Czesław Miłosz

Medalia Premiului Nobel

Czesław Miłosz
Czesław Miłosz, Cracovia (Polonia), Decembrie 1998
Date personale
Născut	30 iunie 1911 Șateini⁠(d), Imperiul Rus
Decedat	14 august 2004 (93 de ani) Cracovia, Polonia
Înmormântat	Krypta Zasłużonych na Skałce[*][[Krypta Zasłużonych na Skałce (cemetery in Cracow)|​]]
Părinți	Aleksander Miłosz[*][[Aleksander Miłosz (Polish civil engineer and military officer (1883-1959))|​]]
Frați și surori	Andrzej Miłosz[*][[Andrzej Miłosz (Polish writer and translator)|​]]
Căsătorit cu	Carol Thigpen-Miłosz[*][[Carol Thigpen-Miłosz (American historian and dean (1944-2002))|​]] (1992–2002) Janina Milosz[*]​ (1944–1986)
Copii	Anthony Milosz[*]​ Peter Milosz[*][[Peter Milosz (American anthropologist and second son of Polish poet Czesław Miłosz)|​]]
Cetățenie	Polonia  Statele Unite ale Americii (1970–)  Lituania (1939–)
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	poet, prozator
Locul desfășurării activității	Franța Statele Unite ale Americii Polonia
Limbi vorbite	engleza americană limba franceză limba poloneză limba engleză limba spaniolă limba cehă
Studii	Universitatea din Vilnius (magister[*]​ în drept, 1934)
Limbi	limba engleză limba poloneză
Patronaj	Universitatea Berkeley din California Universitatea Harvard Polskie Radio Wilno[*][[Polskie Radio Wilno (radio station in the Second Polish Republic)|​]] Ministerul Afacerilor Externe[*]​
Specie literară	proză
Opere semnificative	Zniewolony umysł[*][[Zniewolony umysł |​]] Campo di Fiori[*][[Campo di Fiori |​]] Piosenka o końcu świata[*][[Piosenka o końcu świata |​]] Traktat poetycki[*][[Traktat poetycki |​]] Dolina Issy[*][[Dolina Issy |​]] Q18425219[*]​ La Prise du Pouvoir[*][[La Prise du Pouvoir |​]] Ziemia Ulro[*][[Ziemia Ulro |​]] Ocalenie[*][[Ocalenie |​]]
Influențe Heraclit Augustin de Hipona Emanuel Swedenborg William Blake Adam Mickiewicz Fiodor Dostoievski Lev Isaakovici Șestov[*][[Lev Isaakovici Șestov (Russian existentialist philosopher (1866 – 1938))|​]] Oscar Milosz[*]​ Jacques Maritain T.S. Eliot Martin Heidegger Simone Weil
Note
Premii	Premiul Nobel pentru literatură Drept între popoare Bursă Guggenheim[*]​ Kawaler Orderu Orła Białego[*][[Kawaler Orderu Orła Białego (the Polish order of merit since 1992)|​]] Medalia Națională a Artelor din Statele Unite[*]​ Premiul Internațional Neustadt pentru Literatură[*]​ Dottore honoris causa dell'Università di Bologna[*][[Dottore honoris causa dell'Università di Bologna |​]] doctor honoris causa al Universității Jagiellone din Cracovia[*]​ doctor honoris causa al Universității Oxford[*]​ Nike[*]​ Ordinul Lituanian „Marele Duce Gediminas” în grad de Mare Ofițer[*]​ doctor honoris causa por la Universidad de Harvard[*][[doctor honoris causa por la Universidad de Harvard |​]] Vytauto Didžiojo universiteto garbės daktaras[*][[Vytauto Didžiojo universiteto garbės daktaras |​]] Śląski Wawrzyn Literacki[*][[Śląski Wawrzyn Literacki (Polish literary award)|​]] honorary citizen of Vilnius[*][[honorary citizen of Vilnius (title of honor awarded by the City of Vilnius, Lithuania)|​]]
Semnătură
Prezență online
site web oficial Internet Movie Database

