Nudurile în opera lui Nicolae Grigorescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Nicolae Grigorescu.
Nudurile în opera lui Nicolae Grigorescu
Minifoto - Grigorescu - nuduri.jpg
Nudurile în opera lui Nicolae Grigorescu
Date personale
Născut15 mai 1838
București, Țara Românească
Decedat24 iulie 1907, (69 de ani)
Câmpina, România
Naționalitate România
Activitate
Domeniu artisticpictor
StudiiÉcole Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, Școala de la Barbizon
Mișcare artisticăimpresionism
Semnătură
Nicolae Grigorescu - Semnatura.jpg

Nudurile au reprezentat un motiv mai puțin folosit în opera lui Nicolae Grigorescu. După momentul studiilor de Paris, motivul nudului a fost din ce în ce mai rar abordat de către pictorul român. După ceva vreme, motivul a revenit în creația grigoresciană, a devenit mai frecvent. De această dată, nudurile nu mai sugerează un aspect de castitate, puținătatea formelor din picturile cu țărance fiind abandonate.

Analiză critică[modificare | modificare sursă]

După baie

Modelele care-l atrăgeau cel mai mult pe Nicolae Grigorescu, erau cele delicate, încă neformate, zvelte și mlădioase, zurlii, în care totul era numai promisiune și nimic ajuns la maturitate, așa cum în mediul rural sunt codanele cu vârsta între treisprezece și cincispreceze ani.[1] Dar nici cu această viziune asupra femeilor și a tinereții lor, artistul nu era pe deplin mulțumit.[1] Adesea, membrele inferioare și uneori brațele, deși se preferă a fi lungi și subțiri, pentru pictor erau disproporționat de lungi și subțiri, ele neavând niciun suport în realitate.[1] În concepția lui Nicolae Grigorescu, trupul copilăresc pe care-l înfățișa cu elemente plăpânde și delicate, chiar feciorelnic uneori, va face ca orice atitudine feminină să fie plină de grație și de gingășie.[2] El era convins că o astfel de reprezentare neprihănită nu o poate avea o femeie cu forme pline, tumultuoase.[2]

Nicolae Grigorescu a pictat și femei ale căror forme erau nestăvilite în nudurile pe care le-a făcut, cu toate că nu se poate spune că această tematică l-ar fi incitat în mod special.[2] Se știe că în atelierul lui Sébastien Cornu, unde a studiat și Grigorescu, se făceau ședințe de pictură după model gol.[A][2] Așa este lucrarea intitulată Izvorul de la Muzeul de Artă din Brașov și schița pentru o scenă antică sau biblică denumită După baie de la Muzeul Național de Artă al României.[2] După momentul studiilor de Paris, motivul nudului a fost din ce în ce mai rar abordat de către pictorul român.[2] După ceva vreme, motivul a revenit în creația grigoresciană, a devenit mai frecvent.[2] De această dată, nudurile nu mai sugerează un aspect de castitate, recte - puținătatea formelor din picturile cu țărance.[2] Nudul din Colecția Elena și Dr. I. Dona, intitulat Nud la malul mării,[3] este foarte probabil a fi fost făcut pe plajă la Constanța.[2] O compoziție asemănătoare este și nudul de la Muzeul Zambaccian.[4] George Oprescu a opinat că persoana care a pozat goală nu poate fi un model de profesie, deoarece are fața acoperită, mascând-o, ea nedorind să se știe că pozat goală în fața lui Grigorescu.[2]

Cele două modele, ca și cel din pictura Intrând în apă, din colecția Muzeului Simu, au o vechime mai mare, au formele mei generoase ca orice țărancă figurată de Grigorescu în portretele sau peisajele sale.[2] Celor descrise până acum, li se mai adaugă cel denumit Înainte de baie[5], cel văzut din spate[6] și cel numit Nud[7] de Alexandru Vlahuță și care astăzi este cunoscut sub numele După baie.[2]

Cel mai reușit dintre toate nudurile pe care le-a pictat, este Bancanta.[8][2] Este un tablou de dimensiune mijlocie și a fost pictat cu o pasiune și o căldură ce s-au transmis în întregime acestei bucăti remarcabile.[2] Artistul a reușit să armonizeze plastic toate elementele compoziționale ale imaginii înfățișate, chiar și amănuntele surprinse pe figura surâzătoare, surprinsă într-un extaz sexual exprimat fără nicio reținere.[9]

Apropiate ca aspect fizic, cu forme plăpânde, de țărăncile din motivul portretelor rurale, mai există două nuduri.[9] Cel numit de Vlahuță Nimfă dormind, în care decorul sugerează vag ideea de natură, și Fără grijă[10] în care apare o copilă așezată pe spate, fără nicio reținere.[9] Castă în goliciunea ei, ea ridică o floare cu ambele mâini la nivelul ochilor și o privește.[9] Se poate constatacă între figura excitantă și provocatoare a Bancantei, prin comparație cu fizionomia acestei copile există o mare diferență.[9] Fiecare permite sesizarea aspectelor principale în reflexia imaginii femeii în psihologia complexă a artistului român.[9]

Incertitudini, controverse[modificare | modificare sursă]

  • A La expoziția din anul 1873, au apărut tablouri intitulate Nimfă care, în opinia criticului George Oprescu s-ar fi putut să fie nuduri. Au fost tot la acea expoziție și alte lucrări intitulate Sorginte - schițe alegorice, probabil tot nuduri.[11]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c George Oprescu Vol. II... pag. 208
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m n George Oprescu Vol. II... pag. 210
  3. ^ Iulia Iliescu și Mariana Motroc... pag. 132
  4. ^ Krikor Zambaccian: Grigorescu, planșa 6
  5. ^ Alexandru Vlahuță pag... 219
  6. ^ Krikor Zambaccian: Grigorescu, planșa 73
  7. ^ Alexandru Vlahuță pag... 126. Nudul respectiv aparținea în acele vremuri dr. Young
  8. ^ Krikor Zambaccian: Grigorescu, planșa 74
  9. ^ a b c d e f George Oprescu Vol. II... pag. 211
  10. ^ Iulia Iliescu și Mariana Motroc... pag. 131
  11. ^ George Oprescu Vol. II... pag.273

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Nicolae Grigorescu - MiniFoto.jpg Nicolae Grigorescu
Nicolae Grigorescu - MiniFoto (3).jpg Capodopere Nicolae Grigorescu - MiniFoto (1).jpg Cronologie
Maria Danciu - MiniFoto.jpg Familie Nicolae Grigorescu - MiniFoto (2).jpg Începuturi
Nicolae Grigorescu - foto 1860 - mini.jpg Studii Nicolae Grigorescu - MiniFoto (4).jpg 1870-1877

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nudurile în opera lui Nicolae Grigorescu
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Pictorul Grigorescu