Coloana Infinitului
| Coloana Infinitului | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 45°02′15″N 23°17′07″E / 45.037431°N 23.285375°E |
| Localitate | Târgu Jiu |
| Județ | Gorj |
| Țara | |
| Adresa | Calea Eroilor 94, Parcul Coloana fără sfârșit |
| Edificare | |
| Artist | Constantin Brâncuși |
| Data începerii construcției | |
| Clasificare | |
| Cod LMI | GJ-III-m-A-09465.01 |
| Modifică date / text | |
Coloana Infinitului sau Coloana fără sfârșit este o sculptură a artistului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta sărutului și Masa tăcerii, concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. În actele primăriei Târgu Jiu, a fost numită „Coloana recunoștinței fără sfârșit”[2] și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial, căzuți, în 1916, în luptele de pe malul Jiului.
Aceste opere simbol, realizate de Constantin Brâncuși, au fost recunoscute oficial, la nivel mondial, pentru valoarea uriașă culturală. Ansamblul cuprinde sculpturile celebre ale artistului român: „Masa Tăcerii“, „Aleea Scaunelor“, „Poarta Sărutului“ și „Coloana Infinitului”.
Decizia de înscriere a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” și a Frontierelor Imperiului Roman-Dacia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost aprobată de Comitetul Patrimoniului Mondial. Ansamblul cuprinde sculpturile celebre ale artistului român: „Masa tăcerii“, „30 scaune pătrate”, „Poarta sărutului“ și „Coloana Infinitului“.[3]
Proiecte succesive
[modificare | modificare sursă]Privitor la geneza coloanei între celelalte sculpturi brâncușiene, există dovezi că proiectul este mult mai vechi.[necesită citare] Se pare că[formulare evazivă] încă din 1909 în atelierul lui Brâncuși ar fi existat „trunchiuri și bârne, coloane trunchiate de lemn", iar prima versiune expusă a unei coloane, intitulată „Proiect arhitectural" datează din 1918.[necesită citare] [4]Ulterior, în 1933, în expoziția sa personală de la New York, Brâncuși expune proiectul său sub numele devenit celebru, Coloană fără sfârșit.[necesită citare] Brâncuși însuși o denumea „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".[necesită citare]
Traducerea proiectului în realitate
[modificare | modificare sursă]| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani (ACP). Șeful proiectului a fost inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan,[5] proiectul de execuție și calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnas, execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șef Ion Romoșan iar execuția modelului în lemn al mărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec în colaborare directă cu Brâncuși, care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei.
Elementele componente ale coloanei sunt următoarele:
- Nucleul metalic din țeavă pătrată cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m și 9,4 m.
- Fundația din beton, care ajunge la adâncimea de 5 m, cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 m, orientată în jos. Așa zisa țeavă pătrată care formează nucleul metalic este de fapt un cheson, realizat din patru profiluri de oțel cornier cu aripi egale, poziționate astfel încât să formeze un pătrat. Țeava pătrată astfel formată este căptușită, prin nituire, atât pe interior cât și pe exterior cu tablă groasă de 20 cm. Cele trei tronsoane se asamblează unul în prelungirea celuilalt cu ajutorul unor șuruburi și piulițe. Numărul niturilor folosite la căptușire este de ordinul miilor, aceste nituri fiind montate la un pas de 10 cm fiecare nit față de celălalt nit.
- "Mărgelele" (cum le numea Brâncuși) din fontă, „înșirate" pe nucleu, în număr de 17:
- Un semielement de bază, cu înălțimea de 136 cm;
- 15 module octaedrice, cu înălțimea de 180 cm fiecare;
- Un semielement la vârf cu înălțimea de 90 cm, acoperit cu un capac.
Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + „mărgele") este de 29 173 kg.
Comanditara lucrării a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea „Liga Națională a Femeilor Gorjene"), care i-a acordat lui Brâncuși deplină libertate de acțiune și l-a ajutat să obțină sprijinul financiar necesar.
În anii '50, guvernul român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana[6][7], considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată în aplicare.
