Cumințenia pământului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cumințenia pământului
Constantin Brâncusi cumintenia.jpg
Descriere generală
Artist Constantin Brâncuși
Datare 1907
Materiale Sculptură în calcar crinoidal
Dimensiuni 56,5 × 26,1 cm
Amplasare Muzeul Băncii Naționale a României, București

Cumințenia pământului este o sculptură realizată în 1907[1] de Constantin Brâncuși, clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național.[2] Sculptura prezintă o femeie concentrată asupra ei însăși sugerând o filosofie a lui Brâncuși anterioară creștinismului.

A fost expusă inițial în 1910 la Muzeul Național de Artă al României, stârnind reacții contradictorii, dar în cele din urmă a fost acceptată.

Descriere și simbolistică[modificare | modificare sursă]

Statuia este realizată din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii și are următoarele dimensiuni: înălțimea de 56,5 cm, lățimea de 26,1 cm și 16,7 cm lungime.[3]

Lucrarea reprezintă o mică făptură, dezbrăcată care stă așezată cu genunchii strânși și cu brațele împreunate sub sâni. Liniile spatelui, ale șezutului și picioarelor au o dulceață aparte a neștiinței de sine. Privirea este dulce dar inexpresivă, pierdută în același timp, prin urmare, are, în plinătatea aceasta de societate haotică, ceva inexprimabil. Figura nu are nimic sofisticat: o frunte înaltă și o gură schițată parcă în grabă, făcută pentru a tăcea. Detaliile sculpturale sunt vagi,chipul este abia schițat. Dialogul statuii cu exteriorul nu explică drama venirii ei pe lume. Din atitudinea statuii se degajă un sentiment de atașament față de pământul mamă.[4]

Petru Comarnescu consideră că Gânditorul de la Hamangia este o „precumințenie” a pământului. Nepunându-se încă de acord asupra sursei de inspirație a acestei lucrări, criticii i-au atribuit nenumărate simboluri, însă sculputura a fost interpretată de cele mai multe ori drept o zeitate stranie, venită din mitologia românească.[3]

Proprietari[modificare | modificare sursă]

De-a lungul existenței, opera a avut doi proprietari: inginerul Gheorghe Romașcu, un bun prieten al lui Brâncuși, care i-a vândut în 1910 statuia, cu ajutorul lui Gheorghe Petrașcu, pentru suma de 1.500 lei.[3] În perioada comunistă, statul român a luat în 1957 în mod abuziv „Cumințenia Pământului", pe care a expus-o timp de 50 de ani la Muzeul Național de Artă al României. În 2012, în urma unui proces lung, opera a fost retrocedată moștenitorilor lui Romașcu.[3]

În 2014, „Cumințenia Pământului" a fost prezentată în cadrul expoziției private dedicate avangardei românești „Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display", organizată de către Artmark la București, cu prilejul vizitei a aproximativ 20 de importanți colecționari din Marea Britanie, Franța, Rusia, Norvegia, Germania.[4]

Intenția de achiziționare de către statul român[modificare | modificare sursă]

Oferta[modificare | modificare sursă]

Sculptura era evaluată la cca. 20 milioane de euro în 2014.[5] Opera face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, dar a fost scoasă la vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să își exercite dreptul de preemțiune. După prima rundă de negocieri, Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nu a înaintat nicio ofertă. Există încă 6 cumpărători dispuși să achiziționeze sculptura dacă guvernul român decide să nu o cumpere.[6][7]

Campania „Brâncuși e al meu”[modificare | modificare sursă]

Guvernul României și Ministerul Culturii au lansat oficial în luna mai a anului 2016 campania  "Brâncuși e al meu",[8] campanie de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși "Cumințenia Pământului". Campania desfășurată până la data de 30 septembrie 2016 a pus la dispoziție un site dedicat brancusiealmeu.ro si a avut ca scop atragerea contribuțiilor românilor interesați de recuperarea patrimoniului național, achiziția operei realizându-se printr-un efort conjugat al statului român și al centățenilor: suma de 5 milioane de euro alocată de Guvern și o suma de 6 milioane de euro necesară a fi colectată cu ajutorul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și juridice. Până la încheierea campaniei, în data de 30 septembrie, suma totală strânsă din donații a fost în valoare de 1.273.668 euro.[9]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cumințenia Pământului”. Brancusiealmeu.ro. 20 mai 2016. http://www.brancusiealmeu.ro/. Accesat la 5 noiembrie 2016. 
  2. ^ Statul negociază cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși, Vocea Transilvaniei, 8 octombrie 2014
  3. ^ a b c d Sinteza – DOSARUL BRÂNCUȘI / (Ne)Cumințenia Pământului”. Revistasinteza.ro. http://revistasinteza.ro/dosarul-brancusi-necumintenia-pamantului/. Accesat la 8 noiembrie 2016. 
  4. ^ a b Cine sunt proprietarii “Cumințeniei” lui Brâncuși, ce reprezintă celebra sculptură și care este valoarea reală a acesteia”. Evz.ro. http://www.evz.ro/cine-sunt-proprietarii-cuminteniei-lui-brancusi-ce-reprezinta-celebra-sculptura-si-care-este-valoarea-reala-a-acesteia.html. Accesat la 8 noiembrie 2016. 
  5. ^ Sculptura "Cumințenia Pământului", de Brâncuși, a fost pusă în vânzare. Ministerul Culturii, invitat să facă o ofertă de Madalina Cerban - Mediafax, 8 sep 2014
  6. ^ "Cumințenia Pământului" - prima negociere între proprietari și reprezentanții guvernului - See more at: http://stiri.tvr.ro/cumintenia-pamantului-prima-negociere-intre-proprietari-si-reprezentantii-guvernului_51105.html#sthash.WpEyuLbw.dpuf, TVR.ro, 8 Octombrie 2014
  7. ^ Kelemen Hunor: Statul negociază cumpărarea "Cumințenia Pământului" a lui Brâncuși, Agerpres, 8 Oct 2014
  8. ^ Cumințenia Pământului”. Brancusiealmeu.ro. 20 mai 2016. http://www.brancusiealmeu.ro. Accesat la 2 februarie 2017. 
  9. ^ Comunicat de presă din 2016-10-12, Ministerul Culturii. http://cultura.ro/articol/1206. Accesat la 5 noiembrie 2016. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin Brâncuși