Cluj-Napoca

Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare).

Cluj-Napoca
Kolozsvár Klausenburg
—  Municipiu  —
Cluj-Napoca
Stemă
Poreclă: „Inima Transilvaniei” „Orașul Comoară”
Coordonate: 46°46′0″N 23°35′0″E
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	54975
Atestat în	1213
Reședință	Cluj-Napoca[*]
Componență	Cluj-Napoca[*]
Guvernare
- Primar	Emil Boc (PNL, 2012)
Altitudine	410 m.d.m.
Altitudine maximă	405 m.d.m.
Populație (2011)
- Municipiu	324.576 locuitori
- Densitate	1,808 loc./km²
- Metropolitană	410.766
- Densitate metropolitană	226 loc,/km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	400001–400930
Prefix telefonic	+40 264/364
Localități înfrățite
- 19 orașe înfrățite	listă
Prezență online
Primăria Municipiului Cluj-Napoca GeoNames OpenStreetMap facebook
Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj

Cluj-Napoca, până în 1974 și în limbajul cotidian Cluj, (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în idiș קלויזנבורג, Cloizânburg, în poloneză, Kluż, în latină Claudiopolis) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca populație. Pe plan geografic, se află la distanțe aproximativ egale de București (458 kilometri), Budapesta (460 km) și Belgrad (464 km). Situat pe valea râului Someșul Mic, orașul este considerat capitala neoficială sau inima regiunii istorice Transilvania. Din 1790 până în 1848 și din 1861 până în 1867 a fost capitala oficială a Marelui Principat al Transilvaniei.

Conform recensământului din 2011, 324,576 oameni locuiau în cadrul limitelor orașului, lucru care plasează orașul pe locul doi ca populație în România, fiind printre puținele orașe care au înregistrat o creștere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002. Zona metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni, pe când populația zonei periurbane depășește 420,000 de locuitori. Potrivit unei estimări 2007, furnizată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor, orașul găzduiește o populație vizibilă de studenți și alți non-rezidenți—o medie de peste 20,000 de oameni pe an în perioada 2004–2007. Hotarele municipalității cuprind o arie de 179,5 kilometri pătrați.

Orașul este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din România. Printre alte instituții, găzduiește cea mai mare universitate din țară, Universitatea Babeș-Bolyai, cu faimoasa sa grădină botanică. În 2015, Cluj-Napoca a fost Capitala Europeană a Tineretului.

Etimologie

Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de George Buitul

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. Numele orașului ar putea proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster.

Deși majoritatea locuitorilor orașului ar crede ca numele vechii așezări romane Napoca provine de la romani, originea numelui Napoca este mai veche, ea fiind doar preluată de către coloniștii așezați aici de Traian, la început mai ales celți romanizați, cei care au pus bazele primei așezări romane (ale cărei ruine s-au găsit lângă Piața Ion Luca Caragiale, pe Strada Victor Deleu) de pe teritoriul orașului cunoscut sub denumirea de castrul roman Napoca.

Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de „Șapte Cetăți”). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918.

Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”. Nicolae Ceaușescu a acordat totodată ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I municipiului Cluj-Napoca, „dând o înaltă apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”.

Istorie

Articol principal: Istoria Clujului.

Istoria apartenenței statale

România 1989–
RSR 1965–1989
Republica Populară Română 1947–1965
Regatul României 1944–1947
Regatul Ungariei 1940–1944
Regatul României 1919–1940
Republica Democrată Ungară 1918–1919
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867
Imperiul Habsburgic 1711–1804
Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Regatul Ungariei –1526

Ruine romane în Piața Muzeului

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107–108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d. Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marc Aureliu sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d. Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze.

Bastionul Croitorilor (Bethlen), parte a vechiului sistem de fortificații

Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub denumirea Castrum Clus. Cetatea a fost însă distrusă în timpul marii invazii mongole din 1241. În deceniile 6-7 ale secolului al XIII-lea s-a remarcat preocuparea puterii centrale de a reîntemeia Clujul, fapt realizat prin acordarea de privilegii coloniștilor sași. Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei. În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș (civitas). Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele (villicum), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua Sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării.

Gravură a Clujului realizată de flamandul Joris Hoefnagel în 1617

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a extins în anul 1405 privilegiile clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel, clujenii primesc dreptul de a-și întări și înconjura orașul cu ziduri, de a ridica turnuri și metereze, de a le înconjura cu șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept consilieri. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 ha. Cei aproximativ 5.000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite, de asemenea, breslele fierarilor (fabri), morarilor (molendinatori), berarilor (braxatori), croitorilor (sartori) și șelarilor (nerges). Pe parcursul secolului al XV-lea au fost înființate vechile bresle clujene, lucru de care s-a îngrijit și Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Datorită nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere.

După împărțirea Ungariei impusă de Imperiul Otoman în 1541, Transilvania a devenit un principat independent, iar Clujul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și mai ales culturală. În timpul Reformei, ale cărei valuri succesive au lăsat în urmă un peisaj religios deosebit de complex – cu patru religii „recepte” și un regim timpuriu de toleranță religioasă – în Transilvania, orașul a fost un important centru al luteranismului mai întâi, apoi al calvinismului și în cele din urmă al anti-trinitarianismului (care ulterior avea să fie numit unitarianism). Dinastia Báthory a contribuit substanțial la creșterea spirituală, economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, cu șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat la Cluj și ars pe rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă.

La sfârșitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100.000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Piața centrală din Cluj în 1840

Uzinele de Material Rulant, monument de arhitectură industrială

Vedere aeriană a Clujului în 1930

Cu o populație de 10.660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul a găzduit tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, pentru unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu Clujul a devenit unul dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400.000 de locuitori.

În urma Ausgleich-ului (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă orașul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.

În perioada Belle Époque au fost construite Universitatea „Franz Josef”, Biblioteca Centrală Universitară, clădirea Liceului Unitarian, Teatrul Național, Palatul de Justiție, Palatul Primăriei, Palatul de Finanțe etc.

În anul 1870 a fost dată în folosință calea ferată Oradea–Cluj, care asigura legătura spre Budapesta, iar în 1873 calea ferată Cluj–Cucerdea Secuiască (redenumită după 1918 în „Războieni”), care asigura legătura spre Târgu Mureș și spre Alba Iulia. Tot în acea perioadă și-au început activitatea Uzinele de Material Rulant.

După încheierea Primului Război Mondial și unirea Transilvaniei cu Regatul României primarul Clujului, Gusztáv Haller, a refuzat să depună jurământul de fidelitate față de noile autorități, iar în locul său Consiliul Dirigent l-a numit primar pe Iulian Pop. Municipiul Cluj a fost reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, Clujul a revenit sub administrație maghiară. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944.

Clujul avea o populație de 16.763 de evrei în 1941. La începutul anului 1944 evreii au fost concentrați în Ghetoul Iris, unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin șase deportări la Auschwitz în perioada mai–iunie 1944. Episcopul Áron Márton s-a pronunțat public la Cluj, în mai 1944, în favoarea evreilor, ceea ce a dus la expulzarea sa. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy, mulți evrei au reușit să scape, trecând granița spre România, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate și a unei rețele conduse de Raoul Șorban. Atât episcopul Áron Márton, cât și scriitorul Raoul Șorban, au primit titlul de „Drept între popoare” pentru eforturile lor.

După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. Prin Tratatul de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componența României. În 1974 autoritățile comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca. După Revoluție, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (PD), reales în anii 2012 și 2016 din partea PNL.

Geografie

Articol principal: Geografia Clujului.

Dealul Cetățuia din cartierul Gruia se află la o înălțime de 405 m și oferă o panoramă spectaculoasă orașului.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m. La sud orașul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia, pe amplasamentul cărora sunt importante obiective istorice și turistice de interes național: fortificația de la Cluj-Mănăștur (secolul al XI-lea) și biserica romano-catolică Calvaria, respectiv garnizoana orașului (secolul al XVIII-lea) și punct de belvedere.

Malurile râului Someșul Mic

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Valea Morilor. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Climă

Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.

Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C). Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007). În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).

Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.

Date climatice pentru Cluj-Napoca (1971–1990)
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	0.3 (32,5)	3.2 (37,8)	9.9 (49,8)	15 (59)	20.3 (68,5)	22.6 (72,7)	24.5 (76,1)	24.3 (75,7)	20.7 (69,3)	14.6 (58,3)	6.3 (43,3)	1.8 (35,2)	13,6 (56.5)
Media zilnică °C (°F)	−3.4 (25,9)	−1.2 (29,8)	4.1 (39,4)	9 (48)	14.2 (57,6)	16.6 (61,9)	18.2 (64,8)	17.8 (64,0)	14.1 (57,4)	8.5 (47,3)	2.4 (36,3)	−1.5 (29,3)	8,2 (46.8)
Minima medie °C (°F)	−6.5 (20,3)	−4.7 (23,5)	−0.6 (30,9)	3.9 (39,0)	8.6 (47,5)	11.3 (52,3)	12.7 (54,9)	12.2 (54,0)	8.9 (48,0)	3.8 (38,8)	−0.7 (30,7)	−4.2 (24,4)	3,7 (38.7)
Ploaie mm (inches)	24 (0.94)	20 (0.79)	22 (0.87)	48 (1.89)	69 (2.72)	95 (3.74)	81 (3.19)	60 (2.36)	36 (1.42)	31 (1.22)	30 (1.18)	32 (1.26)	548 (21,57)
Zăpadă cm (inches)	6 (2.4)	11.5 (4.53)	5.8 (2.28)	1.3 (0.51)	0 (0)	0 (0)	0 (0)	0 (0)	0 (0)	0.5 (0.2)	2.6 (1.02)	5.8 (2.28)	33,5 (13,19)
Umiditate [%]	87	82	74	72	74	77	76	76	78	81	86	88	79
Nr. mediu de zile ploioase	6	5	5	9	11	11	10	8	6	6	7	7	91
Ore însorite	70.9	98.8	165.2	174.7	230.8	238.6	273.8	261.6	204.8	166.2	74.9	54.7	2.015
Sursa nr. 1: Hong Kong Observatory, NOAA
Sursa nr. 2: Deutscher Wetterdienst (umiditate, 1973–1993)

Administrație și politică

Emil Boc, primarul Clujului din 2012

Municipiul Cluj-Napoca este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Emil Boc, de la Partidul Național Liberal, a fost ales în 2012. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	17
	Alianța Electorală PSD + ALDE	5
	Uniunea Democrată Maghiară din România	5

Viceprimarii municipiului sunt Emese Oláh (UDMR) și Dan Tarcea (PNL).

Vezi și: Componența istorică a Consiliului Local Cluj.

Împărțire administrativă

Articol principal: Listă de cartiere din Cluj-Napoca.

Dispunerea cartierelor clujene în 2006

Clujul este împărțit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Orașul a beneficiat de o extindere majoră în ultimii ani, mai ales până în 2009, când pe baza construcțiilor masive care au avut loc s-au format noi cartiere sau zone de locuit la case sau blocuri – ansambluri rezidențiale.

Cartierele orașului sunt:

• Grigorescu
• Mănăștur
• Zorilor
• Mărăști
• Dâmbul Rotund
• Gheorgheni
• Gruia
• Bună Ziua
• Iris
• Andrei Mureșanu
• Bulgaria
• Centru
• Gară
• Între Lacuri
• Someșeni
• Grădini Mănăștur
• Hidelve, cel mai vechi cartier al Clujului
• Sopor, definit în 2005
• Borhanci, definit în 2005
• Becaș, definit în 2005
• Făget, definit în 2005
• Zorilor Sud (inițial denumit Observatorului Sud sau Europa)
• Tineretului
• Pata-Rât sau, neoficial, Dallas (colonie de romi)

Zona metropolitană

Articol principal: Zona metropolitană Cluj.

Harta zonei metropolitane Cluj

     Inel A

     Inel B

	Populație			Suprafață (km²)	Densitate (loc./km²)
	2011	2016	↑ 2016/2011
Cluj-Napoca	324.576	321.687	▼ 0,9%	179,5	1.792
Florești	22.813	28.144	▲ 23,4%	60,8	462
Apahida	10.685	11.921	▲ 11,6%	107	111
Baciu	10.317	10.810	▲ 4,8%	87,5	123
Gilău	8.300	8.701	▲ 4,8%	116,8	74
Aghireșu	7.116	6.785	▼ 4,7%	105,7	64
Bonțida	4.856	4.878	▲ 0,5%	80,3	60
Jucu	4.270	4.319	▲ 1,1%	85,1	50
Cojocna	4.194	4.187	▼ 0,2%	129,3	32
Săvădisla	4.392	4.174	▼ 5%	110	37
Feleacu	3.923	3.765	▼ 4%	48,4	77
Chinteni	3.065	3.143	▲ 2,5%	96,5	32
Căpușu Mare	3.295	3.109	▼ 5,6%	58,4	53
Căianu	2.355	2.384	▲ 1,2%	55,1	43
Gârbău	2.440	2.315	▼ 5,1%	72,1	32
Sânpaul	2.382	2.272	▼ 4,6%	93,2	24
Tureni	2.278	2.235	▼ 1,9%	74	30
Băișoara	1.940	2.059	▲ 6,1%	111	18
Râșca	1.446	1.494	▲ 3,3%	65,6	22
Ciurila	1.594	1.460	▼ 8,4%	72,2	20
Borșa	1.600	1.380	▼ 13,7%	61,6	22
Aiton	1.085	1.042	▼ 4%	40,9	25
Total	428.922	410.766	▲ 0,8%	1.911	226