Restaurarea Coloanei Infinitului (1998–2000)
[modificare | modificare sursă]Restaurarea Coloanei Infinitului din Târgu Jiu, desfășurată între anii 1998 și 2000, reprezintă una dintre cele mai complexe intervenții de conservare a unui monument modern din România.[8] Opera realizată de Constantin Brâncuși în 1937–1938 suferise degradări structurale și pierderi ale protecției anticorozive, fiind inclusă pe lista monumentelor în pericol a World Monuments Fund (WMF).[9] Restaurarea a fost realizată în urma unui proiect tehnic oficial elaborat de Ministerul Culturii, într-o colaborare între autoritățile naționale, UNESCO, World Monuments Fund și Banca Mondială.[10]
Contextul restaurării (1996–1998)
[modificare | modificare sursă]Între 1996 și 1997, starea Coloanei s-a deteriorat semnificativ. Investigațiile tehnice au evidențiat:
- coroziune avansată a moduloarelor din fontă;
- degradarea stratului protector original;
- fisuri în sistemul de prindere;
- abateri axiale ale stâlpului central din oțel;
- infiltrarea apei prin zona modul–modul;
- acumularea de resturi organice în interiorul stâlpului.
Aceste probleme au determinat includerea ansamblului în programul internațional World Monuments Watch, ceea ce a accelerat necesitatea restaurării.[11]
Proiectul oficial de restaurare (Ministerul Culturii, 1998–1999)
[modificare | modificare sursă]Restaurarea propriu-zisă s-a desfășurat pe baza unui proiect tehnic elaborat de o echipă de specialiști ai Ministerului Culturii, condusă de arhitectul Dorin Dănilă.
Documentația tehnică a fost avizată de toate forurile naționale și internaționale competente, inclusiv comisii de experți UNESCO și WMF.[12]
Principalele cerințe ale proiectului
[modificare | modificare sursă]- sablarea completă până la metal curat (Ra 4,5-6), utilizând alică colțuroasă;
- protecția anticorozivă obligatorie prin metalizare cu zinc (min. 150 μm);
- strat ornamental din alamă aplicat prin metalizare cu arc electric (min. 350 μm);
- etanșarea porilor stratului de alamă cu Metcoseal AP;
- aplicarea unui lac incolor protector, reînnoibil periodic;
- menținerea tuturor moduloarelor în interiorul șantierului (interdicție totală de transport în exterior);[11]
- refacerea axialității stâlpului central;
- utilizarea unui sistem de măsurători și calibrare pentru grosimile de strat;
- realizarea obligatorie a probelor de omologare în șantier.
Pe baza acestui proiect s-a organizat licitația la care au participat:
- Metco
- Aeroteh + Plasma Jet
- Turbomecanica + Plasma Jet.[11]
Omologarea tehnologiei în șantier (2000)
[modificare | modificare sursă]Înainte de începerea lucrărilor, proiectul prevedea realizarea de probe tehnologice obligatorii în incinta șantierului, pe fontă identică cu cea a moduloarelor.
Acestea au inclus:
- sablare, zincare și alămire pe epruvete; (Plasma Jet)
- testarea grosimilor cu metode nedistructive; (Plasma Jet)
- verificarea microstructurii stratului; (Plasma Jet)
- testare în ceață salină pentru comportamentul la coroziune; (Plasma Jet)
- testarea aderenței straturilor; (Plasma Jet)
- probe de sudură pentru restaurarea stâlpului; (Turbomecanica)
Procesul a fost omologat după verificarea comisiei tehnice a Ministerului Culturii și reprezentanților WMF.[13]
Execuția lucrărilor (1 octombrie – 20 decembrie 2000)
[modificare | modificare sursă]Restaurarea a durat 80 de zile calendaristice, lucrându-se continuu, în condiții de toamnă târzie și iarnă.
Restaurarea stâlpului (Turbomecanica SA)
[modificare | modificare sursă]- îndepărtarea straturilor vechi;
- corectarea sudurilor și a abaterilor axiale;
- protecția anticorozivă internă;
- montarea finală după restaurarea modulelor.[11]
Restaurarea moduloarelor din fontă (Plasma Jet SRL)
[modificare | modificare sursă]Toate operațiile au fost realizate în atelierul improvizat din șantier, conform interdicției de transport a modulelor în afara șantierului.[8]
Etapele restaurării:
- Sablare Ra 4,5-6 cu alică colțuroasă.
