autorilor ei, nu împotriva acestui acticol. Dacă veţi reuşi să faceţi să fie retrasă şi să fie emisă o interdicţie oficială de a se vorbi depre ea, va fi o dovadă a atotputerniciei dv. Şi aţi putea să vă corectaţi greşeala de ortografie din textul pe care insistaţi să-l impuneţi. --Turbojet 16 ianuarie 2010 04:19 (EET)

Turbojet, cercetarea si concluziile ei care stau la baza articolului sunt eronate. Atitudinea d-voastra care se exprima prin expresia "...o dovadă a atotputerniciei dv" este o dovada a notiunilor si a (re)sentimentelor d-voastra, iar eu nu ma ocup de asemenea fenomene. Va multumesc pentru remarca despre greseala de ortografie, imi cer scuze si iertare fiindca eu nu stiu bine limba romana. Noapte buna. Alexander Tendler (discuţie) 16 ianuarie 2010 04:56 (EET)

E foarte simplu să declaraţi eronat ce nu vă convine. Dacă aveţi vreo calificare în domeniu care să vă permită să apreciaţi că cercetarea este eronată publicaţi un material care să combată subiectul acestui articol (dar nu bazat pe puerilul „legea interzice”) şi Wikipedia va consemna că aţi demonstrat eroarea.

Nu e vorba de resentimente, ci de faptul că nu sunt de acord cu modul dv. de a ridica perdele de fum, lucru care vi l-am spus de la primele dv. contribuţii pe Wikipedia, la Talmud. Nu zău, parcă n-am trăi în lumea asta, parcă înaintaşii noştri n-ar fi trăit în lumea asta, parcă nu există decât o singură memorie colectivă şi parcă spălarea creierului ar trebui acceptată când vine dintr-o anumită direcţie. Scrieţi articolele şi nu mai introduceţi propriile dv. păreri în ele. Citaţi sursa care afirmă despre lucrare că ar fi contrară legislaţiei cutare. --Turbojet 16 ianuarie 2010 15:23 (EET)

D-le Tendler, încerc să vă mai explic o dată. Acest articol este despre o teorie (bună sau proastă, indiferent). Ca urmare articolul trebuie să conţină strict ceea ce s-a spus explicit despre teorie, nimic altceva. Dacă există vreo sursă care să critice teoria din punctul de vedere al rasismului sau al normelor juridice, atunci foarte bine, punem critica respectivă în articol. Dar nu facem noi astfel de conexiuni, oricît de logice ni s-ar părea. Verificabilitatea este un principiu fundamental al Wikipediei, pe care trebuie să-l respecte toate afirmaţiile din toate articolele.

Nu pot înţelege insistenţa cu care încălcaţi politica verificabilităţii. — AdiJapan 16 ianuarie 2010 16:26 (EET)

Stimate AdiJapan, Greseala d-voastra este pur conceptuala, influentata de interesele pe care doriti sa le promovati, in ciuda unor imprecizii evidente la nivelul notiunilor. Deci, sper ca suntem de acord ca pot fi facute pe Wiki afirmatii verificabile. De exemplu: 1. Anumiti cercetatori pretind xyz. 2. Alti cercetatori critica xyz si pretind ca adevarul este abc. 3. Norme internationale supra- si arhi-evidente stabilesc def iar xyz contravine evident, la nivel de common sense sau "bun simt", acestor norme si totul este supra- si arhi-evident. Nimeni nu face nici o legatura de cercetare originala prin mentionarea unor fapte evidente in legatura cu care nu trebuie facut absolut nimic pentru a le constata. Mentionarea unor fapte evidente nu se cheama "cercetare" ci "citat" sau "referinta". Nu am vazut nicaieri in regulamentele wikipedia ca a mentiona fapte mai mult decit evidente este "cercetare originala" fiindca nu este si nu poate fi. Pot da nenumarate exemple de pe wikipedia care sa ilustreze idea fundamentala ca mentionarea a doua fapte evidente si contradictorii nu este nepermisa; din contra, este permisa si dorita iar legaturile ideice le face cititorul si numai cenzura poate opri cursul unor idei si legaturi mai mult decit evidente. Sper ca rigoarea intelectuala minimala sa va faca sa renuntati la atitudinea de cenzor bazata pe o interpretare mai mult decit partinitoare si eronata conceptual a unui regulament evident clar si evident, bazat pe idea de fapte si libertate de exprimare nu pe cenzura de natura propagandistica. In acest context, mi-a placut abordarea d-voastra a discutiei in modul ceausist de cor - citiva atasati adusi sa faca galerie. Pot fi multi care sa bate tobele de galerie - in lumea libertatii, ca sa nu spun nimic despre lumea academica, ei sunt worthless.

