Abul Wafa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Abul Wafa

Abul Wafa Muhammad Ibn Muhammad Ibn Yahya Ibn Ismail Buzjani (940997 sau 998), (numit uneori și Abul Vefa sau Abu-l Vefa) astronom și matematician persan. Autor al unui tratat despre construcțiile geometrice.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Buzghan (astăzi Torbat - e Jam, Iran). La 19 ani se mută la Bagdad, unde rămâne tot restul vieții. A fost contemporan cu mulți alți savanți printre care: Al Biruni, Al-Quhi, Al-Sijzi, Abu Nasr ibn Iraq, Abu-Mahmud Khojandi, Kushyar ibn Labban.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Abul Vefa are merite deosebite în domeniul geometriei și trigonometriei și a stabilit o serie de formule trigonometrice. A stabilit o nouă metodă pentru alcătuirea tabelelor sinusurilor unghiurilor din 10' în 10', a stabilit o metodă de măsurare a obiectelor inaccesibile, probleme de arpentaj, de arhitectură, de tehnică, de construcții a poligoanelor.

A studiat operația de extragere a rădăcinii de ordinul 3, 4, 5, a formulat regulile de adunare a fracțiilor prin aducere la numitor comun, a formulat regulile de aproximare a fracțiilor și regulile de descompunere a fracțiilor ordinare în fracții sexagesimale. A tratat mai multe probleme de construcții geometrice cu rigla.

În domeniul astronomiei, a descoperit așa-zisele variații în mișcarea Lunii.

Abul Wafa a tradus și comentat operele matematicienilor greci sau islamici (cum ar fi Al-Khwarizmi, Diofant, Euclid) din domeniul geometriei și trigonometriei.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Cartea despre ceea ce trebuie să cunoască grămăticii, oamenii de afaceri și alții în știința matematică (Kitāb fī mā yaḥtaj ilayh al-kuttāb wa’l-ʿummāl min ʾilm al-ḥisāb), care cuprinde operațiile cu numere întregi și fracționare (printre care și regula aducerii la același numitor), măsurarea figurilor plane și a corpurilor, probleme de aritmetică practică;
  • Cartea despre ceea ce îi este necesar unui meseriaș care lucrează cu construcții geometrice, consacrată geometriei practice (construcții în topometrie, geodezie, arhitectură, construcții geometrice cu rigla și compasul);
  • Cartea perfectă (Kitab ab Kamil), tratat de astronomie în care sunt expuse bazele trigonometriei.

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.