Corturile de țigani la apusul soarelui (pictură de Nicolae Grigorescu)

Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Nicolae Grigorescu.

Descriere generală
Corturile de țigani la apusul soarelui
Corturi de tigani la apusul soarelui - pictură de Nicolae Grigorescu (Romanian)
Artist	Nicolae Grigorescu
Datare	1869
Gen	arta peisajului[*] artă de gen
Dimensiuni	91 cm×117 cm
Amplasare	Muzeul Național de Artă al României , București
Colecție	Muzeul Național de Artă al României
Curent artistic	impresionism
Modifică date / text

Articole despre Nicolae Grigorescu

Corturile de țigani la apusul soarelui este o pictură realizată de pictorul român Nicolae Grigorescu. A fost cea mai scumpă lucrare de artă achiziționată de către stat până în anul 1870 în România.

Circulația lucrării[modificare | modificare sursă]

Tabloul a fost realizat în anul 1869 și a fost cumpărat de statul român în anul 1870 direct din atelierul artistului pentru o suma de 3.000 de lei aur, considerabilă în acele vremuri.^[1] Comitetul care a decis procurarea lucrării a fost format din Constantin Esarcu, Theodor Aman și Constantin I. Stăncescu.^[2]

Această lucrare a fost expusă pentru o perioadă de timp în prăvălia de instrumente muzicale a lui Alexis Gebauer de pe Podul Mogoșoaiei, fără a suscita interesul cumpărătorilor de artă.^[1] Este de menționat faptul că ministrul Școalelor din acea vreme - Constantin Esarcu, era interesat să intre în posesia operei de artă.^[2]

O dată cu achiziționarea de către stat a lucrării Corturile de țigani la apusul soarelui direct din atelierul artistului cu o sumă nemaiîntâlnită în România prin cuantumul ei, în lumea artei s-a petrecut o mare agitație.^[2] Doar după câteva zile de la efectuarea tranzacției, Theodor Aman, care era directorul Școlii de Belle Arte, împreună cu Cezar Boliac l-au vizitat pe Nicolae Grigorescu la atelier.^[2] După această vizită, Aman a vorbit despre modul cum se făcea acordarea recompenselor cu ocazia Expoziției artiștilor în viață din acel an - 1870.^[2] Bolliac, care era un jurnalist deosebit de respectat, a publicat un articol despre ce a văzut el în atelierul lui Grigorescu, fiind sub impresia comentariilor lui Aman.^[3]^[2] Elogiind „... în puținele tablouri finite” talentul deosebit al pictorului, el a lăsat să se înțeleagă că majoritatea lucrărilor nu i s-au părut terminate.^[2] El a mers mai departe în analiza sa și a emis concluzii de ordin social mirându-se că „... lumea elegantă, luxoasă, avută, care trece toată ziua pe Podul Mogoșoaiei, pe lângă pasaj (Pasajul român, n.r.), nu-și oprește ochii la fereastra magazinului Gebauer... coboară aici, cocoană cu cocul enorm, oprește puțin dandin legănător cu mustața priponită, închină-te zeului Apollon”.^[2]

În data de 15 iunie 1870 s-a deschis Expoziția artiștilor în viață la care artistul a expus douăzeci și șase de tablouri. Corturile de țigani la apusul soarelui a fost unul dintre ele.