Biserica de lemn din Copand

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn din Copand
RO AB Copand wooden church 13.jpg
Vedere de ansamblu, foto:2009
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramSfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Localizare
ȚaraFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
LocalitateCopand
comună Noșlac
Adresa9[1]  Modificați la Wikidata
Coordonate46°25′15″N 23°58′50″E / 46.42083°N 23.98056°E
Materialelemn
Istoric
Data începerii1803
Biserica de lemn din Copand se află în România
Biserica de lemn din Copand
Monument istoric
Adresa9
Clasificare
Cod LMIAB-II-m-B-00210
Sf. Arhanghel Mihail - pictura bisericii de lemn din Copand, județul Alba, 2009

Biserica de lemn din Copand, comuna Noșlac, județul Alba, datează din anul 1803. În 1856 a fost strămutată în Copand și modificată [2]. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI cod LMI AB-II-m-B-00210.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Înfățișează varianta tipologică, de veche tradiție, regăsită pe întreaga arie de formare a poporului, român, a navei dreptunghiulare, cu absida în prelungire, poligonală cu trei laturi. Acoperirea interioară, a acesteia din urmă, cu o boltă semicilindrică și trei fâșii curbe, este la aceeași înălțime cu aceea a naosului, amintind o structură veche. Elementele constructive menționate, secondate de tradiție, înlătură data de 1856 pentru înălțarea bisericii, ea reprezentând de fapt strămutarea de pe deal a lăcașului străbun, amplificarea sa spre vest, împodobirea pereților prin „zugravii Șarlea Ștefan și Șarlea Matei frați de la Feisa”. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfășoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii. În absida, altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa lui Avraam, Botezul Domnului (perete nord), și procesiunea arhiereilor.

Prin lucrările de aducere a pereților în faza inițială, adică a bârnelor aparente, ar ieși la iveală, desigur, noi date, nu numai în ceea ce privește istoria monumentului, ci și arhitectura, în genere, a bisericilor de lemn.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cristache-Panait, Ioana (1987), Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, Mărturii de continuitate și creație românească, Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Lăcașuri de cult din România

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]