Hanu-Ancuței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Pentru unitatea turistică cu același nume, vezi Hanul Ancuței.

Hanu-Ancuței
Informații generale
Autor Mihail Sadoveanu
Gen Povestire în ramă
Ediția originală
Titlu original
Hanu Ancuței
Țara primei apariții România
Data primei apariții 1928
Ediția în limba română
Data apariției 1928

Hanu-Ancuței este un volum de nouă povestiri scrise de Mihail Sadoveanu, volum publicat în anul 1928.

Prin frumusețea deosebită a limbii și vraja stilistică, observația realistă și pătrunzătoare de a surprinde destinele omenești, candoarea romantică în dezvăluirea sentimentelor și tainelor sufletești, cadrul de legendă și atmosfera poetică, poate fi considerată cea mai strălucită creație lirico-epică a lui Sadoveanu.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Iapa lui Vodǎ[modificare | modificare sursă]

Comisul Ioniță

Ioniță Comisul povestește cum, în tinerețea sa, a trebuit să meargă până la Vodă pentru a i se face dreptate, legat de o problemă cu pământurile pe care a moștenit-o. Pe drum s-a oprit la Hanul Ancuței și i-a împărtășit unui străin (boier) problema sa, concluzionând că dacă Măria Sa nu-i va face dreptate „să poftească Măria Sa să-mi pupe iapa nu departe de coadă!”.

Acesta își continuă drumul și ajunge la curte. Este primit imediat la Vodǎ, și face o plecăciune. Domnul îi cere să se ridice, și auzindu-i vocea comisul își dă seama fulgerat că era chiar boierul de la han, dar nu era supărat de cele spuse. Încrezător, Ioniță îi arată hârtiile, spunându-și pricina.

Vodă îi dă dreptate, dar, amuzat, domnitorul îl întreabă ce ar fi făcut dacă nu ar fi fost de acord cu el, iar el a zis ca nu-și dă cuvântul înapoi și iapa-i peste drum.

Haralambie[modificare | modificare sursă]

Este prezentată istoria unui haiduc, Haralambie, ucis chiar de fratele său. Povestitorul este fiul lui Haralambie, călugărul Gherman.

Balaurul[modificare | modificare sursă]

Moș Leonte, cetitorul de zodii povesteste cum a vazut balaurul.

Fântâna dintre plopi[modificare | modificare sursă]

Căpitanul Neculai povestește despre istoria care se întâmplase cu el atunci când era îndrăgostit de o țigancă pe nume Marga care și-a sacrificat viața pentru a-l salva.

Cealaltǎ Ancuță[modificare | modificare sursă]

Ienache coropcarul, martor implicat, Costea Căruntu, Todiriță Catana

Județ al sărmanilor[modificare | modificare sursă]

Un cioban de la Rarău pe nume Costandin Motoc povesteste viata prietenului sau.Sotia acestuia fusese luata de un boier iar pe el l-au torturat.Stand in munte il intalneste pe Vasile cel Mare poreclit hotul.Acesta se duce impreuna cu tanarul in sat si il omoara pe boier.

Negustor lipscan[modificare | modificare sursă]

Un negustor pe nume Damian ajunge la han impreuna cu tovarasii de drum .Acesta se aseaza la foc si povesteste despre drumurile sale din Germania.

Orb sărac[modificare | modificare sursă]

Un cerșetor orb și bătrân.

Istorisirea Zahariei Fântânarul[modificare | modificare sursă]

Lița Salomia, în timp ce Zaharia aprobă ce spune aceasta.

Personaje[modificare | modificare sursă]

Iapa Lui Vodā - Ancuța(cea tânără ), Comisul Ioniță, boierul( Vodă Sturdza ), moș Leonte, Ancuța( mama Ancuței tinere ) si Neculai Isac

Generalități[modificare | modificare sursă]

"Hanul Ancuței" apărut în anul 1928, este un volum de nouă povestiri; George Călinescu a asemănat "Hanul Ancuței" lui Sadoveanu cu "Decameronul" lui Giovanni Boccaccio având ca argument temele diverse ale povestirilor, având un caracter comun, hanul respectiv reprezentând spațiul/suportul pentru povestirile care vor fi relatate ulterior. "Decameronul" lui Boccaccio conține "o suită de povești". De-a lungul acestor zile , ei relatează 10 povestiri și o baladă. Volumul "Hanu-Ancuței",scris de Sadoveanu, conține nouă povestiri relatate într-un singur loc de către oamenii care sosesc la han. Există un personaj cheie: comisul Ioniță care se presupune că dorește să relateze o adevarată suită de povestiri, însă nu reușește acest lucru datorită intervențiilor repetate ale celorlalte personaje. Acțiunea se petrece într-un timp vechi de demult "într-o toamnă aurie".

Povestirea în ramă[modificare | modificare sursă]

În volumul Hanu-Ancuței, Sadoveanu recurge la tehnica literară numită poveste în poveste, sau povestire în ramă sau narațiune în narațiune ori ancadrament.(preluată de la autori străini; Giovanni Boccaccio-Decameronul, O mie și una de nopți) Povestitorii sunt ei înșiși participanți direct martori ai evenimentelor narate.

Timpul acțiunii se desfășoară în planul trecut, iar spațiul se identifică cu locul mitic și anume Hanul. În cazul de fața avem Iapa lui Vodă, povestirea suport pentru întreaga suită de 8 povestiri care urmează.

Limbajul artistic[modificare | modificare sursă]

Limbajul specific lui Sadoveanu constă în îmbinarea epicului cu liricul. De asemenea este de remarcat oralitatea textului, acesta fiind răsfirat cu arhaisme, regionalisme, onomatopee.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Hanu Ancuței de M. Sadoveanu

Vezi și[modificare | modificare sursă]