Sari la conținut

Al-Kindi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Al-Kindi
Date personale
Nume la naștereأبو يوسف يعقوب بن إسحاق الصبّاح الكندي Modificați la Wikidata
Născut801 d.Hr.[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Kufa, Califatul Abbasid[5][6][7] Modificați la Wikidata
Decedat870 d.Hr. (69 de ani)[8] Modificați la Wikidata
Bagdad, Califatul Abbasid[9][7] Modificați la Wikidata
Religieislam Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
matematician
criptolog[*]
astronom
medic
teoretician al muzicii[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBasra[10]
Bagdad[10] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba arabă[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeAbú-Júsuf ibn Ishák[11]  Modificați la Wikidata
OrganizațieCasa Înțelepciunii  Modificați la Wikidata
Rudeمحمد بن الأشعث[*][[محمد بن الأشعث (Umayyad governor and Kinda tribe chieftain (died 686))|]]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruأبو معشر البلخي[*][[أبو معشر البلخي (Persian astrologer and philosopher (787–886))|]][12], Ahmed ibn Sahl al-Balkhi[13] , Ahmad ibn al-Tayyib al-Sarakhsi[*][[Ahmad ibn al-Tayyib al-Sarakhsi (filosof iranian)|]][14][15]  Modificați la Wikidata
Al-Kindi

Abu Yusuf Yaqub ibn Ishaq al-Sabah Al-Kindi (801 - 873) (în arabă, أبو يوسف يعقوب ابن إسحاق الكندي) a fost filozof, matematician, medic, astrolog, astronom, în general om de știință arab.[16]

S-a născut în Kufa, într-o familie aristocrată. Numele său complet era: Abu-Yusuf Ya`qoub ibn `Ishaq ibn al-Sabbah ibn `Omran ibn Isma`il al-Kindi (în arabă: أبو يوسف يعقوب ابن اسحاق ابن الصّبّاح ابن عمران ابن اسماعيل الكندي‎). Tatăl său era chiar guvernatorul regiunii.[17]

Studiile, începute la Kufa, care, în acea perioadă, era un centru al culturii arabe, le continuă la Bagdad. Califul Al-Mamun, remarcând aptitudinea sa pentru studiu, îi stabilește o slujbă la Casa Înțelepciunii (بيت الحكمة; Bait al-Hikma), institut academic (fondat de acest calif la Bagdad), unde se efectuau traduceri din greacă și persană ale textelor științifice.

În 833, califul Al-Mamun moare și este succedat de fratele său Al-Mutasim, care îl angajează pe Al-Kindi ca tutore al fiului său. în 842, stingându-se din viață, califul Al-Mu'tasim este înlocuit de Al-Wathiq, care la rându-i este sucedat, în 847, de Al-Mutawakkil.

Sub acești ultimi doi califi, steaua lui Al-Kindi începe să apună, fie datorită concepțiilor sale filozofico-religioase (care păreau să se abată de la linia ortodoxă a islamului), fie rivalităților dintre marii învățați. Al-Kindi este persecutat, iar biblioteca sa temporar confiscată.[18] Astfel că, după moartea sa, opera sa nu are prea mare popularitate,[19] mai ales că au apărut ulterior mari filozofi ca Avicenna și Al-Farabi care i-au eclipsat strălucirea.

Al-Kindi a scris circa 200 de lucrări în domenii ca: matematică, filozofie, astronomie, din care foarte puține au supraviețuit timpului.

Al-Kindi a fost cel mai mare filozof islamic al epocii sale.[20]

Una din principalele sale contribuții în acest domeniu este aceea de a face filozofia greacă și elenistică accesibilă și acceptabilă pentru publicul islamic. Fară traducerile sale, care au constituit un standard pentru limba arabă, nici strălucirea lui Avicenna sau Al-Farabi nu ar fi avut atâta intensitate.[21]

Printre filozofii de care s-a ocupat (și care l-au influențat) putem enumera: Aristotel, Platon, Pophyrius și Proclus.

Filozofia științei

[modificare | modificare sursă]

În acest domeniu a scris patru cărți despre numere (sistemul de numerație indian, armonia numerelor, multiplicări, proporții) punând astfel bazele aritmeticii moderne.

În cadrul geometriei, o atenție deosebită a acordat geometriei sferice, care îi era necesară la calcule astronomice. Un loc deosebit l-a ocupat și studiul dreptelor paralele. O lucrare interesantă a sa, care și astăzi suscită atenția, este comentariul la scrierea lui Arhimede, Măsurarea cercului.[22]

Al-Kindi a considerat matematica o bază a tuturor științelor.

A scris o carte în care a tratat optica geometrică. Lucrarea îl va influența pe Roger Bacon.

În ceea ce privește spațiul și timpul, Al-Kindi le consideră finite, aducând ca argument un paradox al infinitului.[23]

Astrologie și astronomie

[modificare | modificare sursă]

S-a opus conceptelor alchimiste eronate arătând că nu este posibilă transformarea în aur a metalelor comune.

A fost primul care a încercat să determine științific dozele în care trebuie administrate medicamentele.

A studiat modul de realizare a armoniilor produse de diverse combinații de note muzicale. A arătat faptul că, atunci când un sunet este produs, unda generată se transmite în aer și influențează timpanul.

Al-Kindi a fost un scriitor foarte prolific. Mărturie stau cele 241 de lucrări scrise care, din păcate, nu toate au supraviețuit până azi.[24]

Astfel în domeniul astronomiei a scris 16 cărți, 11 în domeniul aritmeticii, 32 de lucrări sunt dedicate geometriei, medicina este tratată în 22 de cărți, la fizică s-a referit în 12 lucrări, filozofiei i-a dedicat 22 scrieri, logicii 9, în 5 cărți s-a ocupat de psihologie și în sfârșit 7 lucrări le-a dedicat muzicii.

Multe din cărțile sale au fost traduse în latină de către Gerard de Cremona.

Opera lui Al-Kindi filosofică poate fi organizată tematic, principalele texte cunoscute fiind:

Metafizică și teologie

  • On First Philosophy (Despre filosofia primă)
  • Three Texts against the Infinity of the World (Trei texte împotriva infinității lumii)
  • On the Quiddity of What Cannot Be Infinite and What Is Said to Be Infinite (Despre esența a ceea ce nu poate fi infinit și a ceea ce se spune că este infinit)
  • On the Oneness of God (Despre unicitatea lui Dumnezeu)
  • Explaining the Finiteness of the Body of the World (Explicarea finitudinii corpului lumii)
  • On the True Agent (Despre agentul adevărat)
  • Against the Trinity (Împotriva Trinității)

Aceste lucrări tratează probleme fundamentale precum existența și unicitatea lui Dumnezeu, creația lumii și critica ideii de eternitate a universului.

Psihologie și teoria intelectului

  • On the Intellect (Despre intelect)
  • On Recollection (Despre reamintire)
  • That There Are Incorporeal Substances (Despre existența substanțelor incorporale)
  • Discourse on the Soul (Tratat despre suflet)
  • A Concise and Brief Statement About the Soul (Expunere concisă despre suflet)
  • On the Quiddity of Sleep and Dreams (Despre natura somnului și a viselor)
  • Two Texts on Colour (Două texte despre culoare)

Aceste texte abordează natura sufletului, intelectul și procesele cognitive, fiind influențate de tradiția aristotelică și neoplatonică.

Cosmologie și științe naturale

  • On the Proximate, Agent Cause of Generation and Corruption (Despre cauza apropiată și eficientă a generării și coruperii)
  • The Prostration of the Outermost Body (Despre „prosternarea” corpului cel mai exterior)
  • On the Nature of the Celestial Sphere (Despre natura sferei cerești)
  • On Why the Ancients Related the Five Geometric Shapes to the Elements (De ce anticii au asociat cele cinci forme geometrice elementelor)
  • Why the Higher Atmosphere is Cold (De ce atmosfera superioară este rece)
  • On Rays (Despre raze)

Aceste lucrări tratează fenomene naturale, cosmologice și fizice, combinând concepte aristotelice cu elemente de origine neoplatonică.

