Alex Ștefănescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Alex. Ștefănescu)
Salt la: Navigare, căutare
Alex. Ștefănescu
Alex-stefanescu.jpg
Alex Ștefănescu
Date personale
Născut (69 de ani) Modificați la Wikidata
Lugoj, România Modificați la Wikidata
Naționalitate Flag of Romania.svg română
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupație critic literar
Limbi limba română[1]  Modificați la Wikidata
Studii Facultatea de Litere a Universității din București  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Operă de debut Preludiu, Ed. Cartea Românească, 1977
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. Contribuția sa de căpătâi, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În acestă lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Aceasta analiză cuprinzătoare, incluzând toți scriitorii importanți din această epocă, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie a literară, îl plasează pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu sau Nicolae Manolescu.

„Istoria lui Alex. Ștefănescu este și o minunată carte-spectacol, un album cu scriitori, la a cărui realizare, desigur, contribuția esențială este a textului critic, foarte inspirat, dovedind înzestrare de prozator, capabil să-și inventeze și să-și susțină personajele, să le înțeleagă individualitatea și să le releve particularitățile.„ - (Ce s-a întâmplat cu literatura română, Ion Simuț - România Literară nr.2/2006)”

Biografia[modificare | modificare sursă]

Născut la 6 noiembrie 1947 la Lugoj (unde părinții săi, amândoi din Bucovina, s-au aflat temporar). Are doi frați, Alexandrina Mihai și Florin Ștefănescu, în prezent profesori universitari la Politehnică, în București. Urmează școala primară și liceul la Suceava între anii 1954-1965. Este licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, în 1970.

În 1970 se căsătorește cu Domnița Andreiovici (după căsătorie, Ștefănescu). Între 1971-1989 lucrează succesiv în redacțiile publicațiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin. Din 1990 este redactor la România literară. Între anii 1995 – 2010 este redactor-șef al acestei reviste.

La sfârșitul lui 1994 înființează o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefănescu.

A fost membru al Consiliului de Administrație al TVR în perioada 1998-2002.

Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă. Nicolae Manolescu își amintește că „autorul ambițioasei Istorii a literaturii române contemporane s-a facut de la început remarcat ca un harnic și omniprezent publicist”.[2]

De asemenea, este autor al piesei de teatru Melania și ceilalți jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanța în 1992 (cu titlul Love story în lift) în regia lui Constantin Dinischiotu și la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu.

Autor al scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade Căsătorie imposibilă (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). Realizează pentru Realitatea TV, săptămânal, timp de doi ani, 2004-2005, emisiunea Un metru cub de cultură (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004).

Realizează pentru TVR Cultural, săptamânal, în perioada 2007–2009, emisiunea Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008), și, în perioada 2009-2011, săptămânal, emisiunea Tichia de mărgăritar. În anii 2011-2012, realizează, tot pentru TVR Cultural, emisiunea Iluminatul public. Începând din 2014 Alex Ștefânescu este prezent ca invitat permanent în fiecare miercuri seara la emisiunea Ora de veghe realizată de Nicoleta Savin la Nașul TV.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Preludiu, Ed. Cartea Românească, 1977 (critică literară)
  • Jurnal de critic, Ed. Cartea Românească, 1980
  • Tudor Arghezi interpretat de..., Ed. Eminescu, 1981 (antologie)
  • Între da și nu, Ed. Cartea Românească, 1982 (critică literară)
  • Dialog în bibliotecă, Ed. Eminescu, 1984 (teorie literară)
  • Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Ed.Minerva, 1986
  • Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987
  • Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iași, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
  • Întâmplări, Institutul European Iași, 2000 (proză).
  • Ceva care seamănă cu literatura, Chișinău, Ed. Știința, 2003 (critică literară; Premiul Asociației Scriitorilor din București).
  • Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți, București, Ed. Publicațiilor pentru străinătate, 2004.
  • Jurnal secret, ilustrații de Ion Barbu, București, Ed. Corint, 2005.
  • Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepția grafică: Mihaela Șchiopu, fotografii de Ion Cucu, București, Ed. Mașina de scris, 2005. Premiul Uniunii Scriitorilor; Premiul Academiei Române.
  • Jurnal secret. Noi dezvăluiri, ilustrații de Florin Ștefănescu (Linu), București, Ed. Corint, 2007.
  • Cum te poți rata ca scriitor. Câteva metode sigure și 250 de cărți proaste, București, Ed. Humanitas, 2009.
  • Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003–2009 (ediție de autor, ne varietur). Desene de Florin Ștefănescu. București, Ed. Corint, 2009 (ediția a II-a – 2010).
  • Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări. Viniete de Florin Ștefănescu. București, Ed. Curtea Veche, 2010 (ediția a II-a – 2011).
  • Cum se fabrică o emoție, București, Ed. Ideea Europeană, 2010 (teorie literară).
  • Cum e să fii femeie?, dialog cu Lia Faur, București, Ed. Mașina de scris, 2012.
  • Ioana Revnic, Convorbiri cu Alex. Ștefănescu, București, Ed. All. 2013.
  • Texte care n-au folosit la nimic, București, Ed. All, 2014.
  • Un scriitor, doi scriitori (cu desene de Bogdan Petry), București, Ed. All, 2014.
  • Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!, București, Ed. Curtea Veche, 2014.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Alex Ștefănescu", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb121107373, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, p. 294

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri