Abul Wafa
| Abul Wafa | |
![]() Abul Wafa - portret imaginar | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | ابو الوفا بوزجانی |
| Poreclă | أبو الوفاء |
| Născut | [1][2] Buzhgan(d), Torbat-e Jam County(d), Provincia Razavi Khorasan, Iran[3] |
| Decedat | (58 de ani)[4][2] Bagdad, Buyid dynasty(d)[5][6] |
| Religie | islam |
| Ocupație | matematician astronom |
| Limbi vorbite | limba arabă[7] limba persană |
| Activitate | |
| Domiciliu | Bagdad |
| Porecle | أبو الوفاء |
| Profesor pentru | Ibn Yunus[*] |
| Modifică date / text | |
Abul Vafa Muhammad Ibn Muhammad Ibn Yahya Ibn Ismail Buzjani (numit uneori și Abul Vefa sau Abu-l Vefa, n. , Buzhgan(d), Torbat-e Jam County(d), Provincia Razavi Khorasan, Iran – d. , Bagdad, Buyid dynasty(d)) a fost un astronom și matematician persan, autor al unui tratat despre construcțiile geometrice.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Buzghan (astăzi Torbat - e Jam, Iran). La 19 ani se mută la Bagdad, unde rămâne tot restul vieții. Era contemporan cu mulți alți savanți printre care: Al Biruni, Al-Quhi, Al-Sijzi, Abu Nasr ibn Iraq, Abu-Mahmud Khojandi, Kushyar ibn Labban.
Contribuții
[modificare | modificare sursă]Abul Wafa are merite deosebite în domeniul geometriei și trigonometriei, stabilind o serie de formule trigonometrice privind suma sau diferența argumentelor unei funcții trigonometrice, ca sinusul:
A stabilit o nouă metodă pentru alcătuirea tabelelor sinusurilor unghiurilor din 10' în 10', a stabilit o metodă de măsurare a obiectelor inaccesibile, s-a ocupat de probleme de arpentaj, de arhitectură, de tehnică, de construcții a poligoanelor.
A stabilit teorema sinusurilor pentru trigonometria sferică.
A studiat operația de extragere a rădăcinii de ordinul 3, 4, 5, 7 a formulat regulile de adunare a fracțiilor prin aducere la numitor comun, a formulat regulile de aproximare a fracțiilor și regulile de descompunere a fracțiilor ordinare în fracții sexagesimale. A tratat mai multe probleme de construcții geometrice cu rigla.
În domeniul astronomiei, a descoperit așa-zisele variații în mișcarea Lunii (lucru studiat ulterior și de Tycho Brahe) și a aplicat trigonometria la problemele astronomice.
Abul Wafa a tradus și comentat operele matematicienilor greci sau islamici (cum ar fi Al-Khwarizmi, Diofant, Euclid) din domeniul geometriei și trigonometriei și a scris un tratat despre construcțiile geometrice.
Lucrări
[modificare | modificare sursă]- Cartea despre ceea ce trebuie să cunoască grămăticii, oamenii de afaceri și alții în știința matematică (Kitāb fī mā yaḥtaj ilayh al-kuttāb wa’l-ʿummāl min ʾilm al-ḥisāb), care cuprinde operațiile cu numere întregi și fracționare (printre care și regula aducerii la același numitor), măsurarea figurilor plane și a corpurilor, probleme de aritmetică practică;
- Cartea despre ceea ce îi este necesar unui meseriaș care lucrează cu construcții geometrice, consacrată geometriei practice (construcții în topometrie, geodezie, arhitectură, construcții geometrice cu rigla și compasul);
- Cartea perfectă (Kitab ab Kamil), tratat de astronomie în care sunt expuse bazele trigonometriei.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Andrew Bell. „Abu al Wafa” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 „Abul Wafa”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
- ↑ Yvonne Dold-Samplonius (). „Abu'l Wafa”. În Helaine Selin. Encyclopaedia of the History of Science, Technology, and Medicine in Non-Western Cultures: 2nd Edition. Springer Reference (în engleză) (ed. 2). Springer Science+Business Media. p. 10. ISBN 1-4020-4559-X. OL 19429542M. Wikidata Q17870371.
- ↑ Arthur Berry (), A Short History of Astronomy (în engleză), Londra: John Murray, Wikidata Q19025604
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
- ↑ „Abul Wafa” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.