Czesław Miłosz (n. 30 iunie 1911, Șateini^⁠(d), Imperiul Rus – d. 14 august 2004, Cracovia, Polonia) a fost un poet, autor de proză și translator polonez de origine lituaniană, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980. În motivația juriului care i-a acordat premiul Nobel, se amintește: „a ilustrat, cu o perfectă clarviziune, condiția precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde". După ce a fost persoana însărcinată cu monitorizarea culturii în Republica Poloneză (1945–1951), a dezertat în vest în 1951 și cartea sa de non-ficțiune Minte captivă (1953) este o carte clasică ce promovează anti-stalinismul. Din 1961 până în 1998, a fost profesor de Limbi și Literaturi slave la Universitatea din California, mai exact în Berkeley. Miłosz a devenit mai târziu cetățean american și a fost recompensat în 1978 cu Premiul Internațional Neustadt, pentru Literatură și în 1980 cu Premiul Nobel pentru literatură.

Biografie

Czesław Miłosz s-a născut pe 30 iunie 1911, în satul Szetejnie (lituaniană: Šeteniai), Kaunas Governorate, Imperiul Țarist (acum districtul Kėdainiai, județul Kaunas, Lituania), la granița dintre două regiuni istorice lituaniene: Samogitia și Aukštaitija, în centrul Lituaniei. Ca fiu al lui Aleksandru Miłosz (d.1959), un inginer civil și al lui Veronica, născută Kunat (d.1945), urmaș al unei familii nobile Siručiai, Miłosz vorbea fluent limbile: poloneză, lituaniană, rusă, engleză și franceză.[8] Fratele său, Andrzej Miłosz (1917–2002), un jurnalist polonez, translator de literatură și subtitrări de filme în limba poloneză, a fost un producător de filme documentare, care a creat primele filme documentare despre fratele său.

Miłosz a fost crescut în spiritul religiei catolice, în mediul rural din Lituania și și-a accentuat identitatea alături de multi-etnicul Mare duce al Lituaniei, el a refuzat să se identifice categoric ca polonez sau lituanian. Spunea despre sine: Eu sunt un lituanian căruia nu i-a fost dat să fie un lituanian."[10] și „Familia mea în secolul al XVI-lea deja vorbea poloneza, exact atât câte familii din Finlanda vorbeau suedeza și cele din Irlanda engleza, deci eu sunt un poet polonez, nu lituanian. Dar peisajele și poate spiritul Lituaniei nu m-au abandonat niciodată".[11] Miłosz și-a oficializat copilăria lituaniană în romanul scris în 1955 Valea Issa și în memoriul din 1959 Native Realm.

În tinerețe, Miłosz a ajuns să adopte, așa cum a și spus, o „poziție mai degrabă științifică ateistă", deși mai târziu a ajuns să se întoarcă la credința catolică.[13] După absolvirea Gimnaziumului Sigismund Augustus în Vilnius, a studiat dreptul la Universitatea Stefan Batory și, în 1931, a călătorit la Paris, unde a fost influențat de către vărul său îndepărtat Oscar Milosz, un poet francez de descendență lituaniană și belgiană. În 1931, a pus bazele grupului poetic Żagary, alături de tineri poeți ca Jerzy Zagórski, Teodor Bujnicki, Aleksander Rymkiewicz, Jerzy Putrament și Józef Maśliński.[14] Primul volum de poezie al lui Miłosz a fost publicat în anul 1934. După ce și-a primit diploma în drept în acel an, el a petrecut încă un an în Paris, cu bursă. După ce s-a întors, a lucrat pe post de comentator la postul de Radio Wilno, dar a fost concediat, o acțiune descrisă ca motivată de lipsa părerilor de stânga sau a opiniilor simpatizante cu Lituania.[10][15] Miłosz și-a scris toate poeziile,ficțiunile și eseurile în limba poloneză și a tradus Psalmii Vechiului Testament în limba poloneză.

