Azotat de mercur (II)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Azotat de mercur (II)
Mercury nitrate.png
Denumiri
Alte denumiri azotat mercuric
Identificare
[N+](=O)([O-])O[Hg]O[N+](=O)[O-][1]  Modificați la Wikidata
Număr CAS 10045-94-0,
7783-34-8 (monohidrat)
Informații generale
Formulă chimică Hg(NO3)2
Aspect cristale albe sau pudră albă
Masă molară 324,60 g/mol
Proprietăți
Densitate 4,3 g/cm3 (monohidrat)
Punct de topire 79 °C (monohidrat)
Solubilitate în apă, acid azotic, acetonă, amoniac; insolubil în alcool
Miros miros ascuțit
| colspan="2" style="line-height: 1.0;|
Hazard TT.svg Hazard N.svg
NFPA 704

NFPA 704.svg

0
3
1
OX
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Azotatul de mercur (II) este o sare a mercurului divalent cu acidul azotic cu formula Hg(NO3)2. Substanța este toxică și incoloră sau mai rar albă, și a fost utilizată la tratarea lânii sau a altor fibre animale pentru mărirea capacității de piuare (în engleză acest procedeu se numește 'carroting').

Expresia 'nebun la cap' este asociată cu boala psihologică adusă de către expunerea excesivă la azotatul de mercur. [2].

Preparare[modificare | modificare sursă]

Azotatul mercuric poate fi fabricat prin reacția dintre acidul azotic concentrat cu mercurul metalic. Dacă reacția are loc când acidul azotic este diluat, produsul de reacție va fi azotatul mercuros. Acesta este un agent oxidant.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Azotat de mercur", CID16683796, PubChem, accesat la 14 octombrie 2016 
  2. ^ en "The Not-So-Mad Hatter: Occupational Hazards of Mercury". Accesat la 2 mai 2012