Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu
Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu
Cod IATA BBU[1]
Cod ICAO LRBS[1]
Coordonate 44°30′11″N 26°06′11″E / 44.50306°N 26.10306°E / 44.50306; 26.10306[2]
Date de bază
Proprietar
Operator
Suprafață
Altitudine 90 m[2]
Terminale
Linii aeriene și operatori
Destinații
Pasageri 2.400.000 (2011)
Mărfuri
Trafic de avioane
Capacitate
(Pasageri pe an)
Angajați
Legături de transport
Distanță până în centrul orașului
Legături feroviare Gara București Nord
Stradă
Sistem de piste
Pista 1
Orientarea pistei 07 / 25[2]
Dimensiunile pistei
(lungime x lățime)
3200 x 45 m
Suprafața pistei Beton

               

Aerogara Aeroportului Băneasa - Aurel Vlaicu. (înainte de renovare)

Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu[3] (IATA: BBUICAO: LRBS), cunoscut înainte ca Aeroportul Băneasa, este din punct de vedere al traficului de călători al doilea ca mărime din România, după Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Inaugurat în anul 1920, este situat la 7 km nord de oraș, pe DN1, la 90 m altitudine, pe o suprafață de 128 ha. Dispune de o pistă de 3200 m lungime și 60 m lățime. Până la înființarea Aeroportului Internațional Otopeni în 1970, acesta era principalul aeroport din capitala României. Poartă numele pionierului aviatic român Aurel Vlaicu.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În 1909, Louis Blériot efectuează primele zboruri pe terenul hipodromului particular de la Băneasa (azi cartierul Băneasa din Capitală) - o porțiune din vechea moșie a contesei de Montesquiou.

La 1 august 1912, Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu înființează la Băneasa o școală de pilotaj pentru piloți militari. Mai târziu, aerodromul devine aeroport; se adaugă o școală de pilotaj pentru piloți civili și Aeroclubul Regal Român.

În 1920 se înființează Compania de Navigație Aeriană Franco-Română, prima companie de transport aerian din lume, pentru pasageri, mărfuri și poștă. În 1923 iau naștere, pe Aeroportul Băneasa, atelierele Companiei de Navigație Aeriană Franco-Română, precursoarele Întreprinderii de Reparații Motoare de Avion (IRMA) din anii '60-'70 și ale actualei Societăți Comerciale ROMAERO.

În anii 1947-1952 se construiește noua clădire a aerogării Băneasa, care are formă de elice cu trei pale.

În ultima perioadă aeroportul Băneasa era folosit de companii de aviație mici, mai ales cele de zboruri ieftine, precum Blue Air, care lega acest aeroport cu o serie de destinații internaționale, precum Paris, Lyon, Madrid, Berlin, Maastricht, Verona, Frankfurt, Valencia, Barcelona, Istanbul, Torino și Roma. În afară de Blue Air, mai erau și Sky Europe, care avea zboruri de la Bratislava, și My Air, cu zboruri de la Milano, Veneția și Napoli.[formulare evazivă]

În data de 12 mai 2007, intra în vigoare Hotărârea 321 de la 28 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial 245 din 12 aprilie 2007 cu privire la înființarea Companiei Naționale "Aeroporturi București" - S.A. prin fuziunea Companiei Naționale "Aeroportul Internațional Henri Coandă - București" - S.A. cu Societatea Națională "Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu" - S.A.

Din data de 25 martie 2012 Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu a fost închis pentru companiile low-cost, zborurile acestora fiind mutate la Aeroportul Internațional Henri Coandă București (Otopeni)[4].

Legătura cu orașul se face prin liniile de transport în comun 780, 783 și 131, sau prin taxi.

Există un proiect în desfășurarea pentru repunerea în funcțiune, pentru traficul de pasageri, a aeroportului, până în anul 2018.[5]

Personalități care au sosit pe Aeroportul Băneasa - Aurel Vlaicu[modificare | modificare sursă]

Pe aeroportul Aurel Vlaicu au aterizat în timp multe personalități internaționale, printre care și Papa Ioan Paul al II-lea, Prințul Albert al II-lea de Monaco în 2007, care a aterizat la bordul aeronavei personale, Bill Gates, tot în 2007 la lansarea oficială a Vista în România, respectiv Madonna în 2009 cu ocazia concertului susținut în București. Traficul de pasageri pe Aeroportul Aurel Vlaicu a crescut, în ultimii trei ani, cu 6000%, de la 30.000 pasageri în 2002, la 400.000 în 2005 și 1.768.000 în 2008.

Date tehnice[modificare | modificare sursă]

  • Pista 7: lungime 2960m, lățime 45m - asfalt
  • Pista 25: lungime 3200m, lățime 45m - asfalt
  • Cale de rulare "D" 1750m, lățime 30m - asfalt

Reparație capitală[modificare | modificare sursă]

Scurt istoric:

  • Reparație capitală începută în 2006 continuă și în 2007.
  • Până la 31/07/2007, aeroportul este închis.

Noile date tehnice ale pistei decolare/aterizare după decalarea pragului pistei 25.

TORA:

  • pista 07 2400
  • pista 25 2400

TODA

  • pista 07 2400
  • pista 25 2400

ASDA

  • pista 07 2400
  • pista 25 2400

LDA

  • pista 07 2160
  • pista 25 2400

În jurul datei de 12 mai 2007, până 12 iulie 2007, aeroportul a fost închis traficului pentru finalizarea reparației capitale la pista decolare aterizare.

Începând cu data de 29 Septembrie și până pe data de 12 Octombrie 2008, Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (București-Băneasa) a fost închis pentru efectuarea unor lucrări de întreținere. Directorul Aeroportului, Ștefan Mladin, a declarat că lucrările vor viza legăturile dintre piste și fac parte dintr-un plan investițional de modernizare, care se ridică la aproape zece milioane de euro. Pe această perioadă majoritatea companiilor aeriene care operează pe Aeroportul din Băneasa și-au mutat cursele pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Date asupra traficului[modificare | modificare sursă]

Statistică trafic:

Anul Trafic Băneasa Trafic Otopeni
2002 30 000 1 100 000
2003 170 000 1 900 000
2004 210 000 2 600 000
2005 385 000 3 000 000
2006 700 000 3 500 000
2007 1 000 000 5 000 000
2008 1 768 000[6] 5 064 230
2009 2 005 694 4 483 661
2010 2 118 150 4 917 952
2011 2 400 000[7] 5 100 000[8]

Rezultate financiare[modificare | modificare sursă]

Cifra de afaceri: 76,2 milioane RON în primele zece luni din 2009[9]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]