In concluzie, va propun sa raminem in relatii corecte, eventual amicale si va rog sa renuntati la tezele de tip cenzura pentru a minimaliza tezele care nu convin in general si, in speta, faptele care transforma articolul "Despre..." intr-o imbecilitate promovata din motive infame. Alexander Tendler (discuţie) 24 ianuarie 2010 18:44 (EET)

D-le Tendler, mă voi preface că nu văd atacul la persoană josnic pe care îl porniţi împotriva mea şi voi trece direct la singurul lucru relevant în această discuţie: Articolul nu poate conţine afirmaţii care nu s-au făcut despre subiectul său.

Eu nu cenzurez nimic, nu promovez nimic, n-am interese de nici o culoare la subiectul ăsta. Eu doar cer surse pentru o afirmaţie care nu pare să fi fost vreodată făcută despre subiect (atenţie, nu pun la îndoială corectitudinea acelei informaţii, ci doar relevanţa ei în articol). Aveţi surse? Atunci afirmaţia rămîne în articol. Nu aveţi? Atunci ştergem afirmaţia. E foarte simplu. Deja limitele oricărei răbdări au fost depăşite de multă vreme. — AdiJapan 25 ianuarie 2010 05:27 (EET)

The End

Stimate AdiJapan, terminam discutia sterila asa: Este permis, prin esenta enciclopedica Wiki, de a mentiona diferite surse ca atare. In articolul "Despre..." am mentionat surse mai mult decit evidente, cunoscute si acceptate universal, la nivelul afirmatiilor "Soarele rasare.." si "Marea este sarata". Evaluarea, interpretarea si critica afirmatiilor factuale corecte A si B este in domeniul eruditiei, criticii sau al jurnalismului, dar nimic nu poate anula existenta afirmatiilor bazate pe surse A si B, ca atare. Legatura pe care cititorul o face sau nu intre sursa A si sursa B, este libertatea sa, latitudinea sa, capacitatea sa. Istoria ideilor nu este un manual de aritmetica de clasa I. Va fac o scurta lista de articole Wikiro unde veti vedea cu adevarat afirmatii gratuite, fara un citat sau sursa, provenite din repetarea necritica si nedocumentata: Idealism, Materialism dialectic, Immanuel Kant, Determinism, Agnosticism, Nihilism, Comunism &c. Discutia este incheiata pentru mine. Alexander Tendler (discuţie) 26 ianuarie 2010 06:34 (EET)

Referințe greșite

Referința nr. 4 din secțiunea Note este greșită. În primul rând la Universitatea Rutgers-Newark nu există nimeni cu numele Brian Fergueson (dar există prof. Brian R. Ferguson), iar referința duce la un articol al lui Sherri-Ann P. Butterfield, Department of Sociology and Anthropology (Department Chair). --Bătrânul (discuție) 9 iunie 2012 07:56 (EEST)

Găsit noua adresă în mai puțin de 1 min. Corectat adresa și ortografia numelui autorului. --Pocor (discuție) 10 iunie 2012 14:57 (EEST)

Opinie

Nu consider oportună fuzionarea cu Evrei așkenazi deoarece:

1. teoria depășeste cadrul strict al istoriei evreilor;

