Nudurile în opera lui Nicolae Grigorescu

Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Nicolae Grigorescu.

Nudurile în opera lui Nicolae Grigorescu
Date personale
Născut	15 mai 1838 București, Țara Românească
Decedat	24 iulie 1907, (69 de ani) Câmpina, România
Naționalitate	România
Activitate
Domeniu artistic	pictor
Studii	École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, Școala de la Barbizon
Mișcare artistică	impresionism
Semnătură

Nudurile au reprezentat un motiv mai puțin folosit în opera lui Nicolae Grigorescu. După momentul studiilor de Paris, motivul nudului a fost din ce în ce mai rar abordat de către pictorul român. După ceva vreme, motivul a revenit în creația grigoresciană, a devenit mai frecvent. De această dată, nudurile nu mai sugerează un aspect de castitate, puținătatea formelor din picturile cu țărance fiind abandonate.

Analiză critică

După baie

Modelele care-l atrăgeau cel mai mult pe Nicolae Grigorescu erau cele delicate, încă neformate, zvelte și mlădioase, zurlii, în care totul era numai promisiune și nimic ajuns la maturitate, așa cum în mediul rural sunt codanele cu vârsta între treisprezece și cincisprezece ani. Dar nici cu această viziune asupra femeilor și a tinereții lor, artistul nu era pe deplin mulțumit. Adesea, membrele inferioare și uneori brațele, deși se preferă a fi lungi și subțiri, pentru pictor erau disproporționat de lungi și subțiri, ele neavând niciun suport în realitate. În concepția lui Nicolae Grigorescu, trupul copilăresc pe care-l înfățișa cu elemente plăpânde și delicate, chiar feciorelnic uneori, va face ca orice atitudine feminină să fie plină de grație și de gingășie. El era convins că o astfel de reprezentare neprihănită nu o poate avea o femeie cu forme pline, tumultuoase.

Nicolae Grigorescu a pictat și femei ale căror forme erau nestăvilite în nudurile pe care le-a făcut, cu toate că nu se poate spune că această tematică l-ar fi incitat în mod special. Se știe că în atelierul lui Sébastien Cornu, unde a studiat și Grigorescu, se făceau ședințe de pictură după model gol. Așa este lucrarea intitulată Izvorul de la Muzeul de Artă din Brașov și schița pentru o scenă antică sau biblică denumită După baie de la Muzeul Național de Artă al României. După momentul studiilor de Paris, motivul nudului a fost din ce în ce mai rar abordat de către pictorul român. După ceva vreme, motivul a revenit în creația grigoresciană, a devenit mai frecvent. De această dată, nudurile nu mai sugerează un aspect de castitate, recte - puținătatea formelor din picturile cu țărance. Nudul din Colecția Elena și Dr. I. Dona, intitulat Nud la malul mării, este foarte probabil a fi fost făcut pe plajă la Constanța. O compoziție asemănătoare este și nudul de la Muzeul Zambaccian. George Oprescu a opinat că persoana care a pozat goală nu poate fi un model de profesie, deoarece are fața acoperită, mascând-o, ea nedorind să se știe că pozat goală în fața lui Grigorescu.

Cele două modele, ca și cel din pictura Intrând în apă, din colecția Muzeului Simu, au o vechime mai mare, au formele mei generoase ca orice țărancă figurată de Grigorescu în portretele sau peisajele sale. Celor descrise până acum, li se mai adaugă cel denumit Înainte de baie, cel văzut din spate și cel numit Nud de Alexandru Vlahuță și care astăzi este cunoscut sub numele După baie.

• 
  Nimfă dormind
• 
  Fără grijă
• 
  Nimfă în iarbă
• 
  Nud

Cel mai reușit dintre toate nudurile pe care le-a pictat, este Bancanta. Este un tablou de dimensiune mijlocie și a fost pictat cu o pasiune și o căldură ce s-au transmis în întregime acestei bucăti remarcabile. Artistul a reușit să armonizeze plastic toate elementele compoziționale ale imaginii înfățișate, chiar și amănuntele surprinse pe figura surâzătoare, surprinsă într-un extaz sexual exprimat fără nicio reținere.

• 
  După baie
• 
  Întrând în baie
• 
  Bancanta
• 
  Nud la malul mării
• 
  Înainte de baie

Apropiate ca aspect fizic, cu forme plăpânde, de țărăncile din motivul portretelor rurale, mai există două nuduri. Cel numit de Vlahuță Nimfă dormind, în care decorul sugerează vag ideea de natură, și Fără grijă în care apare o copilă așezată pe spate, fără nicio reținere. Castă în goliciunea ei, ea ridică o floare cu ambele mâini la nivelul ochilor și o privește. Se poate constatacă între figura excitantă și provocatoare a Bancantei, prin comparație cu fizionomia acestei copile există o mare diferență. Fiecare permite sesizarea aspectelor principale în reflexia imaginii femeii în psihologia complexă a artistului român.

Incertitudini, controverse

• ^A La expoziția din anul 1873, au apărut tablouri intitulate Nimfă care, în opinia criticului George Oprescu s-ar fi putut să fie nuduri. Au fost tot la acea expoziție și alte lucrări intitulate Sorginte - schițe alegorice, probabil tot nuduri.

Bibliografie

Articole despre Nicolae Grigorescu
Capodopere	Cronologie
Familie	Începuturi
Studii	1870-1877

• Alexandru Vlahuță: Pictorul Nicolae Grigorescu, Editura Tineretului, București, 1969
• Virgil Cioflec: Grigo­rescu, Editura Cultura Națională, București, 1925
• Barbu Brezianu: Nicolae Grigorescu, București, 1959
• George Oprescu: Nicolae Grigorescu, 2 vol. București, 1961-1962
• Iulia Iliescu și Mariana Motroc: Nicolae Grigorescu, Editura Adevărul Holding, București, 2009

Legături externe

• Nicolae Grigorescu galerie picturi si biografie^{[nefuncțională]}
• Pictura lui Nicolae Grigorescu la Zeno.org
• Valori ale culturii naționale: Nicolae Grigorescu - 102 ani de la moartea sa, 21 iulie 2009, Amos News
• Cărți online:
  • fr Alexandru Vlahuță: N. I. Grigoresco : Sa vie et son oeuvre^[nefuncțională] - Editură Bucarest: Imprimerie Socec & C-ie, Société Anonyme, 1911 - în www.digibuc.ro, accesat 11 mai 2017
  • ro George Oprescu: Grigorescu și Franța: Studiu asupra formației spirituale și artistice a maestrului^[nefuncțională] - Editura Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională București, 1946 - în www.digibuc.ro, accesat 11 mai 2017
  • ro George Oprescu: Franța văzută de pictori români - ALBUM^[nefuncțională] - Editura Casei Școalelor, București, 1946 - în www.digibuc.ro, accesat 11 mai 2017