Miheșu de Câmpie, Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Miheșu de Câmpie
—  Sat  —
Biserica de lemn „Sfânta Treime”
Biserica de lemn „Sfânta Treime”
Miheșu de Câmpie is located in România
Miheșu de Câmpie
Miheșu de Câmpie
Miheșu de Câmpie (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°40′39″N 24°09′31″E / 46.67750°N 24.15861°E / 46.67750; 24.1586146°40′39″N 24°09′31″E / 46.67750°N 24.15861°E / 46.67750; 24.15861

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Mures county CoA.png Mureș
Comună Miheșu de Câmpie
Atestare 1293

Populație (2011)
 - Total 1.539 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 547420
Prefix telefonic +40 x59 [1]
Miheșu de Câmpie în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Miheșu de Câmpie (în maghiară Mezőméhes, în germană Bienendorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitate situată pe Pârâul de Câmpie, afluent al Mureșului, pe drumun județean DN 15 Luduș - Sărmașu, în partea centrală a Podișului Transilvaniei, având o mare suprafață întinsă, sub formă de câmpie, de unde și numele de "Câmpie".

Teritoriul așezării este favorizat de o lungă rețea de comunicații. Pe direcția N-S calea ferată care leagă orașul Luduș de nodul de cale ferată Magheruș-Șieu. Exista înainte de 1998 și o cale ferată îngustă spre orașul Târgu Mureș. Tot pe direcția N-S localitatea este traversată de o șosea care leagă orașele Ludus și Sărmașu.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul Miheșu de Câmpie este atestat documentar în anul 1293. Din informațiile verbale, culese de la batrânii satului localitatea Miheșu de Câmpie datează de la începutul sec. XIII. Dominând satul, latifundiarii au construit o clădire pentru sediul primariei, o școală cu predare în maghiară, precum și biserica reformata din centrul satului. Pentru românii iobagi , prin colectă și donații, s-au construit o școală confesională cu zidul de pământ și acoperită cu stuf. La această școală care aparținea bisericilor ortodoxă și unită, învățau carte fiii de iobagi, având ca dascăl cantorul bisericii, care avea o retribuție de la credincioși. Tot în asfel de împrejurări românii iobagi au construit o bisericuță mică, din bârne, la periferia nordică a satului.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă