Sari la conținut

Domnișoara Pogany

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Domnișoara Pogany I
Descriere generală
ArtistConstantin Brâncuși
Datare1912-1933
Materiale3 sculpturi în marmură, mulaje de ghips, și 9 statui în bronz
AmplasareMuzeul de Artă Modernă  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Domnișoara Pogany, cunoscută și sub numele francez Mademoiselle Pogány, este numele unei serii de trei statui de marmura, mulaje ale acestora din ghips, si de nouă statui de bronz turnate cu ajutorul acestor mulaje,[1][2] create de Constantin Brâncuși între anii 1912-1933. Statuile poartă numele pictoriței maghiare Margit Pogány (1879-1964),[2] pe care Brâncuși o cunoscuse la Paris în 1910-1911. Tânăra rtistă i-a cerut lui Brâncuși un bust-portret și i-a servit drept model în cele câteva luni cât i-a fost și iubită.

Lucrarea[care?] este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național.[necesită citare]

Istorie și versiuni

[modificare | modificare sursă]

Margit Pogány i-a stat model lui Brâncuși de câteva ori la Paris în 1910-1911.[3][4] Puțin după întoarcerea ei în Ungaria, Brâncuși a sculptat primul portret, în marmură, din memorie.[3] După această lucrare a făcut un mulaj de ghips, cu ajutorul caruia a turnat în timp patru exemplare de bronz.[3] Alte doua sculpturi în marmură realizate cu vremea au slujit ca baza a aceluiași proces de multiplicare: mulaje de ghips proprii, folosite pentru un total de nouă versiuni in bronz.[1][2]

În decurs de 2 decenii, lucrarea a evoluat, Brâncuși creând câteva exemplare, clasificate ca reprezentând mai multe versiuni ale „Domnișoarei Pogany”. Tratarea ochilor de exemplu a variat: la început apar clar conturați, după care rămân doar sugerați de sprâncene. Mulajul de ghips al versiunii inițiale datează din anul 1912. Diversele exemplare, înglobând toate versiunile lucrării, au fost executate în marmură sau bronz în anii 1912-1913, 1919-1920, 1931 și 1933.

  • „Domnișoara Pogany I” din anul 1912, versiunea de marmură pe soclu de calcar,[5] și 4 exemplare de bronz[3] cu zona părului patinată.[necesită citare]
Este socotită de critici drept unul dintre cele mai celebre și cutezătoare portrete ale secolului al XX-lea. Opera reprezintă o nouă concepție a portretului. Figura de o delicatețe extraordinară, cu ochi enormi ca de libelulă, este în același timp un portret și efigia unei frumuseți încărcate de mister. Asemănarea cu fotografia pictoriței Margit Pogány este frapantă. Aceasta a vizitat atelierul lui Brâncuși în 1910 sau 1911, iar după război s-a stabilit în Australia.[6] Brâncuși a dăruit modelului său, Margit Pogány, o versiune în bronz realizată în 1913. Aceasta a ajuns in 1952 la muzeul din Philadelphia.[2]
  • „Domnișoara Pogany II” din 1919 este făcută din marmură cu vinișoare, fixată pe un soclu de piatră, care la rândul lui e așezat pe trei socluri de lemn. Se află la Muzeul de Artă Modernă din Paris.[6][2] Aceeași versiune, dar turnată în bronz, a fost creată în 1920.[7]
  • „Domnișoara Pogany III” din 1931 este executată în marmură albă pe un soclu de calcar și lemn de stejar.[2][8] Este ultima variantă în marmură. Nici acum Brâncuși nu renunță la mâini, deși sunt sculptate într-un relief mai puțin adânc. Ochii dispar, fiind sugerați numai de arcada sprâncenelor. Portretul capătă o înfățișare mai nobilă, mai austeră. Dan Grigorescu scria:[6]
„...Ochii aduc aminte de ochii Precistelor zugrăvite pe vechi icoane de tradiție bizantină. Părul modelului este strâns deasupra grumazului într-un coc dublu spiralat, ca un fel de mere de aur, iar pe gâtul ce coboară prelung, mâinile, alungite ca doi lujeri, se odihnesc într-un gest caracteristic. De o individualitate unică, portretul, asemănător modelului, degajă într-adevăr o vrajă halucinantă.”

Urmează în 1933 o variantă în bronz lustruit.[2][9] Despre această operă Brâncuși spunea:

„Probabil că pot să mă gândesc la o interpretare încă mai bună. Cine poate spune că o operă de artă e terminată?[6]”

„Domnișoara Pogany” I[5] și III[8] (din 1912 și respectiv 1931) se află la Philadelphia Museum of Art din Philadelphia, Pennsylvania, SUA,[10] iar o versiune a „Domnișoarei Pogany I” în bronz se găsește la Museum of Modern Art din New York.[3] O versiune în bronz a „Domnișoarei Pogany III” din 1933 este expusă la Musée national d'Art moderne din Centrul Cultural „Georges-Pompidou” din Paris.[9]

Dimensiuni

[modificare | modificare sursă]

Toate lucrările seriei au în mare aceleași dimensiuni.[2] Lucrarea în bronz a versiunii I din 1913, expusă la Museum of Modern Art (MoMA) din New York, are dimensiunile 43,8 x 21,5 cm (înălțime și lățime), cu un diametru de 31,7 cm.[3]

Domnișoara Pogany de la Craiova

[modificare | modificare sursă]

O replică în bronz a „Domnișoarei Pogany” se află la Muzeul de Artă din Craiova. Este o piesă controversată, realizată în anii 1950 într-o matriță creată de Brâncuși, de către Octavian Moșescu (1894-1982), un fost ucenic al sculptorului.[11]

În perioadaa comunistă, în anul 1976, lucrarea-replică a fost cumpărată de muzeu de la craioveanul Octavian Moșescu contra sumei de 70.000 lei.[12] Piesa a fost revendicată în instanță în 2012 de către fiica și moştenitoarea lui Octavian Moşescu, care îi estima valoarea la peste 2 milioane de euro și susţine că vânzarea a avut loc din cauza „exercitării de presiuni politice”.[12] După aproape un an de zile și cinci înfățișări în instanță, magistrații Secției Civile a Curții de Apel București au dat câștig de cauză Consiliului Județean Dolj și Muzeului de Artă din Craiova, muzeul obținînd și plata cheltuielilor de judecată. Curtea a decis la 19 aprilie 2013 că „respinge apelul ca nefondat. Obligă apelanta la plata sumei de 7.440 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul Muzeul de Artă Craiova”.[13]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 Alexander Kauffman (ianuarie 2020). „'Mademoiselle Pogány' as Artist and Patron”. Accesat în – via academia.edu.
  2. 1 2 3 4 5 6 7 8 Kálmán Timon (). „Pogány Margit és Brancusi I-II. rész” [Margit Pogány and Brancusi, Part I-II]. Magyar Építőművészet [Hungarian Architectural Art] (6 & ?). Accesat în – via Budapest Center of Architecture, fuga.org.hu.
  3. 1 2 3 4 5 6 „Constantin Brancusi: Mlle Pogany: version I, 1913 (after a marble of 1912)”. MoMA. Accesat în .
  4. ↑ „Mademoiselle Pogany”. Philadelphia Museum of Art. . Accesat în . Desen în grafit și cărbune pe hârtie, cca. 1912.
  5. 1 2 „Mademoiselle Pogany [I]”. Philadelphia Museum of Art. . Accesat în .
  6. 1 2 3 4 „Cele mai importante lucrari ale artistului”. Tismana.ro. Accesat în .
  7. ↑ „Mademoiselle Pogany II, 1920”. Buffalo AKG Art Museum. . Accesat în .
  8. 1 2 „Mademoiselle Pogany [III]”. Philadelphia Museum of Art. . Accesat în .
  9. 1 2 „Dossier Brancusi ( 1876 - 1957 )”. Lemondedesarts.com. Arhivat din original la . Accesat în .
  10. ↑ „Philadelphia Museum of Art - About Us: Press Room: Press Releases: 1998”. Philamuseum.org. . Arhivat din original la . Accesat în .
  11. ↑ „Muzeul de arta Craiova - Domnișoara Pogany”. Muzeuldeartacraiova.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. 1 2 „Dolj: Lucrarea-replică "Domnișoara Pogany", estimată la două milioane euro, revendicată în instanță”. Mediafax. . Accesat în .
  13. ↑ Elena Cozma (). „„Domișoara Pogany" a lui Brâncuși, câștigată în instanță de Muzeul de Artă din Craiova. Piesa din bronz valorează peste 2 milione de euro”. Archaeoheritage.ro. Arhivat din original la . Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin Brâncuși
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Domnișoara_Pogany&oldid=17722019