Demografie

Componența etnică a municipiului Cluj-Napoca

     Români (75,71%)

     Maghiari (15,27%)

     Romi (1%)

     Necunoscută (7,13%)

     Altă etnie (0,87%)

Componența confesională a municipiului Cluj-Napoca

     Ortodocși (65,61%)

     Romano-catolici (4,6%)

     Reformați (9,73%)

     Penticostali (2,49%)

     Greco-catolici (4,36%)

     Baptiști (1,11%)

     Necunoscută (7,9%)

     Altă religie (4,17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.

Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.

Cu o populație stabilă înregistrată în 2011 la 324.576 de persoane, orașul este pe locul doi în țară după București. Populația activă economic a orașului a fost în 2016 de 330.923 de persoane. Potrivit unor estimări ale Institutului Național de Statistică, la începutul lui 2015 municipiul Cluj-Napoca avea 322.108 de locuitori cu domiciliul acolo, la acest capitol fiind al patrulea oraș ca populație din România după municipiile București, Iași și Timișoara.

Structura populației pe grupe mari de vârstă

	0–14 ani	15–29 ani	30–59 ani	60+
Masculin	18.323	44.561	65.230	24.383
Feminin	17.949	49.053	71.421	33.656
Total	36.272 / 324.576 (11%)	93.614 / 324.576 (29%)	136.651 / 324.576 (42%)	58.039 / 324.576 (18%)

Evoluție istorică

Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea, în decurs de 100 de ani crescând de peste cinci ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat astfel:

Recensământ		Structura etnică
An	Populație	Români	Maghiari	Germani	Evrei	Romi	Ucraineni	Sârbi	Slovaci	Alte etnii
1850	19.612	4.116	12.317	1.587	535	585				472
1880	32.831	5.821	24.446	1.484			4	24	129	923
1890	37.184	5.637	29.396	1.357			8	21	115	650
1900	50.908	7.185	41.311	1.785			9	22	83	513
1910	62.733	8.886	51.192	1.678			6	41	107	823
1920	85.509	29.644	42.168	2.075	10.638					984
1930	103.840	37.029	48.271	2.526	13.094	1.168	267	57	266	1.162
1941	114.984	11.255	98.502	1.618	2.669	618	36	11	46	229
1956	154.723	74.033	74.155	990	4.530	444	32	31	34	474
1966	185.663	104.914	76.934	1.333	1.689	178	42	50	34	489
1977	262.858	173.003	86.215	1.480	1.009	628	50	28	32	413
1992	328.602	248.572	74.871	1.149	344	3.201	84	23	27	331
2002	317.953	252.433	60.287	734	217	3.029	146	12	25	1.070
2011	324.576	245.737	49.565	544	155	3.273	127	20	33	25.122

Grupuri etnice

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, distribuția pe baza criteriului etnic a populației din Cluj-Napoca este următoarea:

• români: 245.737, adică 75,7%;
• maghiari: 49.565, adică 15,3%;
• romi: 3.273, adică 1%;
• germani: 544, adică 0,16%;
• evrei: 155, adică 0,04%;
• ucraineni: 127, adică 0,039%.

Restul etniilor declarate din Cluj-Napoca numără sub 100 de locuitori.

În ultimii ani, Clujul înregistrează o creștere a numărului de azilanți, refugiați, imigranți, dar și a numărului de angajați ai unor firme internaționale. Peste 6.400 de cetățeni străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiesc în prezent în Cluj. Cei mai mulți provin din Franța (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) și Tunisia (297).

Comunitatea maghiară

Teatrul și Opera Maghiară de Stat

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 50.000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață culturală și academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunității maghiare din România. În oraș funcționează Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici învață și studiază peste 10.000 de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj. Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean, Societatea Maghiară Tehnico-Științifică din Transilvania, Societatea Bolyai etc. În Cluj își au sediul Eparhia Reformată, Episcopia Unitariană și Episcopia Evanghelică Luterană.

Religie

Articol principal: Religia în Cluj-Napoca.

Biserica Sf. Mihail (romano-catolică)

Catedrala Mitropolitană (ortodoxă)

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent.

Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației stabile a municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este următoarea:

• ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;
• romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
• reformați: 31.597, adică 9,7%;
• penticostali: 8.083, adică 2,4%;
• greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
• baptiști: 3.603, adică 1,1%;
• adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
• musulmani: 879, adică 0,2%;
• unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
• martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%.

Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din populația stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce privește religia.

Numărul ateilor la recensământul din 2011 se ridica la aproape 1.900 de persoane, adică 0,27% din totalul locuitorilor. Alți 2.011 locuitori s-au declarat fără nicio religie. Potrivit sociologului Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și numărul mare de locuitori cu studii superioare „sunt factori care fac ca presiunea religiilor să fie mai mică decât în cazul altor orașe cu aceleași caracteristici culturale”.

Economie

Articol principal: Economia Clujului.

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le deține Clujul, sunt forța de muncă specializată, infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă și ofertă de servicii sunt în extindere), vocația multiculturală a orașului, potențialul turistic, mediul de afaceri dinamic și rata scăzută a șomajului, care se situează sub 3%.

Structura economică diversificată are la bază investitori privați, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară, extractivă, metalurgică, constructoare de mașini, farmaceutică și cosmetică. Forța de muncă relativ ieftină și înalt calificată face din Cluj-Napoca o țintă pentru investitorii străini. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri industriale – Tetarom I, II și III – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m².

În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții. De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăților de asigurare-reasigurare din țară, precum și fonduri de investiții și firme de brokeraj. Tradiția orașului în aceste servicii a început în anii '90, aici apărând inițiativa unor oameni de afaceri locali de a dezvolta un sistem bancar privat, Banca Dacia Felix și Banca Transilvania fiind arhicunoscute la nivel național. Tot în Cluj-Napoca s-a înființat și și-a avut sediul societatea de asigurări Ardaf, liderul pieței de asigurări din România în anii '90. În Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania”, construit în jurul băncii cu același nume, care este singura bancă cu capital autohton din topul primelor bănci din țară. Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de Factoring, BT Operational Leasing și BT Medical Leasing. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile și accesorii) și altele.

Central Park Residence, unul dintre cele mai scumpe imobile din Cluj-Napoca

Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani. Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate pieței în orașul Cluj-Napoca în 2016, în creștere cu aproape 50% față de 2015. Cele mai multe dintre proiectele rezidențiale noi se adresează segmentelor mass și middle market, fiind amplasate în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.

Comerț

VIVO! Cluj-Napoca

În Cluj-Napoca sectorul comerțului este cel mai dezvoltat, având înregistrate 6.389 firme. Dintre acestea 3.266 practică tipul de comerț cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.

Comerțul auto are o pondere importantă în sectorul comercial clujean, aici activând firme recunoscute la nivel regional precum Autoworld, RMB Inter Auto, EVW Holding, UNIX Auto.

În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezența unor importante magazine de tip cash and carry (Metro, Selgros), hipermarketuri și supermaketuri (Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa). Pe piața de bricolaj sunt prezente magazinele companiilor bauMax, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Leroy Merlin și Ambient, parte a unor rețele autohtone și internaționale.

Cele mai importante centrele comerciale din municipiu sunt:

• Iulius Mall – inaugurat în 2007, în partea estică a orașului, cu o suprafață totală de 147.000 m², cuprinde 210 magazine, restaurante, hipermarketul Auchan, cafeneaua Starbucks, cinematograful multiplex Cinema City cu 10 săli, food court cu 15 fast food-uri, patinoar în aer liber sezonier, o parcare subterană și una terană cu un total de 2.200 de locuri. Mall-ul are peste 11 milioane de vizitatori/clienți anual.
• VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center) – inaugurat tot în 2007, în partea vestică a orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproape 28 ha, are o suprafață închiriabilă de 61.000 m², 200 de magazine și 2.500 de locuri de parcare. VIVO! Cluj-Napoca atrage anual peste 9 milioane de vizitatori.
• Central – complex situat în centrul municipiului Cluj-Napoca, care a fost extins și modernizat în 2008–2010, găzduind actualmente magazine de mici dimensiuni, majoritatea ale unor companii autohtone. Cu o suprafață comercială de 20.000 m², el este vizitat de peste 5 milioane de clienți anual.
• Sora Shopping Center – este situat în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca din perioada interbelică și a fost, pentru mult timp, unul dintre cele mai populare centre comerciale ale Clujului. Complexul are 5.000 m², iar gradul de ocupare actual este redus.
• Winmarkt Someș (fostul Big) – este situat în cartierul Mănăștur, construit în perioada comunistă și modernizat în ultimii ani. Are o suprafață de 7.800 m² și găzduiește un supermarket, magazine de haine și încălțăminte, farmacii etc.

IT&C

Potențialul IT a fost valorificat prin înființarea clusterului „Cluj IT Innovation Cluster” care include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de angajați, o cifră de afaceri totală de peste 82 de milioane de euro (aproape 80% provenind din export) precum și importante organizații publice și universități.

Agricultură

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând 4.925 ha de terenuri arabile, 2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și 1.317 ha de livezi. Prin tradiția universitară și cea de centru economic al județului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă, Stațiunea Didactică și Experimentală a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație, sucursala Institutului Național de Medicină Veterinară „Pasteur”. Cele cinci piețe agricole ale Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”, „Grigorescu” și cea din Piața Mihai Viteazul, intră într-un amplu proces de modernizare.

Biserica Sf. Mihail, una dintre principalele atracții ale Clujului

Turism

Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică, atât datorită monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei activități cultural-științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci de rezonanță națională, de existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență și pe plan internațional și nu în ultimul rând de existența Grădinii Botanice – așezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află și un valoros muzeu botanic.

În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.

Transport

Articol principal: Transportul în Cluj-Napoca.

Transportul rutier

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Clujul este traversat de drumul european E60 (București–Oradea–Budapesta–Viena), de drumul european E81 (Muncaci-Halmeu-Constanța) sau de DN1 (Borș-București).

Transportul public

Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin intermediul a 60 linii de autobuz, din care 41 urbane și 19 metropolitane, care leagă localitătile invecinate de oraș, 7 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de microbuz. Compania este dotată cu 243 de autobuze (tip: Renault/Irisbus Agora, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18 sau MAN), 98 de troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora long, AstraBus sau Iveco Astra Town 118), 29 de tramvaie (tip: Tatra KT4D, Tatra KT4DM sau PESA 120NaR) și 10 microbuze. Recent, au fost achiziționate mai multe autobuze diesel de tip Mercedes-Benz Conecto, iar Clujul a devenit primul oraș din România care folosește pentru transportul urban autobuze electrice tip Solaris Urbino 12.

Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi foarte util. De asemenea, în oraș sunt și firme de închirieri auto. De curând au apărut și firme private de transport ca Uber.

În 2011 au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca și achiziția de tramvaie, precum și extinderea traseelor de autobuz în comunele din zona metropolitană Cluj. CTP Cluj transportă circa 150 de milioane de pasageri anual.

Din 2015, orașul dispune de 42 de stații self-service de închiriere de biciclete. Proiectul, numit Cluj Bike, a fost finanțat cu fonduri europene. Accesul la biciclete se face cu ajutorul unui card eliberat de primăria orașului.

O nouă alternativă discutată pentru combaterea aglomerației din trafic ar fi metroul, pentru care in 2018 se vor aloca 3,4 milioane de euro pentru studiul de prefezabilitate. Acesta ar urma să aibă 40 de kilometri și ar urma sa lege Floreștiul sau Apahida, unde locuiesc 50 de mii de oameni, de oraș, acolo unde lucrează o mare parte din locuitori.

Transportul feroviar

Gara Centrală

Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul 1870, odată cu darea în folosință a căii ferate Oradea–Cluj. Această linie a rămas de la inaugurarea ei în secolul al XIX-lea nedublată și neelectrificată. În prezent circulă două trenuri internaționale pe ruta Cluj–Budapesta („Corona” și „Ady Endre”). Gara Centrală asigură de asemenea transportul feroviar spre București, via Teiuș. În această direcție linia este dublă și electrificată.

Construită în 1976 pentru a servi stațiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă de CFR pentru că nu mai era rentabilă. În anul 2017, aceasta a fost transformată într-un Carrefour Market.

Transportul aerian

Terminalul de pasageri al Aeroportului Internațional Cluj

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este situat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în prima jumătate a anului 2017 la numărul record de 1.230.357 de pasageri, cu 63% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, când traficul de pasageri a fost de 735.517 persoane.

Patrimoniul arhitectural

Clujul deține un amplu ansamblu de clădiri, cimitire, edificii religioase, monumente, statui, muzee, piețe sau poduri, de o mare importanță istorică, au adus orașului renumele de „Oraș Comoară”. Diversitatea arhitecturală, reprezentată de baroc, gotic, bizantin, clasicist sau romanic reprezintă multitudinea de religii si influențe din oraș.

Probabil cel mai important curent arhitectural care influențează orașul este cel gotic, o mulțime de edificii fiind construite după acest stil. Cel mai bun exemplu este Biserica Sfântul Mihail realizată în stil gotic, fiind unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime (locul al cincilea în țară după Biserica Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea) și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri (locul al doilea, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara de 90,5 metri).

Piața Muzeului

Piețe

• Piața Avram Iancu
• Piața Baba Novac
• Piața Gării

• Piața Muzeului
• Piața Mihai Viteazul
• Piața Păcii
• Piața Ștefan cel Mare
• Piața Timotei Cipariu
• Piața Unirii

Biserica "Calvaria"

Lăcașuri de cult

• Biserica Bob
• Biserica Calvaria
• Biserica cu Cocoș
• Biserica Evanghelică-Luterană
• Biserica Franciscană
• Biserica Minoriților
• Biserica Ortodoxă din Deal
• Biserica Piariștilor
• Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor
• Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos
• Biserica Romano-Catolică „Sfinții Petru și Pavel”
• Biserica „Sfântul Mihail”
• Biserica Unitariană
• Catedrala Greco-Catolică (în construcție)
• Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”
• Sinagoga Neologă

Bastionul Croitorilor

  Clădiri istorice

• Bastionul Croitorilor
• Camera de Comerț și Industrie
• Casa Piariștilor
• Claustrul dominican-franciscan
• Clădirea fostului Liceu Piarist
• Clădirea Primăriei vechi
• Colegiul Reformat
• Gara
• Hotelul Biasini
• Hotelul New York
• Palatul Primăriei
• Palatul Telefoanelor
• Prima cetate medievală a Clujului
• Turnul Pompierilor

Ansamblul statuar Matei Corvin

Monumente și statui

• Ansamblul monumental Matia Corvin
• Crucea de pe Cetățuie
• Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan
• Grupul statuar Școala Ardeleană
• Monumentul „Glorie ostașului român”
• Monumentul Memorandiștilor
• Monumentul Rezistenței Anticomuniste
• Monumentul Stâlpii Împușcați
• Obeliscul Carolina
• Statuia lui Avram Iancu
• Statuia lui Baba Novac
• Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul
• Statuia Fecioarei Maria
• Statuia Lupa Capitolina
• Statuia Sfântului Gheorghe

Muzeul de artă

  Muzee și galerii de artă

• Muzeul Apei
• Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe
• Muzeul de Artă
• Muzeul Botanic
• Muzeul Etnografic al Transilvaniei
• Muzeul Farmaciei, singurul din țară
• Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai
• Muzeul Memorial „Emil Isac”
• Muzeul de Mineralogie
• Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
• Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie
• Muzeul de Speologie „Emil Racoviță”
• Muzeul Zoologic
• Vivariul (singurul din țară)

Casa Învățătorului

Case și conace

• Casa Argintarului
• Casa Báthory-Apor
• Casa Benkő
• Casa Bolyai
• Casa Filstich-Kemény
• Casa Heltai
• Casa Hintz
• Casa Învățătorului
• Casa Kendeffy
• Casa Kovary
• Casa Matia
• Casa Mikes
• Casa Monetăriei
• Casa Petrechevich-Horvath
• Casa Piuariu-Molnar
• Casa Schleunig
• Casa Tauffer
• Casa Wolphard-Kakas
• Casa Zeyk

Cimitire

• Cimitirul Crișan
• Cimitirul Hajongard, supranumit „Panteonul Transilvaniei”
• Cimitirul Israelit
• Cimitirul Lombului
• Cimitirul Mănăștur
• Cimitirul Militar

Cinema Arta

Cinematografe

• Cinema Arta
• Cinema Florin Piersic
• Cinema Mărăști
• Cinema Victoria
• Cinema Dacia
• Odeon Cineplex (VIVO!)
• Cinema City (Iulius Mall)

Una din clădirile Universității Tehnice

Casa Universitarilor

Clădiri culturale

• Academia de Muzică „Gheorghe Dima”
• Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”
• Casa Universitarilor
• Centrul de Artă și Cultură Japoneză
• Centrul Cultural German
• Fabrica de Pensule
• Filarmonica de Stat „Transilvania”
• Institutul de Arheologie și Istoria Artei
• Institutul de Istorie „George Barițiu”
• Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly”
• Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
• Institutul Teologic Protestant
• Opera Maghiară de Stat
• Opera Română
• Teatrul Maghiar de Stat
• Teatrul Național „Lucian Blaga”
• Universitatea de Artă și Design
• Universitatea Babeș-Bolyai
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”
• Universitatea Sapientia
• Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
• Universitatea Tehnică

Palatul Széki

Palatul Urania

Palate

• Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe
• Palatul Babos
• Palatul Bánffy
• Palatul Beldi
• Palatul Berde
• Palatul Elian
• Palatul de Finanțe
• Palatul Jósika, poreclit „Casa cu picioare”
• Palatul de Justiție
• Palatul Poștei
• Palatul Prefecturii
• Palatul Reduta
• Palatul Regionalei de Căi Ferate
• Palatul Rhédey
• Palatul Széki
• Palatul Telefoanelor
• Palatul Teleki
• Palatul Toldalagi-Korda
• Palatul Urania
• Palatul Wass

Cazinoul din Parcul Central

Parcuri

• Grădina Botanică „Alexandru Borza”, cea mai mare din România
• Parcul Central „Simion Bărnuțiu”
• Parcul Colina
• Parcul Engels
• Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”
• Parcul Feroviarilor
• Parcul „Ion Luca Caragiale”
• Parcul Între Lacuri (Iulius)
• Parcul Rozelor
• Parcul Sportiv Universitar „Prof. dr. Iuliu Hațieganu”
• Pădurea Hoia

Cultură

Funcționează la Cluj instituții publice de cultură – muzee, teatre, filarmonica, între acestea fiind și patru instituții naționale: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară și Opera Națională Română. Teatrul Național, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, prima operă națională a țării, pe a cărei scenă a debutat în 1990 renumita soprană Angela Gheorghiu.

