AKM

AKM
Tip	Pușcă de asalt
Loc de origine	Uniunea Sovietică
Istoric operațional
În uz	1959–prezent
Folosit de	Vezi Utilizatori
Istoric producție
Proiectant	Mihail Kalașnikov
Producător	IJMAȘ, alții
Bucăți construite	mai mult de 10,27 milioane de automate AKM în Uniunea Sovietică Peste 90 de milioane de variante ale automatului AKM
Variante	AKMS, AKMP, AKMN, AKMLP, AKMSP, AKMSU, AKMSN, AKMSNP, AK103, AK104, RPK
Date generale
Greutate	3,6 kg cu încărcătorul gol
Lungime	880 mm
Lungime țeavă	415 mm
Cartuș	7,62x39mm
Principiu	împrumut de gaze
Cadență de tragere	600 de cartușe pe minut
Viteză inițială	715 m/s
Bătaie eficace	350 m
Încărcător	10, 20 , 30 sau 40 de cartușe
Sistem de ochire	mecanic (cătare)

AKM (în rusă Автома́т Кала́шникова модернизи́рованный, Avtomat Kalașnikova modernizirovannîi, „Automat Kalașnikov modernizat”) este o pușcă de asalt calibrul 7.62x39 mm dezvoltată în 1959 ca un succesor modern al AK-47.

Creată de către Mihail Kalașnikov, AKM a devenit una dintre cele mai fabricate variante ale seriei Kalașnikov, fiind aleasă de Armata Sovietică și statele din Pactul de la Varșovia ca armă de serviciu. AKM-ul are o greutate redusă cu aproximativ 1 kg, are precizie în foc automat mai mare, este mai fiabilă, ieftină de produs, simplă de construit, și conține un compensator de recul tăiat oblic și un închizător rotativ acționat de gaz.

Cu toate că AK-74 este o variantă mai modernă și oficial a înlocuit AKM, acest tip de „Kalașnikov” este în continuare folosit peste tot în lume și este cel mai răspândit.

Detalii tehnice

AKM-ul este o pușcă automată de calibru 7.62x39 mm cu acționare prin împrumut de gaze cu închizător rotativ. Este cu foc selectiv (foc cu foc sau automat). Focul automat declanșează la 600 RPM. Mecanismul cu împrumut de gaze dispune de un portînchizător masiv, de care este fixat solidar un piston de gaze cu cursă lungă. Camera de gaze este poziționată deasupra țevii. Portînchizătorul culisează pe două șine de ghidare profilate pe părțile laterale ale cutiei mecanismelor, existând un joc considerabil între piesele mobile și cele fixe.

Îmbunătățiri față de AK-47

AKMS (sus), AK-47 (jos)

În comparație cu AK-47, AKM-ul conține îmbunătățiri amănunțite care au optimizat pușca pentru producerea în cantități mari. Unele componente au fost create prin metode simplificate de fabricare. În special, cutia de mecanisme frezată a AK-47 a fost înlocuită cu o cutie de mecanisme ștanțată, scăzând greutatea AKM-ului cu ≈ 1 kg și rezolvând mai multe probleme de fiabilitate. Țeava cromatată interior a AK-47 a fost păstrată, o caracteristică comună a armamentului sovietic care rezistă la uzură și coroziune, în special în condiții aspre de teren și în contextul utilizării aproape universale în Blocul Estic a muniției cu capsă corozivă.

Cutia de mecanisme a AKM este ștanțată dintr-o folie de oțel dreaptă de 1,0 mm, în timp ce AK-47 avea o cutie de mecanisme formată dintr-un corp solid de oțel. Un bloc de fixare al patului (trunion spate) și un bloc de fixare al țevii (trunion față) sunt îmbinate de cutia mecanismelor în formă de U prin intermediul niturilor. Carcasa cutiei dispune, de asemenea, de un suport tubular transversal rigid care sporește rezistența structurală. Șinele de ghidare care asistă mișcarea portînchizătorului și care încorporează ejectorul sunt montate în interiorul cutiei prin sudură în puncte. Pentru a reduce greutatea, capacul cutiei mecanismelor ștanțat este realizat dintr-o tablă mai subțire decât cel al AK-47. Pentru a-și păstra rezistența și durabilitatea, acesta prezintă nervuri de ranforsare atât longitudinale, cât și transversale.

