Sari la conținut

Binecuvântată fii, închisoare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Binecuvântată fii, închisoare
Rating
Genfilm istoric[*]  Modificați la Wikidata
RegizorNicolae Mărgineanu
ScenaristNicolae Mărgineanu, Cătălin Cocriș, Tudor Voican
ProducătorNicolae Mărgineanu
DistribuitorRomânia Film
Operator(i)Doru Mitran
SunetDana Bunescu, Vasile Luca, Camil Silviu
MuzicaPetru Mărgineanu
ScenografieMarinela "Lari" Ionescu
CostumeIoana Alboiu, Geta Bălan, Claudiu Boboc
CastingAlexandru Chiciu, Bogdan Vânt
DistribuțieMaria Ploae, Dorina Lazăr, Ecaterina Nazare, Maria Rotaru, Victoria Cociaș, Iulia Lazăr,
Premiera în România8 noiembrie 2002
Premiera în Republica Moldovaindisp.
Durata90 de minute
Țara România  Modificați la Wikidata
Limba originalăromână
PremiiPremiul de interpretare feminină acordat de Uniunea Cineaștilor din România, în 2003
Buget300.000$ (estimat)
Precedat deFaimosul Paparazzo (1999)
Urmat deLogodnicii din America (2007)
Prezență online

Pagina Cinemagia

Binecuvântată fii, închisoare[1] este un film (dramă) românesc realizat de regizorul Nicolae Mărgineanu, în anul 2002.

Scurtă prezentare

[modificare | modificare sursă]

„Binecuvântată fii, închisoare” este un film românesc realizat de regizorul Nicolae Mărgineanu în anul 2002, ecranizare a scrierii cu caracter autobiografic a scriitoarei Nicole Valéry-GrossuBénie sois-tu, prison[2][3].

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Acțiunea se petrece în România din jurul anului 1950, aflată sub influența stalinismului. 24 august 1949: Nicoleta, o tânără intelectuală, este arestată pentru simplul motiv că făcea parte dintr-un partid politic de opoziție și că era nepoata lui Iuliu Maniu. Este închisă în clădirea numită Malmaison.[4] Aici este interogată și torturată până la extenuare, dar rezistă redescoperindu-și credința religioasă.

După trei luni, este transferată la penitenciarul de la Mislea, Prahova,[5] unde se remarcă prin caracterul său ferm, apoi ajunge la Canalul Dunăre-Marea Neagră. După patru ani de detenție, este eliberată fără a fi niciodată judecată.

Filmul a fost vizionat de 6.922 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[6]

  • Premiul de interpretare feminină acordat de Uniunea Cineaștilor din România, în 2003
  1. ^ În străinătate, filmul este cunoscut sub denumirea englezească: Bless You, Prison, fie sub denumirea franceză: Bénie sois-tu, prison.
  2. ^ În limba franceză în original, în limba română: Binecuvântată fii, închisoare, titlu sub care a apărut la Editura Univers din București, în anul 1997, iar ediția a doua în 2002.
  3. ^ Titlul cărții a fost împrumutat de la scriitorul rus Aleksandr Soljenițîn (1918 - 2008), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1970, și el fost dizident anticomunist și deținut politic al Gulagului comunist: „Toți scriitorii care au vorbit despre închisoare fără să fi trecut prin ea s-au simțit obligați să-și arate simpatia față de deținuți și să blesteme închisoarea. Eu am stat acolo mult timp, acolo mi-am făurit sufletul și pot spune fără ocol: Binecuvântată fii, închisoare..., binecuvântat fie rolul pe care l-ai jucat în existența mea!” Aleksandr Soljenițîn [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
  4. ^ „Malmaison, locul unde a fost chinuită elita României”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Mănăstirea Mislea, închisoare politică pentru femei
  6. ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]