Bulevardul Eroilor, loc de promenadă și de relaxare, este împânzit de cafenele și buticuri.

Teatrul si opera națională "Lucian Blaga"

Numeroase expoziții permanente sau temporare pot fi vizitate la Muzeul Național de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul Apei (unic în România), Muzeul de Mineralogie, Muzeele Universității Babeș-Bolyai și Muzeul Mitropoliei Clujului. Aici activează filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Artiștilor Plastici, Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. De asemenea, Clujul are un număr semnificativ de centre culturale, precum Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Italian, British Council, Centrul Cultural Brazilian „Casa do Brasil”, Centrul Cultural Polonez, Institutul Confucius și multe altele.

Piața Unirii

Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internațional în special pentru artele vizuale. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale lumii.

Cinematografie

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului al XX-lea. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii. La studiourile din Cluj ale lui Janovics și-a început cariera cunoscutul regizor Michael Curtiz (Mihály Kertész), câștigător al premiului Oscar pentru filmul Casablanca.

Clujenii sunt mari consumatori de filme și dezvoltă adevărate evenimente create în jurul proiecțiilor de cinema. Prima proiecție de film din Cluj a fost difuzată în anul 1906 și a constat în câteva cadre ce înfățișau un tren care venea spre spectatori. Favorit este cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol și a suferit multe transformări de-a lungul existenței sale, inclusiv două rebotezări. Dat în funcțiune odată cu Palatul Urania în 1910, în cinematograf au rulat primele filme mute din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Acum, pe lângă proiecții de film rulate ocazional, se organizează și concerte de muzică, piese de teatru sau diverse expoziții, fiind mai degrabă un spațiu cultural. Pe lângă acesta, Clujul dispune de alte șapte cinematografe: Odeon Cineplex (VIVO!), Cinema City (Iulius Mall), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia și Mărăști.

Festivalul Untold pe Cluj Arena

Festivaluri

În 2012 au avut loc la Cluj cca. 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) a devenit în cei 16 ani de existență unul dintre festivalurile majore ale filmului european și un reper în ceea ce privește mobilizarea și participarea comunității locale la activități culturale.

Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalului Internațional de Teatru „Interferențe”, Festivalul „Temps d'Images”, Festivalul internațional de film Transilvania, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Festivalul Mozart, Jazz in the Park, Primăvara Cafenelelor, Festivalul de Muzică de Cameră „SonoRo”, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internațional Sigismund Toduță, Festivalul Internațional A Tribute to György Ligeti in his Native Transylvania, Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” sau Transilvania Jazz Festival completează imaginea de oraș al festivalurilor pe care și-a creat-o deja Clujul. Începând cu 2017, Cluj-Napoca este gazda Cluj Pride, primul festival de anvergură destinat comunității LGBT din Transilvania.

Din 2013 cel mai mare festival open-air de muzică din țară, Peninsula/Félsziget, s-a mutat la Cluj. Festivalul delaHoya și mai noi inițiative precum 18+, Electric Castle contribuie la crearea la Cluj a unei oferte generoase pentru iubitorii muzicii electronice. Din 2015, Clujul găzduiește Untold Festival. Prima ediție a festivalului a atras peste 240.000 de spectatori din toate colțurile lumii și nu mai puțin de 170 de artiști autohtoni și internaționali. Primul concert de mare anvergură din Cluj-Napoca a fost cel al cântăreței americane Beyoncé și a avut loc pe 22 octombrie 2007, pe vechiul stadion Ion Moina.

Gastronomie

Cea mai veche rețetă tipărită într-o carte de bucate în România, ce datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea (anul 1695), este cea a verzei à la Cluj. Bucătăria clujeană se remarcă prin gustul dulce și sațiozitatea preparatelor. Inspirația austro-ungară în materie de gastronomie se face resimțită în bucătăria clujeană, un exemplu de preparat fiind gulașul.

Străzile Clujului sunt împânzite cu standuri la care se vinde kürtőskalács, desert cu specific secuiesc. Alt desert faimos al Transilvaniei, vargabelesul (budincă de tăieței cu brânză de vaci) s-a născut în secolul al XVIII-lea, în Cluj, la inițiativa unui hangiu.

Viața de noapte

Viața de noapte în Cluj este vibrantă, cu o mulțime de cluburi și petreceri studențești, inedite sau sofisticate. Cele mai populare cluburi de noapte sunt NOA (Nest of Angels), Midi (singurul club din România cotat de revista britanică DJ Mag ca fiind unul dintre cele mai bune din lume), Janis, Diesel, After Eight, Phi 18 (destinat în principal studenților), Bamboo și Euphoria Music Hall. Cluj-Napoca este printre puținele orașe din România care are un club destinat comunității LGBT. Deținut de activistul Lucian Dunăreanu, clubul Delirio a luat ființă în 2011.

Cele mai multe baruri și puburi se găsesc în centrul orașului, multe dintre ele surprinzând prin originalitatea designului, atmosfera prietenoasă și evenimentele inedite organizate. Printre acestea se remarcă Samsara Chill-out & Tea House, singura ceainărie din oraș în care clienții se descalță la intrare, iar servirea se face la podea. În ultimii ani, campania de promovare a cititului a luat amploare în localurile clujene și, ca rezultat, au început să apară mini-biblioteci în multe baruri din oraș.

Strada Piezișa e cunoscută pentru atmosfera de vacanță, pentru puburile în care tinerii se adună după cursuri, la o cafea sau seara la o poveste sau la dans.

Presă

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj și Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007.

La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum România liberă, Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediția regională care avea sediul la Cluj.

Chioșc de ziare în Piața Unirii

Principalele reviste de cultură și literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna și Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla, Magic FM și Mix FM. Situația este asemănătoare în ceea ce privește televiziunea. În 2003, Consiliul Național al Audiovizualului a acordat o licență audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, care acum emite pe o frecvență proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV și Jurnalul TV. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de televiziune Transilvania L!VE, proprietar fiind Transilvania Media Group.

O importantă agenție de știri din România, Mediafax, are un flux local de știri, Transilvania. Din 2013, Digi24 a început să difuzeze jurnale de știri și emisiuni sociale și politice sub numele Digi24 Cluj-Napoca.

În iulie 2015 a apărut Cluju.ro – un nou site de știri care se adresează, în special, tinerilor (elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi). În ziarul online sunt publicate informații privind evenimentele adresate publicului tânăr clujean (conferințe, seminarii, workshop-uri, festivaluri, acțiuni, proiecte, petreceri etc.), precum și interviuri și reportaje cu și despre tinerii de succes ai orașului Cluj-Napoca.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság și Krónika. În oraș se află și redacția săptămânalului Erdélyi Napló, precum și redacțiile revistelor culturale Korunk și Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul TV emite o oră pe săptămână în limba maghiară și 90 de minute în limba rusă, iar TVR Cluj transmite patru ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există și posturi de radio private dedicate comunității maghiare.

Educație

Articol principal: Învățământul în Cluj-Napoca.

Stimulat de investițiile IT din ultimii ani, care au atras prosperitate și profesioniști de elită, orașul se afirmă mai nou și ca centru educațional în învățământul preuniversitar, unde oferta s-a diversificat puternic în ultimii ani, cu investiții solide în școli private cu programe educaționale performante, atât în limba română, cât și în limba engleză.

Biblioteca Centrală Universitară

Nivelul de educație al populației Clujului (2011)

     Liceal (28,46%)

     Superior (25,2%)

     Superior cu licență (20,37%)

     Gimnazial (9,55%)

     Școală profesională (8,56%)

     Primar (3,78%)

     Postliceal (3,1%)

     Fără școală (0,8%)

     Analfabeți (0,19%)

Numărul mare al universităților și diversitatea studenților a transformat Clujul într-un oraș multicultural și multietnic și, în același timp, a dus și la apariția a numeroase biblioteci. Unul dintre locurile de unde se pot împrumuta cărți este Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Aceasta este probabil cea mai mare instituție de acest gen din județul Cluj, ea având filiale atât în câteva cartiere din Cluj-Napoca, cât și în majoritatea localităților din județ. În afară de biblioteca județeană clujeană, în oraș există și câteva centre culturale care au amenajate mici biblioteci și săli de lectură unde pot fi citite cărți pe domenii diversificate. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” este cea mai mare bibliotecă universitară din Transilvania. Ea aparține Universității Babeș-Bolyai și cuprinde peste 3.700.000 de volume, din care aproape 500.000 sunt periodice. Cluj-Napoca dispune de un serviciu de bibliotecă mobilă. Finanțat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, serviciul de bibliotecă mobilă are ca scop reducerea inegalității dintre locuitorii municipiului Cluj-Napoca și cei din spațiul rural, prin facilitarea accesului la carte, lectură și informare. Serviciul se desfășoară cu ajutorul unui bibliobus special amenajat pentru activități de bibliotecă.

Învățământ superior

La Cluj-Napoca învață aproximativ 60.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi în cele 11 universități care funcționează aici, dintre care șase sunt de stat. Cea mai mare universitate este Babeș-Bolyai, însă universitatea cea mai cosmopolită datorită diversității provenienței studenților este cea de medicină și farmacie. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 30.000 de studenți în 248 de specializări (din care 150 în română, 72 în maghiară, 9 în germană, 15 în engleză și 2 în franceză). Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai.

Rectoratul Universității Babeș-Bolyai

Sănătate

Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România, este situat pe raza localității Suceagu, la doar 8 km de Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Turismul medical este dezvoltat în domeniile medicinei dentare, chirurgiei plastice, recuperării medicale, asistenței medicale a vârstnicilor etc. Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.

Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de competențe.

Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toată Transilvania, va fi construit în Florești, devenit astăzi o suburbie a orașului.

Structura rețelei medicale din Cluj-Napoca cuprinde:

• spitale, în număr de 10 în 2010, cuprinzând la rândul lor 62 de secții/clinici;
• trei institute medicale: Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” și Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”;
• opt spitale particulare;
• 20 de centre medicale particulare;
• șapte laboratoare medicale particulare;
• 362 de cabinete stomatologice;
• 96 de laboratoare de tehnică dentară;
• 112 farmacii particulare și 27 de depozite farmaceutice;
• 164 de cabinete pentru medicină de familie;
• 33 de cabinete școlare.

Calitatea vieții

Potrivit unui studiu efectuat în perioada noiembrie 2016–ianuarie 2017, Cluj-Napoca este unul din orașele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România. Cartierele Grigorescu, Gheorgheni și Zorilor sunt cele mai sigure zone, urmate îndeaproape de Iris, Calea Turzii și Baciu.

Într-un clasament al orașelor europene privind calitatea vieții, Cluj-Napoca ocupă locul 21. Cluj-Napoca se află deasupra unor metropole precum Barcelona (locul 27), Paris (locul 38), Londra (locul 42), Roma (locul 46) sau Moscova (locul 51). Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare, gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate, nivelul de poluare.

Sport

Universitatea Cluj după câștigarea Cupei României în 1965

Fotbal

Masculin

• FC Universitatea Cluj - Club universitar, înființat în noiembrie 1919 de Societatea Sportivă a Studenților Români Universitari din Cluj în frunte cu prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu, recunoscut ca fiind primul președinte al echipei. Casa Universității este Cluj Arena, stadion aflat pe locul unde "U" și-a disputat meciurile de acasă în perioada 1919-1940 și după război, pe stadionul Ion Moina. Aceasta are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul 1932–1933, câștigarea Cupei României în 1964–1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965–1966) și turul I al Cupei UEFA.
• CFR Cluj - Club feroviar, înființat în 1907 (ca Kolozsvári Vasutas Sport Club), este găzduit pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003–2013.Printre rezultatele importante ale acestui club se află câștigarea Ligii I în 2008, 2010 și 2012 și a Cupei României în 2008, 2009, 2010 și 2016 și trei participări în Liga Campionilor UEFA în sezoanele 2008, 2010 și 2012.
  

  Formația echipei CFR în anul 1911
• CS Sănătatea Servicii Publice Cluj - Înființat în anul 1986 sub denumirea "Clubul Sportiv Sănătatea Cluj-Napoca". Echipa își dispută meciurile de acasă pe stadionul Clujana. Cea mai mare performanță a clubului este accederea echipei în optimile de finală ale Cupei României în sezonul 2007-2008, acolo unde a fost premiată cu medalia Surpriza Cupei României în sezonul 2007-2008.
• Victoria Cluj - a fost un club românesc de fotbal, înființat în anul 1920, în cartierul Mănăștur, înglobând inițial studenții de la Academia Comercială din Cluj-Napoca. A jucat două finale consecutive ale campionatului național, în 1922 și 1923, ambele pierdute în dauna Chinezului Timișoara.
• Ferar Cluj - A fost un club de fotbal fondat în anul 1918 (ca Kolozsvári Atlétikai Club). Echipa a apărut înaintea primului război mondial și este marcată, până în 1934, de prezența în campionatul regional a echipei KAC (Clubul Atletic Cluj), strămoșul Ferar-ului. În 1948 s-a unit cu echipa CFR.
• Dermata Cluj - A fost un club de fotbal fondat în 1945 și desființat în 1967, prin fuziunea cu CFR Cluj. A fost sponsorizată de fabrica de încălțăminte Clujana până în 1948. A jucat timp de un sezon în Divizia A (1947-1948).