Viața în SUA

La sfârșitul anului 1950, aflat într-o vizită la Varșovia, autoritățile comuniste i-au confiscat pașaportul, suspectându-l de lipsă de loialitate. După eforturi intense și intervenții discrete, a reușit să își recupereze actele. În 1960 Miłosz a emigrat in SUA și în 1970 a devenit cetatean american. În 1961 a început o carieră profesorală în literatura poloneză din Departamentul limbilor si literaturilor slave la Universitatea din California, în Berkeley. În 1978 a primit Premiul International Neustadt. S-a pensionat în același an, dar a continuat să predea în Berkeley. Atitudinea personală a lui Miłosz despre locuitul în Berkeley este portretizată sensibil în poemul, "Un munte magic," aparținând unei colecții de poeme intitulate Clopoței în iarnă, publicat de Ecco Press (1985). Fiind crescut în climatul rece al Europei estice, Milosz a fost afectat în mod special de lipsa anotimpurilor din Berkeley. În 1980, Miłosz a primit Premiul Nobel pentru literatură. De când lucrările sale au fost interzise în Polonia de către guvernul comunist, acesta a fost momentul în care un numar mare de polonezi au auzit de el.[citation needed] Când regimul comunist a cazut, Miłosz a putut să se întoarcă în Polonia, la început pentru a vizita și mai târziu să locuiască jumatate din timp în Cracovia. El și-a împărțit timpul între casa din Berkeley și apartamentul din Cracovia. În 1989, a primit Medalia Națională a Artelor în SUA și un doctorat onorific de la Universitatea Harvard.

"Minte captiva" cartea lui Miłosz din 1953 este un studiu despre modul în care intelectualii se comportă sub un regim represiv. Miłosz a observat că cei care au devenit dizidenti nu au fost neapărat cei cu cel mai mare potențial intelectual, ci mai degrabă cei cu cel mai slab stomac; mințile pot raționaliza orice, spunea el, dar stomacul nu poate duce atat de mult. În timpul Războiului Rece cartea a fost adesea citată de către comentatorii tradiționalisti, ca William F. Buckley, Jr. și a reprezentat o bază a cursurilor de știinte și totalitarism. Într-un interviu din 1994, Miłosz vorbea despre dificultatea scrierii poeziei religioase într-o lume în mare parte fost-religioasă. El a raportat o recentă conversație cu compatriotul său, Papa Ioan Paul al II-lea; acesta din urmă, comentând unele dintre operele lui Miłosz, în special Six Lectures in Verse, i-a spus: "Tu faci un pas înainte, un pas înapoi." Poetul a răspuns: "Sfinte Tată, cum poate cineva, în secolul al XX-lea, să scrie poezie religioasa diferit?" Papa a zambit [16] Câtiva ani mai târziu, în 2000, Miłosz a dedicat o odă mai degrabă simpla lui Ioan Paul al II-lea, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Papei.[17]

Moartea si moștenirea

Czesław Miłosz a murit în ziua de 14 august 2004, în casa sa din Cracovia, la vârsta de 93 ani. A fost îngropat în Biserica Romano-Catolică Skałka din Cracovia, ca unul dintre ultimii ce vor fi comemorati acolo[18]. Prima sa sotie, Janina (nascuta Dłuska), cu care s-a căsătorit în 1944, a murit înaintea sa, în 1986. Au avut doi fii, Anthony (n. 1947) și John Peter (n. 1951). Ce-a de-a doua sotie a sa, Carol Thigpen, un istoric american, a murit in 2002.

Miłosz is honoured at Israel's Yad Vashem memorial to the Holocaust, as one of the "Righteous among the Nations". A poem by Miłosz appears on a Gdańsk memorial to protesting shipyard workers who had been killed by government security forces in 1970. His books and poems have been translated by many hands, including Jane Zielonko, Peter Dale Scott, Robert Pinsky and Robert Hass. In November 2011, Yale University hosted a conference on Miłosz's relationship with America.[19] The Beinecke Rare Book and Manuscript Library, which holds the Czesław Miłosz Papers,[20] also hosted an exhibition celebrating Miłosz's life and work, titled Exile as Destiny: Czeslaw Milosz and America. 2011 was deemed "The Milosz Year," which culminated in a large conference in Kraków (May 9–15, 2011).

Cariera poetică

S-a născut în Lituania în familia unor nobili polonezi. A debutat în 1930, la Vilnius, într-o revistă universitară. În 1936 a început să lucreze la postul de radio polonez din Vilnius, dar anul următor a fost concediat din cauza vederilor sale de stânga. S-a angajat apoi la postul național din Varșovia, iar la începutul războiului a fost trimis pe front, în calitate de reporter. După ocuparea Poloniei s-a întors la Vilnius, de unde a fost în scurtă vreme obligat să fugă din calea trupelor sovietice: a întreprins o îndrăzneață și periculoasă călătorie prin liniile sovietice și germane, revenind în Varșovia ocupată de naziști. A rămas aici până în 1944, lucrând ca om de serviciu la Universitate și colaborând la diverse publicații clandestine. După război a acceptat să intre în diplomație și a fost numit atașat cultural la ambasada din Paris a Poloniei comuniste (1946–1950). Ajuns pe lista neagră a regimului, în decembrie 1950 i-a fost confiscat pașaportul, însă două luni mai târziu i s-a permis să plece la Paris, unde a cerut azil politic. În 1953 a primit Premiul literar european.

