Baltagul (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la ecranizarea romanului Baltagul. Pentru alte sensuri, vedeți Baltagul.
Baltagul
Baltagul.jpg
Afișul filmului
Regizor Mircea Mureșan
Scenarist
După un roman omonim de:
Mihail Sadoveanu
Distribuție Margarita Lozano
Sidonia Manolache
Folco Lulli
Durata 103 minute
Țara România
Limba originală română
Disponibil în română original
Prezență online

Pagina Cinemagia

Baltagul este un film românesc din 1969 regizat de Mircea Mureșan. În rolurile principale joacă actorii Margarita Lozano, Sidonia Manolache și Folco Lulli. Scenariul se bazează pe un roman omonim de Mihail Sadoveanu.

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Producție[modificare | modificare sursă]

Prima intenție de ecranizare a romanului Baltagul i-a aparținut regizorului Liviu Ciulei. Scenaristul italian Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani.[1]:p. 184 Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană.[2]:p. 108 Ecranizarea romanului a fost proiectată apoi de Victor Iliu (1964), Liviu Ciulei (1966) și Lucian Pintilie (1968), fiind încredințată în cele din urmă lui Mircea Mureșan.[2]:p. 116[3]

Filmul a fost realizat ca o coproducție româno–italiană[2]:p. 17, fiind filmat în perioada 28 februarie - 19 iunie 1969 la Sucevița, Roșu, Rarău și Buftea. Personajele Vitoria Lipan și Calistrat Bogza au fost interpretate de actorii străini Margarita Lozano și Folco Lulli (dublați în film de Eugenia Bosânceanu și Nucu Păunescu). Printre actorii români care au figurat în distribuție se află: Ilarion Ciobanu (Nechifor Lipan), Florin Scărlătescu (subprefectul), Sandu Sticlaru (părintele Dănilă), Paul Misai (Gheorghiță), Sidonia Manolache (Minodora) și Nunuța Hodoș (baba Maranda).[1]:p. 200 Filmul a fost prezentat în septembrie 1969 la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, având premiera absolută la 15 octombrie 1969, la Film Forum de la Brno[2]:p. 17, și cea românească la 27 octombrie 1969, la București.[2]:p. 122

Recepție[modificare | modificare sursă]

Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (acuratețea imaginii și, parțial, interpretarea), precizând însă că Baltagul are „unele carențe de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul Diorame cinematografice (1983).[1]:p. 199 Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief psihologic a filmului, afirmând că ecranizarea lui Mircea Mureșan este „lipsită de afinitate sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție calofilă în care palpitul febril al camerei e neglijent montat”, în timp ce distribuția este strict decorativă.[3] În opinia criticilor, cineastul insistă pe aspectele folclorice și pe valorificarea pitorescului plaiurilor moldave, îndepărtându-se de viziunea mitologică a operei sadoveniene.[1]:p. 199

Interpretarea Margaritei Lozano a fost, în general, apreciată de majoritatea criticilor, care au evidențiat înțelegerea personajului și trăirea sinceră a unui rol dificil, de o mare profunzime[2]:p. 119, conferindu-i Vitoriei „tragismul și demnitatea eroinelor antice, sensibilitatea și inteligența nativă a țărancei noastre”.[2]:p. 121

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897-2000), Editura Fundației Culturale Române, București, 2000.
  2. ^ a b c d e f g Călin Stănculescu, Cartea și filmul, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011.
  3. ^ a b Tudor Caranfil, Dicționar universal de filme, Editura Litera, București, 2008, p. 80.

Legături externe[modificare | modificare sursă]