Feminin

• CFF Olimpia Cluj - Este un club de fotbal feminin fondat în 2010, clubul a început direct în prima ligă pentru că la acea vreme era doar prima ligă și a câștigat campionatul în primul său sezon. În același an, echipa a câștigat de asemenea și Cupa României. De atunci, Olimpia a reușit eventul timp de cinci ani consecutiv (2011, 2012, 2013, 2014, 2015).
• CFF Clujana - Este un club de fotbal feminin înfiițat in 2001. Are în palmares 7 titluri de campioană și 4 cupe.

Baschet

Masculin

• U-BT Cluj-Napoca - Este o echipă de baschet masculin, care a luat ființă în anul 1948. Are în palmares 5 titluri de campioană și 4 cupe ale României.

Feminin

• CS Universitatea Cluj - Este o echipă de baschet feminin, care a luat ființă în anul 1947. Are în palmares 14 titluri de campioană a României.

Rugby

• CS Universitatea Cluj - Este o echipă de rugby, care a luat ființă în 1949. Echipa își dispută meciurile de acasă pe stadionul din Parcul Iuliu Hațieganu și uneori pe Cluj Arena.

Handbal

Masculin

• CS Universitatea Cluj - Este o echipă de handbal masculin, care a luat ființă în anul 1935.

Feminin

• CS Universitatea Cluj - Este o echipă de handbal feminin, care a luat ființă în anul 1959. Cele mai mari performanțe au fost o finală de Cupa Challange, un sfert de finală în Cupa EHF Feminin și un sfert de finală în Cupa Cupelor.

Polo pe apă

• CSM Cluj - Este o echipă de polo pe apă înființată în 1993.

Fotbal american

• Cluj Crusaders - Este o echipă de fotbal american înființată în 2010. Au trei titluri de campioni în 2012, 2013 și 2017.

Orașul a găzduit Campionatele europene de gimnastică individuală din 2017 și o grupă de la Campionatul European de Baschet Masculin 2017. La Cluj urmează să se desfășoare Campionatul European de tenis de masă din 2018.

Relații externe

Cluj-Napoca este înfrățit cu 18 localități din întreaga lume:

• Dijon, Franța (din 1965)
• Nantes, Franța (din 1990)
• Zagreb, Croația (din 1976)
• Köln, Germania (din 1976)
• Pécs, Ungaria (din 1990)
• Columbia, Carolina de Sud, SUA (din 1991)
• Beer Șeva, Israel (din 1991)
• Zhengzhou, China (din 1994)
• Suwon, Coreea de Sud (din 1999)
• Makati, Filipine (din 1996)
• Chacao, Venezuela (din 1999)
• São Paulo, Brazilia (din 2000)
• Korça, Albania (din 2001)
• Parma, Italia (din 2005)
• Rockford, Illinois, SUA (din 2005)
• East Lansing, Michigan, SUA (din 2005)
• Rotherham, Marea Britanie (din 2006)
• Viterbo, Italia (din 2009)
• Namur, Belgia (din 2010)
• Ningbo, China (din 2014)
• Ungheni, Republica Moldova (din 2010)

Reprezentanțe diplomatice

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Populare Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timișoara.

În prezent, funcționează la Cluj:

• Consulatul General al Republicii Ungare
• Consiliul Britanic
• Consulatul Onorific al Republicii Franceze
• Consulatul Onorific al Republicii Italiene
• Consulatul Onorific al Regatului Suediei
• Consulatul Onorific al Regatului Țărilor de Jos
• Consulatul Onorific al Republicii Turcia
• Consulatul Onorific al Republicii Slovenia
• Consulatul Onorific al Republicii Macedonia
• Consulatul Onorific al Republicii Chile
• Consulatul Onorific al Republicii Sierra Leone
• Consulatul Onorific al Republicii Burundi

Personalități

Articol principal: Lista personalităților clujene.

• Matia Corvin (1443–1490), rege al Ungariei
• János Bolyai (1802–1860), matematician
• Emil Isac (1886–1954), poet
• Ágnes Esterházy (1898–1956), actriță
• Abraham Wald (1902–1950), matematician
• Ion Negoițescu (1921–1993), poet, eseist, critic și istoric literar
• Florin Piersic (n. 1936), actor
• Béla Károlyi (n. 1942), antrenor de gimnastică
• László Tőkés (n. 1952), episcop reformat, europarlamentar
• Péter Eckstein-Kovács (n. 1956), politician și avocat
• George Maior (n. 1967), șeful Serviciului Român de Informații (2006–2015) și ambasadorul României în Statele Unite (2015–prezent)
• Tudor Giurgiu (n. 1972), producător și regizor de film
• Irina Lăzăreanu (n. 1982), model

Bibliografie

• Victor Lazăr (1923). Clujul. București: Cultura Națională. 
• Ștefan Pascu, Viorica Marica (1969). Clujul medieval. București: Editura Meridiane. 
• Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. Cluj-Napoca. 
• Stelian Neagoe (1980). Viața universitară clujeană interbelică. I–II. Cluj-Napoca: Editura Dacia. 
• Mircea Țoca (1983). Clujul baroc. Cluj-Napoca: Editura Dacia
• Dorin Alicu (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Editura Clusium. 
• Gheorghe Bodea (2002). Clujul vechi și nou. Cluj-Napoca. 
• Lukacs Jozsef (2005). Povestea „orașului-comoară”. Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof. 

Ghiduri

• Ștefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa (1957). Clujul (ghid istoric). Cluj-Napoca. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Aurel Anton (1973). Cluj. Ghid turistic al județului. București: Editura pentru Turism. 
• Cluj-Napoca. Ghid. Editura Sedona. 2002. 
• en Gabriela Popa, Liviu Stoica (2007). Cluj-Napoca Illustrated Guide. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-04521-5. 

Legături externe

• Primăria Municipiului Cluj-Napoca