Sânpaul, Mureș
| Sânpaul | |
| Kerelőszentpál | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Sânpaul Sânpaul (România) | |
| Coordonate: 46°27′13″N 24°20′48″E / 46.45361°N 24.34667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mureș |
| Comună |  Sânpaul |
| Atestare | 1332 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.757 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 547550 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Sânpaul (în maghiară Kerelőszentpál, în germană Paulsdorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 Târgu Mureș - Turda, între Iernut și Târgu Mureș. Prin Sânpaul trece calea ferată Războieni (Cucerdea Secuiască)-Târgu Mureș. Totodată, este străbătut în sud de Autostrada A3 cu care este legat prin nodul rutier din Ungheni. Aeroportul Internațional Transilvania se află la o distanță de 4,6 km de sat.
Populație[modificare | modificare sursă]
La recensământul din 2002 au fost înregistrați 1.640 de locuitori, dintre care 685 țigani (41,8%), 494 maghiari (30,1%), 459 români (28%), un german și un ucrainean.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Satul Sânpaul a fost atestat documentar în anul 1332 ca „Ad Sanctum Paulum”, adică localitatea lângă biserica cu hramul Sfântul Pavel.[2]
La 9 iulie 1575 a avut loc la Sânpaul bătălia dintre Gáspár Bekes, pretendent la coroana Principatului Transilvaniei și principele Ștefan Báthory. Bekes a avut suportul regelui Maximilian al II-lea, nobilimii din Regatul Ungariei, respectiv a secuilor din scaunele Ciuc și Mureș revoltați, nemulțumiți de politica centralizatoare a Bathoreștilor cu care a unit forțele la Ungheni. Pe cealaltă parte principele Báthory a avut suportul nobilimii din Partium, sașilor și secuilor din scaunul Arieș. În urma bătăliei forțele principelui au învins. Bekes a fost nevoit să părăsească Transilvania, renunțând la alte pretenții asupra Principatului, în timp ce secuii și-au pierdut privilegiile de care se bucurau anterior.[3]
Cetatea din Sânpaul aflată în proprietatea Ferenc Alárdi a fost distrusă în urma bătăliei din 1575. Astfel, în 1609, principele Transilvaniei, Gabriel Báthory a donat întreaga proprietate lui István Haller și fraților acestuia György și Zsigmond. Familia Haller de religie romano-catolică a deținut satul și castelul reclădit timp de 339 de ani. Construcția noului castel a fost începută de István Haller, însă a fost terminată numai în 1674 de către fiul său. Această nouă clădire a fost distrusă pe timpul luptei de independență a lui Rákóczi. Astfel, Gábor Haller a ridicat al treilea castel în 1760.[4]
Familia Haller a jucat un rol important în recatolicizarea satului Sânpaul care în timpul Reformei Protestante a optat pentru acceptarea tezelor elvețiene. Astfel, soția contelui Gábor Haller, Klára Károlyi și-a luat înapoi în 1740 biserica de la reformați, care abia în 2017, la aniversarea a 500 de ani de la începutul Reformei, au clădit un nou edificiu în sat.[5] În anul următor, 1741, a avut loc reconstrucția edificiului religios în stil baroc și construcția porții cu statuile sfinților Petru și Pavel.[2]
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 142), localitatea apare sub numele de „Kerellõ Szent Pál”.
După vijelia de grindină ce a avut loc în primăvara 1868, Ferenc și Ignác Haller au finanțat renovarea bisericii și casei parohiale din localitate. Totodată, construcția școlii, casei dascălului și parohiei a fost suportată tot de familia Haller.[2]
În perioada dualismui localitatea a făcut parte din districtul Iernut a comitatului Târnava-Mică. În 1871 a fost dată în folosință calea ferată Deda–Târgu Mureș–Războieni care trece prin satul Sânpaul.[2]
În 1945 trupele sovietice au jefuit castelul Haller. În urma naționalizării ansamblului în anul 1949 a început o degradare ușoară dar continuă până a ajuns în starea actuală.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Biserica romano-catolică[modificare | modificare sursă]
Biserica romano-catolică este un monument istoric aflat pe teritoriul satului construită în secolul al XIV-lea, ulterior fiind reconstruită în stil baroc în secolul al XVIII-lea. În interiorul bisericii se află copia icoanei Fecioarei Maria de la Máriapócs cumpărată de familia Haller în 1737 pentru parohie.
Capela Haller[modificare | modificare sursă]
Capela familiei Haller se află în cimitirul catolic din localitate, pe Dealul Capelei (maghiară Kápolna-hegy). A fost construită între 1745-1760 de Klára Károlyi și se află pe Lista monumentelor istorice sub codul MS-IV-m-A-15797.
Castelul Haller[modificare | modificare sursă]
Castelul Haller este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului, monumentul apare cu codul 119475.02.01.[6]
Grânarul[modificare | modificare sursă]
Monument istoric construit defamilia Haller care se află pe Lista monumentelor istorice sub codul MS-II-m-A-15798.02.
Altele[modificare | modificare sursă]
- Parcela Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în cimitirul vechi din localitate și are o suprafață de 110 mp. În această parcelă sunt înhumați 31 de eroi români (20 necunoscuți și 11 cunoscuți).
Personalități[modificare | modificare sursă]
S-au născut sau au trăit în localitate:
- Franz Haller(en)[traduceți] (1796-1875), ban al Croației
- baronul János Haller(hu)[traduceți] (1626-1697), scriitor, politician, ișpanul comitatului Turda, soțul doamnei Katalin Kornis de Gönczruszka
- contele István Haller (1657-1710), gubernatorul Principatului Transilvaniei, fiul baronului János Haller(hu)[traduceți] și Katalin Kornis
- Katalin Kornis de Gönczruszka (1639-1696), soția baronului János Haller(hu)[traduceți], a murit la Sânpaul[7]
- László Szabó (1918-1997), scriitor, jurnalist, redactor
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b c d A kerelőszentpáli római katolikus templom rövid története, Parohia Romano-Catolică din Sânpaul (accesat în 8 februarie 2021)
- ^ Dezső Garda. „Keményen megbüntetett lázadók Kerelőszentpálon”. Accesat în .
- ^ Castel în Transilvania. PONT. „Castelul Haller, Sânpaul”. Accesat în .
- ^ Gabriella Berekméri. „Új templommal gyarapodott a kerelőszentpáli gyülekezet”. Accesat în .
- ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
- ^ Peter Horvath Tholdy. „Kornis Kata (1639-1696)”. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Sânpaul la Wikimedia Commons- hu en Culegerile de muzică populară din Sânpaul, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana
