Gligorești, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gligorești
Szentmárton / Martinsdorf
—  Sat  —
Gligorești
Gligorești
Gligorești se află în România
Gligorești
Gligorești (România)
Localizarea satului pe harta României
Gligorești se află în Județul Cluj
Gligorești
Gligorești
Gligorești (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 46°26′53″N 23°58′35″E / 46.44806°N 23.97639°E / 46.44806; 23.9763946°26′53″N 23°58′35″E / 46.44806°N 23.97639°E / 46.44806; 23.97639

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj
Comună Luna

SIRUTA 58339
Atestare 1332

Altitudine 289 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 539 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407361
Prefix telefonic +40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Gligoreşti pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 125)

Gligorești, mai demult Sămărtinu Sărat sau Sânmartinul-Sărat, (în maghiară Sószentmárton, alternativ Gerendszentmárton, colocvial Szentmárton, în germană Martinsdorf) este un sat în comuna Luna din județul Cluj, Transilvania, România.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Așezare rurală daco-romană, care suprapune așezări din neolitic, epoca bronzului și epoca hallstattiană.

Următoarele obiective istorice din Gligorești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

  • Situl arheologic din punctul “La Holoane”.
  • Siturile arheologice din punctele “După Sat” și “Furnicar” (epoca romană).

În Evul Mediu sat maghiar, aparținând domeniului latifundiar al familiei nobiliare din localitatea învecinată Luncani.

Din secolul al XV-lea populat cu români.

În anul 1598 devastat și distrus, apoi refăcut.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Sz. Márton”. Între satul Sz. Márton (Gligorești) și satul învecinat Gerend (Luncani) pe hartă sunt marcate de două ori prin "Gericht" și de trei ori prin semnul π trei locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]