Aiton, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aiton
—  Sat  —
Aiton
Aiton
Aiton se află în România
Aiton
Aiton
Aiton (România)
Localizarea satului pe harta României
Aiton se află în Județul Cluj
Aiton
Aiton
Aiton (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 46°41′03″N 23°44′35″E / 46.68417°N 23.74306°E / 46.68417; 23.7430646°41′03″N 23°44′35″E / 46.68417°N 23.74306°E / 46.68417; 23.74306

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj
Comună Aiton

Altitudine 626 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 606 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407025
Prefix telefonic +40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Aiton este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Altitudinea medie: 626 m.

În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul satului au fost descoperite urmele mai multor vechi așezări din neolitic (cultura Turdaș, mileniul al IV-lea î.e.n.), din epoca bronzului, din epoca fierului (Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și din timpul migrațiilor. Tot aici au mai fost scoase la iveală un mormânt de incinerație (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.) și o villa rustica, în care s-a găsit o fructieră dacică (sec. II î.e.n.).

În perioada romană localitatea se afla pe drumul roman Potaissa - Napoca. Inițial, o porțiune a acestuia a fost lăsată descoperită în curtea vecină cu cea a școlii, marcată de o colonetă ce reproduce inscripția de pe borna kilometrică din anul 108, însă acum micul sit este acoperit de deșeuri. Aici a fost centrul unei unități spaniole ecvestre.

Prima menționare documentară a satului Aiton cu numele Villa Ohthunth este din 1320, iar în 1329 cu toponimul Ahthon. Din 1456 apare sub denumirea actuală Ayton. În 1658 localitatea a fost arsă la o invazie a turcilor și tătarilor.

În secolul al XVIII-lea aici a fost descoperită o bornă kilometrică (denumită Miliarul de la Aiton) din perioada romană amplasată în anul 108 d.C. și care marca o distanță pe vechiul drum roman Potaissa-Napoca. Borna atestă existența în anul 108 a unui drum construit de către cohors I hispanorum miliaria [2]. O copie a acestui miliar este expusă în Turda, o alta în fața școlii din satul Aiton.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) apare sub numele de Ajton. La nord și la sud-est de sat pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiective din satul Aiton au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

  • Situl arheologic din punctul "Șurilor" (cod LMI )
  • Situl arheologic din punctul "Deasupra Morii" (cod LMI )
  • Situl arheologic din punctul "Între pâraie" (cod LMI )
  • Vestigiile drumului Napoca - Potaissa (cod LMI )
  • Biserica de lemn (cod LMI )
  • Biserica Reformată-Calvină (cod LMI )

Monument dispărut[modificare | modificare sursă]

  • "Conacul Sandor" din satul Aiton este înscris pe "Lista monumentelor istorice dispărute", elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor în anul 2004 (datare: sec. XVIII, cod 13B0271)[3].

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Printre principalele obiective turistice din zonă, se numără[4]:

  • Castelul medieval.
  • Muzeul cu obiecte din perioada romană (demolat între timp).
  • Rezervația "Pădurea Ciolt".

Date economice[modificare | modificare sursă]

Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor domestice.

Date demografice[modificare | modificare sursă]

Structura pe etnii[modificare | modificare sursă]

Aiton[5]
Anul Total Români Maghiari Alte etnii
1850 1301 870 371 60
1880 1657 1048 532 77
1890 2018 1358 626 34
1900 2003 1382 621 -
1910 2184 1487 642 55
1920 2067 1532 522 13
1930 2289 1695 557 37
1941 2413 1837 540 36
1966 1890 1433 456 1
1977 1453 1095 358 -
1992 831 638 193 -
2002 727 562 165 -

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

Aiton[5]
Anul Total Ortodocși Greco-Catolici Romano-Catolici Reformați-Calvini Alte confesiuni
1850 1301 - 879 13 406 3
1857 1453 - 978 8 466 1
1869 1550 - 1550 17 504 10
1880 1657 - 1657 18 558 13
1890 2018 - 1346 16 635 47
1900 2003 - 1346 24 601 32
1910 2184 - 1508 18 635 23
1930 2289 12 1707 7 558 5
1992 831 545 82 - 545 32
2002 727 180 352 - 139 56

Saltul numeric în favoarea ortodocșilor între anii 1930-1992 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ ARCHAEOLOGICAL REPERTORY OF ROMANIA. Archive Of The Vasile Parvan Institute Of Archaeology – Site Location Index [1]
  3. ^ http://mail.cultura.ro/cultura/uploads/files/MonumenteDisparute-2004.pdf
  4. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
  5. ^ a b Varga E. Árpád - Statistici etnice și confesionale pentru Transilvania

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Palade, Monica (2002). Aiton - Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 973-0-02627-0 
  • Lazăr, Vasile (2002). Aiton - Cluj : istorie și tradiție. Cluj-Napoca. ISBN 973-0-02627-0 
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Aiton, Cluj la Wikimedia Commons