Sari la conținut

Abul Wafa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Abul Wafa

Abul Wafa - portret imaginar
Date personale
Nume la naștereابو الوفا بوزجانی Modificați la Wikidata
Poreclăأبو الوفاء Modificați la Wikidata
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Buzhgan⁠(d), Torbat-e Jam County⁠(d), Provincia Razavi Khorasan, Iran[3] Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani)[4][2] Modificați la Wikidata
Bagdad, Buyid dynasty⁠(d)[5][6] Modificați la Wikidata
Religieislam Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
astronom Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba arabă[7]
limba persană Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuBagdad  Modificați la Wikidata
Porecleأبو الوفاء  Modificați la Wikidata
Profesor pentruIbn Yunus[*]  Modificați la Wikidata

Abul Vafa Muhammad Ibn Muhammad Ibn Yahya Ibn Ismail Buzjani (numit uneori și Abul Vefa sau Abu-l Vefa, n. , Buzhgan⁠(d), Torbat-e Jam County⁠(d), Provincia Razavi Khorasan, Iran – d. , Bagdad, Buyid dynasty⁠(d)) a fost un astronom și matematician persan, autor al unui tratat despre construcțiile geometrice.

S-a născut la Buzghan (astăzi Torbat - e Jam, Iran). La 19 ani se mută la Bagdad, unde rămâne tot restul vieții. Era contemporan cu mulți alți savanți printre care: Al Biruni, Al-Quhi, Al-Sijzi, Abu Nasr ibn Iraq, Abu-Mahmud Khojandi, Kushyar ibn Labban.

Abul Wafa are merite deosebite în domeniul geometriei și trigonometriei, stabilind o serie de formule trigonometrice privind suma sau diferența argumentelor unei funcții trigonometrice, ca sinusul:

A stabilit o nouă metodă pentru alcătuirea tabelelor sinusurilor unghiurilor din 10' în 10', a stabilit o metodă de măsurare a obiectelor inaccesibile, s-a ocupat de probleme de arpentaj, de arhitectură, de tehnică, de construcții a poligoanelor.

A stabilit teorema sinusurilor pentru trigonometria sferică.

A studiat operația de extragere a rădăcinii de ordinul 3, 4, 5, 7 a formulat regulile de adunare a fracțiilor prin aducere la numitor comun, a formulat regulile de aproximare a fracțiilor și regulile de descompunere a fracțiilor ordinare în fracții sexagesimale. A tratat mai multe probleme de construcții geometrice cu rigla.

În domeniul astronomiei, a descoperit așa-zisele variații în mișcarea Lunii (lucru studiat ulterior și de Tycho Brahe) și a aplicat trigonometria la problemele astronomice.

Abul Wafa a tradus și comentat operele matematicienilor greci sau islamici (cum ar fi Al-Khwarizmi, Diofant, Euclid) din domeniul geometriei și trigonometriei și a scris un tratat despre construcțiile geometrice.

  • Cartea despre ceea ce trebuie să cunoască grămăticii, oamenii de afaceri și alții în știința matematică (Kitāb fī mā yaḥtaj ilayh al-kuttāb wa’l-ʿummāl min ʾilm al-ḥisāb), care cuprinde operațiile cu numere întregi și fracționare (printre care și regula aducerii la același numitor), măsurarea figurilor plane și a corpurilor, probleme de aritmetică practică;
  • Cartea despre ceea ce îi este necesar unui meseriaș care lucrează cu construcții geometrice, consacrată geometriei practice (construcții în topometrie, geodezie, arhitectură, construcții geometrice cu rigla și compasul);
  • Cartea perfectă (Kitab ab Kamil), tratat de astronomie în care sunt expuse bazele trigonometriei.
  1. Andrew Bell. „Abu al Wafa” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  2. 1 2 „Abul Wafa”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
  3. Yvonne Dold-Samplonius (). „Abu'l Wafa”. În Helaine Selin. Encyclopaedia of the History of Science, Technology, and Medicine in Non-Western Cultures: 2nd Edition. Springer Reference (în engleză) (ed. 2). Springer Science+Business Media. p. 10. ISBN 1-4020-4559-X. OL 19429542M. Wikidata Q17870371.
  4. Arthur Berry (), A Short History of Astronomy (în engleză), Londra: John Murray, Wikidata Q19025604
  5. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
  7. „Abul Wafa” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.