2. articolul ce prezintă ipoteza este acceptat de cel puțin o parte a de comunității știițifice, după Google Scholar articolul fiind citat în mai mult de 90 publicații (aș zice că majoritatea publicațiilor sunt cu comitet de lectură, însă nu le-am urmărit pe toate). --Pocor (discuție) 10 iunie 2012 14:57 (EEST)

Atunci nu rămâne de făcut decât să vă rugăm (pe dvs și toți utilizatorii) să contribuiți la îmbunătățirea articolului ajutând la extinderea lui. Altfel cele 3 propoziții ar trebui unite cu articolul Evrei așkenazi. (Ar trebui - dar nu insist) --_ F1orin^vorbărie_isprăvi 15 iunie 2012 15:11 (EEST)

Adevarul e ca titlul articolului este cel putin stupid daca nu chiar frizează bunul simtz. Ce e aia Istoria naturala a inteligentei unor askenazi sau a unor olteni, moldoveni, romi, aborigeni etc? Daca cineva a folosit o astfel de exprimare, acela nu cred ca-i vreun specialist, deontolog sau erudit. Mai bine as zice sa lasam pe specialistii nostri in antisemitism, fascism, masonerism sa-si spuna parerea aici. Dupa mine eu as sterge acest acest articol pe motiv ca incurajeaza discriminarea, exenofobismul, fascismul etc. Dar cum contribuitorii nostri in astfel de probleme se fac ca nu vad acest articol insemna ca-l aproba. De ce spun asta? Pentru ca la orice articol de acest tip face cineva o modificare in sensul nedorit de ei fac scandal si te acopera cu spume cum ca ai fi incult, xenofob, fascist, contra evreilor etc. Asa ca, asa cum este romanul tolerant eu as zice sa o lasati balta cu askenazii, sunt si ei baieti buni si au si ei un loc sub soare. Ne luptam cu morile de vant. Mai bine ati reface articolele cu Bethleemul, cu Israelul, cu Fascismul sau cu Garda de Fier. Sa vedem cine poate. Toate aceste articole ataca PDVN-ul. Asybaris ^aport 15 iunie 2012 15:41 (EEST)

Am propus ștergerea acestui articol acu 3 ani, la 3 iulie 2009, și nu mi-am schimbat părerea. Toate bune. Leonard (discuție) 15 iunie 2012 16:19 (EEST)

Sub nicio formă nu trebuie unit cu Evrei așkenazi, care e un articol enciclopedic sui-generis care încearcă să prezinte obiectiv subiectul din titlu. Articolul în dispută, prezintă o pseudo-teorie, mai mult decât controversată, ceva de genul scrierilor protocroniste sau a celora conspiraționiste. Între „Istoria naturală a inteligenței așkenazilor” și „teoria frenologiei” a lui Franz Joseph Gall nu e nicio diferență sub aspectul valorii științifice; cu alte cuvinte, ambele au valoare epistemică și ontică egală cu zero. Problema însă este alta: este sau nu, lucrarea despre care e vorba în articol, un subiect notabil pentru o enciclopedie? Firește, și Mein Kampf este notabil, indiferent de conținutul aberant de pe paginile sale și Zeitgeist e notabil tocmai prin gogomăniile pe care le „varsă ” pe sticlă, deci, întrebarea esențială, în cazul nostru, este dacă în timpul scurt, scurs de la apariția teoriei, ea a dobândit suficientă notabilitate. Eu cred că da, dar cel mai bine ar fi dacă și-ar exprima părerea și cei care cunosc mult mai bine acest subiect ce ține de domeniul antropologiei culturale --Zsolt (discuție) 15 iunie 2012 17:45 (EEST)

Completări și titlu

Dezvoltat conținutul cu speranța unor clarificări. Mai mult de atât nu mă simt capabil nefiind specialist în ale inteligenței (române sau străine). Propun schimbarea titlui în „Ipoteze privind inteligența ridicată a evreilor” (dar nu neapărat acesta dacă altcineva găsește ceva mai adaptat conținutului). --Pocor (discuție) 16 iunie 2012 14:05 (EEST)