- Zincare 150 μm, depunerea unui strat de zinc prin pulverizare termică în arc electric.
- Alămire 350 μm — strat ornamental conform dorinței lui Brâncuși. Depunerea unui strat de alama prin pulverizare termica în arc electric.
- Etanșarea straturilor depuse cu Metcoseal AP pentru blocarea porilor.
- Aplicarea lacului transparent.
- Utilizarea unui manipulator mecanic cu 3 axe, construit special, pentru depunerea uniformă a stratului.[11]
Montajul final (15–17 decembrie 2000)
[modificare | modificare sursă]- Toate moduloarele restaurate au fost montate pe stâlpul refăcut.
- Ultimul modul a fost montat la 17 decembrie 2000, ora 24:00.
- Schela a fost demontată în etapa finală, iar Coloana a revenit la forma sa originală.[11]
Recunoaștere internațională
[modificare | modificare sursă]Restaurarea modulelor („mărgele”) făcuta de Plasma Jet este considerată un exemplu de intervenție majoră în conservarea monumentelor metalice moderne.[9]
A fost prezentată în rapoarte WMF, conferințe internaționale și literatura de specialitate.
În 2024, ansamblul brâncușian din Târgu Jiu a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial.[14]
Diverse
[modificare | modificare sursă]La Madrid, sculptorul Santiago Calatrava a ridicat un obelisc, executat din oțel și bronz, cu înălțimea de 120 m, amplasat în Plaza de Castilla, între turnurile „Puerta Europa”. Santiago Calatrava a recunoscut că s-a inspirat din lucrarea „Coloana Infinitului” de la Târgu Jiu a celebrului sculptor român Constantin Brâncuși.[15]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Coloana Infinită pe Stema municipiului Târgu Jiu
-
Coloana fără sfârșit pe o marcă poștală din Republica Moldova
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Monuments database”. . Wikidata Q28563569.
- ^ Care este denumirea corectă a Coloanei lui Brâncuși, Adevărul, 11 decembrie 2023
- ^ Ansamblul Monumental „Calea Eroilor“, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman - Dacia au fost înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
- ^ Simona Chițan. „Codul lui Brâncuși, dezvăluit la Palatul Artelor de la Bozar, în inima Europei”. adevarul.ro. Accesat în 11 septembrie 2025. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ Mihai Olteneanu Ștefan Georgescu-Gorjan 1905 - 1985 Constructorul Coloanei infinite, creația sculptorului C. Brancusi Arhivat în , la Wayback Machine. Univers ingineresc, agir.ro, accesat 6 februarie 2009
- ^ Comuniștii au vrut să demoleze Coloana Infinită | Vertical, www.verticalonline.ro
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b World Monuments Fund, Endless Column Ensemble
- ^ a b Alexandra Parigoris, Endless Column Restored, Sculpture Magazine, 2002.
- ^ UNESCO World Heritage Centre, Brâncuși Monumental Ensemble of Târgu Jiu
- ^ a b c d e f Emil Sever Georgescu, Ingineria Coloanei Infinite – Brâncuși Târgu Jiu, Buletinul AGIR nr. 1/2019
- ^ Adevărul, Poarta Sărutului s-a îngălbenit după restaurare, 2011, https://adevarul.ro/.
- ^ Ernest Beck, Brancusi’s Endless Column, World Monuments Fund, 2006.
- ^ Euronews, Constantin Brâncuși’s ‘Endless Column’ added to UNESCO World Heritage List, 31 iulie 2024.
- ^ Despre Constantin Brancusi la ICR Madrid, ziare.com, 12 februarie 2007, accesat 2010-06-18
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Coloana Infinitului la Wikimedia Commons- en Sit web oficial despre Brâncuși
- en Coloana Infinita din Tg. Jiu
- Coloana Fără Sfârșit - ColoanaFaraSfarsit.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Finis Coronat Opus Arhivat în , la Wayback Machine., 10 februarie 2012, centrulbrancusi.ro
- Imagini cu Coloana Infinitului Arhivat în , la Wayback Machine., 20 iulie 2014, mihai.photo
- Filmul restaurării pe YouTube