Țeava

Țeava este cu alezaj cromat și patru ghinturi cu pas pe dreapta, având o rată de răsucire (pasul ghinturilor) de 240 mm sau 31,5 calibre. Blocul de fixare al țevii (trunionul față) are un locaș nefiletat pentru țeavă și un orificiu transversal pentru un știft care fixează țeava pe poziție. Țeava AKM-ului este instalată în blocul față și asigurată cu știft (spre deosebire de AK-47, care are o cutie a mecanismelor monobloc cu trunionuri integrate și o țeavă montată prin înșurubare). În plus, țeava are canale de ghidare orizontale care ajută la alinierea și fixarea ulucului. Pentru a crește precizia armei în timpul focului automat, AKM-ul a fost dotat cu un compensator de recul tăiat oblic (slant cut), care ajută la redirecționarea gazelor de ardere în expansiune în sus și spre dreapta în timpul tragerii; acest lucru atenuează ridicarea țevii (muzzle rise) în timpul unei rafale automate, atunci când arma este mânuită de un trăgător dreptaci. Compensatorul este înșurubat pe capătul țevii cu un filet pe stânga. Nu toate modelele AKM au compensatoare oblique; unele au fost dotate cu vechea piuliță de protecție a ghintului moștenită de la AK-47. Majoritatea AKM-urilor cu piuliță sunt modele de producție timpurie. Compensatorul oblic al AKM-ului poate fi utilizat și pe AK-47, care avea o simplă piuliță pentru a acoperi filetul.

Blocul de gaze

Portînchizător și pistonul de gaze

Blocul de gaze al AKM-ului nu dispune de un locaș pentru nuiaua de curățare sau de un inel pentru curelușă, ci este prevăzut cu un colier de fixare a baionetei integrat, care are un orificiu de ghidare pentru nuia. Inelul anterior pentru curelușă a fost mutat pe inelul de fixare al ulucului. Acesta din urmă are, de asemenea, crestături care determină poziția ulucului pe țeavă. Uluciul din lemn laminat al AKM-ului are șanțuri laterale care ajută la priza sigură asupra puștii.

Orificiile de evacuare a gazelor care reduc presiunea din cilindrul pistonului (dispuse orizontal, în rând, pe cilindrul de gaze la AK-47) au fost mutate spre înainte, pe blocul de gaze, și dispuse în configurație radială.

Ansamblul portînchizător

Portînchizătorul AKM-ului are o frezare de ușurare executată pe partea dreaptă, la jumătatea distanței dinaintea pârghiei de armare. Profilul pârghiei de armare a fost, de asemenea, subțiat. Tija închizătorului AKM este prevăzută cu caneluri (fluted), o altă măsură pentru reducerea greutății. Percutorul rotund și canelat al AK-47 a fost, de asemenea, înlocuit la AKM cu unul plat. Toate piesele sunt, de regulă, vopsite în negru, în loc să fie lăsate nefinisate.

Pat

Patul, ulucul și apărătoarea mâinii sunt fabricate din placaj laminat de mesteacăn, la fel ca accesoriile modelelor târzii de AK-47. Aceste tipuri de lemn stratificat sunt mai rezistente și se deformează mai greu decât modelele convenționale dintr-o singură piesă, nu necesită perioade lungi de uscare și sunt mai ieftine. Patul din lemn al AKM-ului este, în plus, prevăzut cu o cavitate interioară pentru reducerea greutății și este mai lung și mai drept decât cel al AK-47, ceea ce ajută la precizia focurilor succesive în timpul tragerii rapide sau automate.

În patul de lemn se află și trusa de curățare din dotare, care este un tub metalic de diametru mic cu un capac prevăzut cu blocare prin răsucire. Trusa conține, în mod normal, capul port-cârpă (pe care se înfășoară o bucată de material textil înmuiată în soluție de curățare), un dorn, un ax de asamblare pentru a menține împreună trăgaciul, deconectorul și întârzietorul de cadență în timpul remontării acestora în cutia mecanismelor după curățare, precum și o perie pentru țeavă. Trusa este fixată în interiorul patului prin intermediul unei ușițe cu arc montate în talpa patului din tablă presată.

