Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alba Iulia–Târgu Mureș
Gara din Alba Iulia
Gara din Alba Iulia
Hartă cu Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș
Magistrala: CFR: 200A, 300, 405
Lungime: 112 km
Ecartament: 1435 mm
Voltaj: 25 kV / 50 Hz ~
STR
de la Arad
BHF
418,725 Gara Alba Iulia
WBRÜCKE
Ampoi
HST
414,272 Bărăbanț
HST
412,9 Bărăbanț Antestație
ABZlf
spre Zlatna
HST
409,500 Sântimbru hc.
HST
407,573 Sântimbru
HST
403,156 Coșlariu
ABZgr+r
spre Brașov
BHF
399,623 Teiuș
HST
405,949 Gârbova Albă
BHF
412,799 Aiud
HST
419,372 Mirăslău
HST
423,376 Decea
HST
426,712 Unirea
HST
429,553 Unirea hc.
ABZlg
de la Ocna Mureș
BHF
433,160
342
Războieni
ABZlf
spre Cluj
HST
338,808 Lunca Mureș
HST
335,633 Gura Arieș
WBRÜCKE
Arieș
HST
332,042 Gligorești
HST
329,936 Chețani
WBRÜCKE
Mureș
BHF
324 Luduș
ABZlf
spre Măgheruș Șieu
WBRÜCKE
Mureș
HST
319,897 Bogata Mureș
WBRÜCKE
Mureș
HST
316,155 Cuci
BHF
311,083 Iernut
HST
306,996 Cipău
HST
304 Ogra
HST
302 Sânpaul
HST
297,800 Chirileu
HST
294,922 Vidrasău
WBRÜCKE
Niraj
HST
290,861 Gral. Nicolae Dăscălescu
HST
287,550 Târgu Mureș Sud
HST
285 Azomureș
BHF
282,477 Gara Târgu Mureș
STR
spre Deda/Gheorgheni

Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș este o cale ferată principală în România. Ea traversează vestul Transilvaniei, pe valea râului Mureș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868 a fost pusă în funcțiune prima cale ferată din Transilvania (Arad–Alba Iulia). Cu toate acestea, nu exista nici o legătură feroviară între cele mai mari orașe din Transilvania.

În 1868, statul ungar a început construcția mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezești private conduse de antreprenorul englez Charles Waring.[1]

Această societate (Ungarische Ostbahn) – care a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar – a lucrat destul de repede. Ea a executat calea ferată de la la Alba Iulia la Târgu Mureș, în continuarea căii ferate construite de la Arad de către o altă companie (Erste Siebenbürgische Eisenbahn).[2]

La 20 noiembrie 1871 a fost pusă în funcțiune calea ferată de la Alba Iulia la Târgu Mureș;[3] ea a fost finalizată cu an după traseul Oradea–Cluj, devenind a doua cale ferată din estul Ungariei.

Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV.

La 6 decembrie 1918 Regimentul 15 Războieni al armatei române, aflat sub comanda maiorului Vasile Nădejde, a trecut Mureșul și a ocupat Gara „Kocsárd” (Cucerdea). Cu acest prilej maiorul Nădejde s-a adresat mulțimii spunând: „Această gară și acest nod de cale ferată, fiind ocupate de unități ale "Regimentului 15 Războieni”, se va numi de acum Războieni”. Imediat localnicul Ioachim Mureșan, membru al gărzii naționale, a înlocuit tabla cu vechea denumire cu o alta, pe care era scris numele de Războieni. Astfel Gara Cucerdea Secuiască a fost redenumită în Războieni, iar satul din apropiere, Feldioara, în Războieni-Cetate.[4]

La sfârșitul primului război mondial Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla între gările Vidrasău și Ungheni (în maghiară Nyárádtő, denumirea gării este astăzi Gral. Nicolae Dăscălescu). În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Tronsonul de la Alba Iulia la Războieni este electrificat și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. În plus, există și un puternic trafic de marfă. Gara Teiuș este principalul punct de triaj pe această linie. Tronsonul de la Războieni la Târgu Mureș are o importanță mai mică; el nu este electrificat și are linie simplă. În anul 2009 circulau zilnic pe acest tronson circa 10 trenuri accelerate și șapte trenuri personale.

Profilul la înălțime al căii ferate

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Despre istoria căilor ferate din regiunea Alpi-Dunăre-Marea Adriatică, accesat la 14 aprilie 2009
  2. ^ Kurze Geschichte Siebenbürgens, accesat la 14 aprilie 2009
  3. ^ Situl CFR, accesat la 14 aprilie 2009
  4. ^ Primăria orașului Ocna Mureș, Memoriu pentru înființarea comunei Războieni-Cetate. Accesat la 3 mai 2017.