Corturile de țigani la apusul soarelui (pictură de Nicolae Grigorescu)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Nicolae Grigorescu.
Corturile de ţigani la apusul soarelui
Nicolae Grigorescu - Corturi de tigani la apusul soarelui.jpg
Corturi de tigani la apusul soarelui - pictură de Nicolae Grigorescu (Romanian)
Descriere generală
ArtistNicolae Grigorescu  Modificați la Wikidata
Datare  Modificați la Wikidata
Genarta peisajului[*]
artă de gen[*]  Modificați la Wikidata
Dimensiuni91 cm×117 cm
AmplasareMuzeul Național de Artă al României  Modificați la Wikidata, București  Modificați la Wikidata
ColecțieMuzeul Național de Artă al României  Modificați la Wikidata
Curent artisticimpresionism  Modificați la Wikidata
Nicolae Grigorescu - MiniFoto.jpg Nicolae Grigorescu
Nicolae Grigorescu - MiniFoto (3).jpg Capodopere Nicolae Grigorescu - MiniFoto (1).jpg Cronologie
Maria Danciu - MiniFoto.jpg Familie Nicolae Grigorescu - MiniFoto (2).jpg Începuturi
Nicolae Grigorescu - foto 1860 - mini.jpg Studii Nicolae Grigorescu - MiniFoto (4).jpg 1870-1877

Corturile de țigani la apusul soarelui este o pictură realizată de pictorul român Nicolae Grigorescu. A fost cea mai scumpă lucrare de artă achiziționată de către stat până în anul 1870 în România.

Circulația lucrării[modificare | modificare sursă]

Tabloul a fost realizat în anul 1869 și a fost cumpărat de statul român în anul 1870 direct din atelierul artistului pentru o suma de 3.000 de lei aur, considerabilă în acele vremuri.[1] Comitetul care a decis procurarea lucrării a fost format din Constantin Esarcu, Theodor Aman și Constantin I. Stăncescu.[2]

Această lucrare a fost expusă pentru o perioadă de timp în prăvălia de instrumente muzicale a lui Alexis Gebauer de pe Podul Mogoșoaiei, fără a suscita interesul cumpărătorilor de artă.[1] Este de menționat faptul că ministrul Școalelor din acea vreme - Constantin Esarcu, era interesat să intre în posesia operei de artă.[2]

O dată cu achiziționarea de către stat a lucrării Corturile de țigani la apusul soarelui direct din atelierul artistului cu o sumă nemaiîntâlnită în România prin cuantumul ei, în lumea artei s-a petrecut o mare agitație.[2] Doar după câteva zile de la efectuarea tranzacției, Theodor Aman, care era directorul Școlii de Belle Arte, împreună cu Cezar Boliac l-au vizitat pe Nicolae Grigorescu la atelier.[2] După această vizită, Aman a vorbit despre modul cum se făcea acordarea recompenselor cu ocazia Expoziției artiștilor în viață din acel an - 1870.[2] Bolliac, care era un jurnalist deosebit de respectat, a publicat un articol despre ce a văzut el în atelierul lui Grigorescu, fiind sub impresia comentariilor lui Aman.[3][2] Elogiind „... în puținele tablouri finite” talentul deosebit al pictorului, el a lăsat să se înțeleagă că majoritatea lucrărilor nu i s-au părut terminate.[2] El a mers mai departe în analiza sa și a emis concluzii de ordin social mirându-se că „... lumea elegantă, luxoasă, avută, care trece toată ziua pe Podul Mogoșoaiei, pe lângă pasaj (Pasajul român, n.r.), nu-și oprește ochii la fereastra magazinului Gebauer... coboară aici, cocoană cu cocul enorm, oprește puțin dandin legănător cu mustața priponită, închină-te zeului Apollon”.[2]

În data de 15 iunie 1870 s-a deschis Expoziția artiștilor în viață la care artistul a expus douăzeci și șase de tablouri. Corturile de țigani la apusul soarelui a fost unul dintre ele.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b George Oprescu Vol. I... pag. 166
  2. ^ a b c d e f g h George Oprescu Vol. I... pag. 167
  3. ^ Cezar Boliac: Artistul Grigorescu, în Trompetta Carpaților, 26 iunie 1870

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie[modificare | modificare sursă]