Patul este montat într-un bloc de fixare spate (trunion) în trepte, prevăzut cu o singură extensie superioară (tang) și două șuruburi. Blocul de fixare spate este prins de cutia mecanismelor ștanțată cu patru nituri (două pe fiecare parte). Modelele cu pat rabatabil au, în schimb, un bloc de fixare spate în formă de U, care ranforcează brațele de blocare și este prins de cutia mecanismelor cu șase nituri.

Ansamblul arcului recuperator

AKM-ul utilizează un mecanism modificat al arcului recuperator, care înlocuiește tija de ghidare telescopică a arcului cu o tijă de ghidare dublă, realizată din sârmă în formă de U.

Mecanismul de dare a focului

AKM-ul are un mecanism de dare a focului modificat, echipat cu un dispozitiv de întârziere a eliberării cocoșului (instalat pe același ax împreună cu trăgaciul și deconectorul), numit în mod obișnuit „întârzietor de cadență” sau „întârzietor de cocoș” (în rusă: замедлитель срабатывания курка). În realitate, scopul său principal nu este reducerea cadenței de tragere în regim automat; acesta este un dispozitiv de siguranță care asigură faptul că arma va trage automat doar atunci când închizătorul este complet zăvorât, deoarece cocoșul este declanșat de ultimii milimetri ai mișcării înainte a portînchizătorului. Dispozitivul reduce, de asemenea, „reculul trăgaciului” (trigger slap) sau ricoșeul acestuia, precum și cadența de tragere, ceea ce reduce dispersia gloanțelor în regim de foc automat. Cocoșul a fost de asemenea modificat, fiind echipat cu o proeminență care angajează întârziătorul, iar trăgaciul are acum un singur braț de eliberare a cocoșului (față de cele două brațe paralele ale AK-47).

Dispozitive de ochire

Cătările AKM-ului, de tip tangent cu crestătură, sunt calibrate în trepte de 100 m, de la 100 la 1.000 m; față de AK-47, dinții de fixare ai foiței (care asigură cursorul reglabil) au fost mutați de pe marginea dreaptă pe marginea stângă a rampei. Cătarea este de tip pilon, reglabilă pe înălțime în condiții de teren și are o formă ușor diferită: „urechile” de protecție sunt înclinate spre spatele bazei, în loc să fie drepte, iar partea inferioară este mai îngustă comparativ cu cea a AK-47. Reglarea orizontală necesită o sculă specială de rectificare (drift tool) și este efectuată în depozitul de armament înainte de predare sau, dacă este necesar, de către un armurier ulterior. Linia de ochire este situată la aproximativ 48,5 mm deasupra axei țevii.

Setarea pentru bătaia eficace (zero de luptă), marcată cu litera „П” pe înălțătorul AKM-ului de 7,62×39 mm, corespunde unei reglări pentru distanța de 300 m. Pentru un AKM care utilizează cartușe de serviciu, setarea de 300 m limitează „ridicarea glonțului” la aproximativ -5 până la +31 cm față de linia de ochire. Soldații sunt instruiți să tragă asupra oricărei ținte aflate în acest interval pur și simplu plasând aparatele de ochire pe centrul de masă (catarama centurii, conform doctrinei ruse și foste sovietice) al inamicului. Orice eroare în estimarea distanței devine irelevantă din punct de vedere tactic, deoarece o lovitură bine țintită va lovi toracele inamicului.

Muniția

Arma utilizează aceeași muniție ca AK-47: cartușul de pușcă intermediar 7,62×39 mm M43.

Principiile de proiectare ale mecanismului AKM și procedurile de încărcare și tragere sunt practic identice cu cele ale AK-47, singura diferență fiind la nivelul mecanismului de darea focului (în timpul etapei de revenire a portînchizătorului în regim de foc automat), ca urmare a integrării dispozitivului întârzietor de cadență.