Etică

  • On Dispelling Sorrows (Despre alungarea tristeții)
  • The Sayings of Socrates (Zicerile lui Socrate)

Textele etice ale lui Al-Kindi reflectă influența filosofiei grecești și abordează teme precum virtutea, fericirea și controlul emoțiilor.

Logică și organizarea filosofiei

  • On the Quantity of Aristotle’s Books (Despre numărul cărților lui Aristotel)
  • On the Definitions and Descriptions of Things (Despre definițiile și descrierile lucrurilor)
  • On the Five Essences (Despre cele cinci esențe)
  • Three Fragments (Trei fragmente)

Aceste lucrări au avut un rol important în transmiterea și sistematizarea filosofiei grecești în lumea arabă.

Transmitere și influență

O parte semnificativă a operei lui Al-Kindi a fost tradusă în latină în Evul Mediu, în special de către Gerard of Cremona. Prin aceste traduceri, ideile sale au contribuit la dezvoltarea filosofiei scolastice europene. Totuși, multe dintre lucrările sale s-au pierdut sau au supraviețuit doar fragmentar.

Importanța operei sale

[modificare | modificare sursă]

Influența lui Al-Kindi asupra dezvoltării științei și filozofiei a fost semnificativă mai ales în epoca renascentistă, când asistăm la un salt al nivelului culturii și civilizației europene. Lucrările sale au contribuit la dezvoltarea ulterioară a matematicii, fizicii, medicinei, chimiei.

Girolamo Cardano l-a considerat ca fiind unul dintre cele mai strălucitoare spirite ale epocii.

  1. Biblioteca Națională a Germaniei. „Al-Kindi” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Al-Kindi” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  3. diferiți autori (). „Encyclopaedia of Islam” (în franceză). p. 122. OL 20829562W. Wikidata Q1145236.
  4. „Al-Kindi”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
  5. . p. 199 https://www.google.fr/books/edition/History_of_Islamic_Philosophy/3xJjNG5CNdwC?hl=fr. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. Henry Corbin (). „Histoire de la philosophie islamique” (în franceză). p. 217. Wikidata Q113226778.
  7. 1 2 „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
  8. „OpenITI corpus”. OpenITI[*]. Wikidata Q136231493.
  9. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  10. 1 2 „Al-Kindi”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  11. „Al-Kindi”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  12. Henry Corbin (). „Histoire de la philosophie islamique” (în franceză). p. 221. Wikidata Q113226778.
  13. https://plato.stanford.edu/entries/al-kindi/#Leg. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. Abdel Rahman Badawi (). „Histoire de la philosophie en Islam”. Études de Philosophie Médiévale (în franceză). Paris: Librairie philosophique J. Vrin[*]. 60: 394. OCLC 615476969. Wikidata Q111630476.
  15. diferiți autori (). „Encyclopaedia of Islam” (în franceză). p. 123. OL 20829562W. Wikidata Q1145236.
  16. Al-Kindi (HTML)
  17. A. A. al'Daffa, The Muslim contribution to mathematics (Londra, 1978).
  18. Henry Corbin (1993). History of Islamic Philosophy. London: Keagan Paul International.
  19. Felix Klein-Frank (2001) Al-Kindi. In Oliver Leaman & Hossein Nasr. History of Islamic Philosophy. London: Routledge
  20. Vezi MuslimHeritage.com.
  21. Henry Corbin (1993). History of Islamic Philosophy. London: Keagan Paul International. p.154
  22. R Rashed, Al-Kindi's commentary on Archimedes' The measurement of the circle, Arabic Sci. Philos. 3 (1) (1993), 7-53.
  23. I Garro, Al-Kindi and mathematical logic, Internat. Logic Rev. No. 17-18 (1978), 145-149.
  24. Conform Members.Tripod.com

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Al-Kindi