Interdicția de publicare a cărților sale – care au circulat însă în samizdat – a fost ridicată abia după ce a primit Premiul Nobel. În 1960 a fost invitat să ocupe un post de profesor de slavistică la University of California (Berkeley). Aici a compus o celebră istorie a literaturii poloneze în care condamnă toate alunecările ideologice și compromisurile politice ale scriitorilor polonezi din țara proprie. A predat aici până în 1984, când s-a pensionat. În 1981, după 30 de ani de exil, s-a întors în Polonia: a avut parte de o primire triumfală la Gdansk, unde s-a întâlnit cu Lech Walesa, iar primul său volum de versuri publicat cu binecuvântarea oficialităților a dispărut din librării în câteva zile, pentru a fi apoi din nou interzis, odată cu decretarea legii marțiale.

Selecție din volumele de poezie

• Trzy zimy, (Trei ierni), 1936
• Ocalenie, (Salvare), 1945
• Zniewolony umysł, eseu (Gândirea captivă, Humanitas, 1999), 1953
• Światło dzienne, (Lumina zilei), 1954
• Traktat poetycki, (Tratat de poetică), 1955
• Król Popiel i inne wiersze, (Regele Popiel și alte versuri), 1962
• The History of Polish Literature, (Istoria literaturii poloneze), 1969
• Gdzie wschodzi słońce i kędy zapada, (Unde răsare și apune soarele), 1974
• Ziemia Ulro, (Tinutul Ulro, All, 2002), 1977
• Ogród nauk, (Gradina științei), 1979
• The Witness of Poetry, (Martorul poeziei), 1983
• Kroniki, (Cronici), 1987
• Dalsze okolice ,(Împrejurimi îndepărtate), 1991
• Metafizyczna pauza, (Pauza metafizică), 1995
• Życie na wyspach, (Viața în insule), 1997 s.a.

Lecturi suplimentare

• Zagajewski, Adam, editor (2007) Polish Writers on Writing featuring Czeslaw Milosz. Trinity University Press
• Faggen, Robert, editor (1996) Striving Towards Being: The Letters of Thomas Merton and Czesław Miłosz. Farrar Straus & Giroux
• Haven, Cynthia L., editor (2006) Czeslaw Milosz: Conversations. University Press of Mississippi ISBN 1-57806-829-0
• Miłosz, Czesław (2006) New and Collected Poems 1931-2001. Penguin Modern Classics Poetry ISBN 0-14-118641-0 (posthumous collection)
• Miłosz, Czesław (2010) Proud To Be A Mammal: Essays on War, Faith and Memory. Penguin Translated Texts ISBN 0-14-119319-0 (posthumous collection)

Vezi și

• Przekrój (revistă)

Legături externe

• Lucrări de Czesław Miłosz la Open Library
• Lucrări de sau despre Czesław Miłosz în biblioteci (catalog WorldCat)
• 1980 Nobel Prize in Literature (official site). Accessed 2010-08-04
• Profile at the American Academy of Poets. Accessed 2010-08-04
• Profile and works at the Poetry Foundation
• Profile at Culture PL Arhivat în 29 septembrie 2012, la Wayback Machine.. Accessed 2011-03-17
• Robert Faggen (1994). „Czeslaw Milosz, The Art of Poetry No. 70”. The Paris Review. 
• Interview with Nathan Gardels for the New York Review of Books, February 1986. Accessed 2010-08-04
• Georgia Review 2001. Accessed 2010-08-04
• Obituary The Economist Arhivat în 3 mai 2008, la Wayback Machine.. Accessed 2010-08-04
• Obituary New York Times. Accessed 2010-08-04
• Biography and selected works listing. The Book Institute Arhivat în 16 septembrie 2011, la Wayback Machine.. Accessed 2010-08-04
• Czeslaw Milosz Papers. General Collection, Beinecke Rare Book and Manuscript Library, Yale University.