Încărcătoare

Primele încărcătoare tip cutie, detașabile (magazii) de 30 de cartușe pentru AK-47, fabricate din oțel cu pereți lisi, aveau corpul din tablă de 1 mm și cântăreau 0,43 kg goale. Ulterior, încărcătoarele de 30 de cartușe pentru AKM au primit corpuri din tablă mai ușoară, cu nervuri de ranforsare proeminente, cântărind 0,33 kg goale. Pentru a reduce și mai mult greutatea, a fost dezvoltat pentru AKM un încărcător ușor cu corp din aluminiu și un model de nervuri tip „vofre”, cântărind 0,19 kg gol; acesta s-a dovedit însă a fi prea fragil, iar numărul mic de exemplare distribuite a fost retras rapid din uz. Ca înlocuitor, au fost introduse încărcătoarele de 30 de cartușe, calibru 7,62×39mm, din plastic ranforsat cu oțel. Acestea se decolorează în timp, de la nuanțe gălbui la ruginii, cântăresc 0,24 kg) goale și sunt adesea identificate eronat ca fiind din Bakelită (o rășină fenolică), fiind de fapt fabricate din două părți de compus de turnare AG-4S (un compozit impregnat cu liant fenol-formaldehidic armat cu sticlă), asamblate cu adeziv pe bază de rășină epoxidică. Deși recunoscute pentru durabilitatea lor, aceste încărcătoare compromiteau camuflajul puștii și le lipseau micile nervuri orizontale de ranforsare de pe ambele părți ale corpului, spre partea frontală, care au fost adăugate la toate generațiile ulterioare de încărcătoare din plastic.La începutul anilor '80 a fost introdusă a doua generație de încărcătoare de 30 de cartușe, 7,62×39mm, din plastic ABS maro-închis (nuanțele variază de la castaniu la prună sau aproape negru), ranforsate cu oțel. A treia generație este similară cu a doua, dar are o culoare mai închisă și un finisaj mat, antireflexiv. Încărcătoarele actuale de 30 de cartușe, 7,62×39mm, sunt fabricate din plastic ABS negru mat, au suprafață antireflexivă, sunt ranforsate cu oțel și cântăresc 0,25 kg goale. Primele încărcătoare din oțel pentru AK-47 au o lungime de 248 mm, în timp ce încărcătoarele ulterioare din oțel nervurat pentru AKM și noile versiuni din plastic pentru 7,62×39mm sunt cu aproximativ 25 mm mai scurte.

Poza inclusă: AKMS cu un încărcător din Bakelită de 30 de cartușe. Contra denumirii, aceste încărcătoare sunt făcute din fibră de sticlă și rășină cu armătură de oțel. Încărcătorul deține simbolul IJMAȘ în colțul drept de jos.

Schimbarea de la încărcătoare de oțel la încărcătoare de plastic a rezultat într-o reducere considerabilă de greutate și îi permite soldatului să care mai multe cartușe pentru aceleași greutate.

Pușca	Cartuș	Greutatea cartușului	Greutatea unui încărcător gol	Greutatea unui încărcător plin	Maxim 10.12 kg de muniție care poate fi cărată*
AK-47 (1949)	7.62x39mm	16.3 g	Oțel cu pereți lisi 430 g	30 cartușe 916 g	11 încărcătoare pentru 330 de cartușe 10.08 kg
AKM (1959)	7.62x39mm	16.3 g	Oțel ștanțat nervurat 330 g	30 cartușe 819 g	12 încărcătoare pentru 360 de cartușe 10.08
AK-103 (1994)	7.62x39mm	16.3 g	Plastic ranforsat cu oțel 250 g	30 de cartușe 739 g	13 încărcătoare pentru 390 de cartușe 9.61 kg

De ținut minte: toate încărcătoarele 7.62x39mm de AK sunt compatibile cu variante mai învechite de AK.

*10.12 kg este cantiatea maximă de muniție care poate fi cărată fără probleme de un soldat obișnuit.

Accesori

O baionetă 6H4 cu teacă.

Baionetă AKM tip 1 Nationale Volksarmee care a tăiat sârmă.

AKM-ul este livrat cu un kit de accesorii diferit, care conține o baionetă-pumnal tip 6H3 sau 6H4 și vine echipat cu încărcătoare din oțel sau din materiale sintetice. Atât lama baionetei 6H3, cât și cea a modelului 6H4, formează un dispozitiv de tăiat sârmă atunci când sunt cuplate cu teaca. Mânerul din polimer și partea superioară a tecii asigură izolația față de lama metalică și partea inferioară a tecii metalice, utilizând o manșetă izolatoare din cauciuc pentru a tăia în siguranță sârma sub tensiune. Kitul include, de asemenea, un dorn utilizat pentru scoaterea diverselor știfturi și un dispozitiv care ajută la asamblarea mecanismului de reducere a cadenței. Pe AKM poate fi montat și aruncătorul de grenade GP-25. De asemenea, există amortizorul PBS-1 din anii '60, conceput pentru a reduce zgomotul la tragere, fiind utilizat cu precădere de forțele Spetsnaz și de KGB.

Variante

AKMS fără încărcător.

AKML cu NSP-3.

Varianta principală a AKM-ului este AKMS (S  de la Skladnoy, adică pliabil), care a fost echipată cu un pat metalic rabatabil sub carcasă, în locul patului fix din lemn. Patul metalic al AKMS-ului este diferit de cel al modelului anterior, AKS-47, având un mecanism de blocare modificat, care fixează ambele brațe de suport ale patului, spre deosebire de modelul AKS-47, unde se bloca doar brațul stâng. De asemenea, acesta este fabricat din piese de oțel ștanțate și nituite, în locul variantelor frezate regăsite pe majoritatea modelelor AKS-47, și este aliniat mai drept, similar cu patul fix al AKM-ului.Din cauza cutiei mecanismelor fabricate prin ștanțare, arma dispune și de o placă de ranforsare sub mânerul-piston, sudată în puncte pentru a preveni deteriorarea carcasei în cazul în care arma este scăpată pe mâner, dar și pentru a absorbi mai bine reculul atunci când se trage cu patul pliat.

AKM-ul a fost produs în următoarele variante: AKMP, AKML și AKMLP și de la AKMS au urmat modelele AKMSP, AKMSN și AKMSNP. Este proiectat pentru utilizare de parașutiști, fiind făcut să ocupe mai puțin spațiu cu patul pliabil din dotare și să permită spațiu pentru echipament în plus pentru parașutist când sare din avion sau la aterizare.

Pușca AKMP utilizează puncte de ochire iluminate cu radiu, cu intensitate redusă, integrate în cătarea și înălțătorul armei. Aceste dispozitive permit angajarea țintelor în condiții de luminozitate scăzută, de exemplu, atunci când câmpul de luptă este iluminat de rachete de semnalizare, incendii sau flacăra de la gura țevii, ori când ținta este vizibilă ca o siluetă pe un fundal luminat.Reglorul înălțătorului este mutat pe poziția „S” (care corespunde setării „3” de la AKM). Înălțătorul este ghidat pe o ramă gradată și dispune de un locaș care conține o capsulă cu gaz tritiu, situată direct sub pătura înălțătorului folosită pe timp de zi. Cătarea cu tritiu se montează în suportul cătării utilizând un opritor cu arc.

Modelul AKML este echipat cu o șină laterală utilizată pentru atașarea unui dispozitiv de vedere pe timp de noapte. Montura cuprinde o placă plană nituită pe peretele stâng al cutiei mecanismelor și un suport de fixare prins de bază cu șuruburi. Pentru a proteja placa fotodetectoare sensibilă la lumină a aparatului de ochire pe timp de noapte, arma folosește un ascunzător de flăcări cu fante, care înlocuiește compensatorul de recul standard.AKML poate fi utilizat și din poziția culcat, fiind dotat cu un bipod detașabil montat pe țeavă, care ajută la stabilizarea armei și reduce oboseala trăgătorului în timpul perioadelor prelungite de observație. Bipodul este livrat ca accesoriu și este transportat într-o husă atașată la centura de serviciu.

Modelul AKMN este echipat cu o șină laterală utilizată pentru atașarea unui dispozitiv de vedere pe timp de noapte. Varianta desemnată AKMN-1 poate monta astfel luneta de noapte multi-model 1PN51, iar AKMN-2, luneta de noapte multi-model 1PN58. AKMLP este o versiune a modelului AKML dotată cu dispozitive de ochire cu tritiu (la fel ca în cazul AKMP).Pușca AKMSP are la bază varianta AKMS cu pat rabatabil, fiind însă echipată cu dispozitive de ochire pe timp de noapte cu tritiu, similar modelului AKMP.

Modelul AKMSN este derivat din AKMS și dispune de o șină pentru accesorii utilizată pentru montarea unui senzor de vedere pe timp de noapte (la fel ca la AKML), având în plus un ascunzător de flăcări și un bipod. Brațul stâng al patului rabatabil al AKMSN-ului este îndoit spre exterior pentru a evita suportul monturii aparatului de ochire în timpul plierii, iar inelul pentru curea a fost mutat mai în spate. Similar cu AKMN-1, modelul AKMSN-1 poate monta luneta de noapte multi-model 1PN51, iar AKMSN-2, luneta de noapte multi-model 1PN58. O versiune a AKMSN-ului livrată suplimentar cu dispozitive de ochire cu tritiu din fabrică se numește AKMSNP.În Polonia a fost dezvoltată o versiune de AKM cu uluc modificat, conceput să accepte aruncătorul de grenade de 40 mm wz. 1974 Pallad, fiind desemnată karabinek-granatnik wz. 1974.

Variante străine

Germania de Est

Erau produse local. Exemple: MPi-KM, MPi-KMS/MPi-KMS-72. Armele germane de est foloseau Bakelită maronie în loc de lemn.

Peru

Diseños Casanave International LLC a realizat o versiune modernizată a AKM-ului, cunoscută sub numele de SC-2026, care dispune de un pat telescopic din policarbonat și un uluc cu șine (pentru accesorii). Aceasta are o bătaie de 400 de metri și cântărește mai puțin de 4 kilograme. DICI produce, de asemenea, modelul SC-2026C, o variantă carabină a modelului SC-2026, destinată echipajelor de vehicule, personalului auxiliar și forțelor speciale.

Vietnam

Modelul STL-1A a fost produs de Fabrica Z111 încă din 2015, prin înlocuirea pieselor de pe AKM-uri uzate cu uluce noi din plastic, paturi rabatabile, mânere noi și frâne de gură similare cu cele de AK-74, având și un prag de prindere pentru utilizarea cu un aruncător de grenade M203. În 2018, a fost dezvoltată o versiune modernizată, cunoscută sub numele de STL-1B, care include șine Picatinny, având în vedere că varianta 1A folosește o montură laterală.

România

Pistol Mitralieră model 1963 (abreviat PM md. 63) este o pușcă de asalt românească în calibrul 7.62x39mm. Este exportată sub numele AIM.

Ungaria

AK-63 (cunoscută și sub denumirea AMM în serviciul militar maghiar) este o variantă maghiară a puștii de asalt AKM, fabricată de uzina de stat de armament Fegyver- és Gépgyár (FÉG) din Ungaria. În prezent, este utilizată de către Forțele Terestre Ungare ca armă de infanterie standard, precum și de majoritatea celorlalte categorii de forțe ale Forțelor de Apărare Ungare.

China

Tip 56 (în chineză: 56式自动步枪; literal: „Pușca Automată Tip 56”), cunoscută și sub denumirea AK-56, este o pușcă chinezească de calibrul 7,62×39mm. Aceasta este o variantă a puștilor de concepție sovietică AK-47 (mai exact, Modelul 3) și AKM. Producția a început în anul 1956 la Fabrica de Stat 66, fiind ulterior preluată de companiile Norinco și PolyTech, care continuă să fabrice arma, în principal pentru export.

Coreea de Nord

Tip 68, cunoscută și sub denumirea Tip 68 NK, este o variantă nord-coreeană a AKM-ului, adoptată în 1968 pentru a înlocui modelul Tip 58. Aceasta nu este prevăzută cu reductor de cadență. Are propria baionetă, bazată pe modelul pentru AK-47, dar dispune de un sistem diferit de prindere pe mânerul baionetei. Aceste baionete au fost distribuite și în Cuba, având teci verzi în loc de teci de culoare cafenie, cum sunt cele utilizate de Armata Populară Coreeană.

Coreea de Sud

DAK-47 este o copie exactă a AKM-ului creată de Dasan Machinaries pentru export.

Variante numai foc cu foc

WASR-10 este o variantă care poate trage numai foc cu foc. Deși este modelată după AKM, nu este o altă versiune, ci mai mult o variantă, deoarece schimbările sunt semnificative.

Seria WASR este fabricată în România de către producătorul de armament Cugir și este importată pe scară largă în Statele Unite pentru piața armelor sportive de către importatorul Century International Arms, care le modifică prin instalarea unor paturi TAPCO. În 2007, Century a început să instaleze grupul de tragere TAPCO Intrafuse AK G2 pentru a elimina leziunile degetului trăgătorului cauzate de fenomenul de bolt slap (reculul violent al trăgaciului provocat de port-închizător).

Potențial de precizie

AKM trage scurtă cu muniție  57-N-231 de serviciu cu nucleu de oțel
Distanță	Precizie verticală de foc (R₅₀)	Precizie orizontală de foc (R₅₀)	Energia glonțului rămasă	Viteza glonțului rămasă
0m	0cm	0cm	2,036J	718m/s
100m	8cm	11cm	1,540J	624m/s
200m	15cm	22cm	1,147J	539m/s
300m	23cm	33cm	843J	462m/s
400m	31cm	44cm	618J	395m/s
500m	39cm	56cm	461J	342m/s
600m	47cm	67cm	363J	303m/s
700m	55cm	78cm	314J	282m/s
800m	64cm	90cm	284J	268m/s

R₅₀ înseamnă că cele mai grupate 50 de procente din totalul focurilor trase se vor afla în interiorul unui cerc cu diametrul menționat.

În general, este o îmbunătățire în comparație cu precizia AK-47-ului. Abaterile medii (R₅₀) pe verticală și pe orizontală, utilizând muniție de război la distanța de 800 m pentru platformele AK, sunt:

Dispersia puștilor SKS, AK-47, AKM și AK-74 la distanța de 800 m
Pușcă	Mod de tragere	Precizia verticală (R₅₀)	Precizia orizontală (R₅₀)
SKS (1945)	Foc cu foc	38cm	29cm
AK-47 (1949)	Foc cu foc	49cm	34cm
AK-47 (1949)	Tragere scurtă	76cm	89cm
AKM (1959)	Tragere scurtă	64cm	90cm
AK-74 (1974)	Tragere scurtă	48cm	64cm

Utilizatori

O hartă cu utilizatori de AKM în albastru și foști utilizatori în roșu

• Afganistan
• Albania
• Algeria
• Angola
• Armenia
• Azerbaidjan
• Bangladesh
• Belarus
• Benin
• Bosnia și Herțegovina
• Botswana
• Bulgaria
• Burkina Faso
• Burundi
• Cambodia
• Camerun
• Capul Verde
• Republica Centrafricană
• Ciad
• Comore
• Cuba
• Republica Democrată Congo
• Djibouti
• Republica Democrată Germană: Variantă MPi-KM.
• Egipt: Variantă Misr.
• Guineea Ecuatorială
• Eritreea
• Estonia
• Etiopia
• Gabon
• Georgia
• Guineea
• Guineea-Bissau
• Guyana
• Ungaria: Variantă AK-63.
• India
• Iran
• Irak
• Israel
• Kazahstan
• Kârgâzstan
• Laos
• Letonia
• Liban
• Lesotho
• Liberia
• Libia
• Lituania
• Macedonia de Nord
• Madagascar
• Mali
• Republica Moldova
• Mongolia
• Maroc
• Mozambic
• Coreea de Nord: Variantă Type 68.
• Pakistan: Variantă Type 56.
• Peru
• Polonia
• Qatar
• Republica Congo
• România: Variantă PM md. 63.
• Uniunea Sovietică / Rusia
• Rwanda
• São Tomé și Príncipe
• Arabia Saudită
• Serbia
• Seychelles
• Sierra Leone
• Slovenia
• Somalia
• Sudan
• Surinam
• Siria
• Tadjikistan
• Tanzania
• Togo
• Turcia
• Turkmenistan
• Ucraina
• Emiratele Arabe Unite
• Uzbekistan
• Vietnam
• Yemen
• Iugoslavia: Variantă Zastava M70.
• Zambia
• Zimbabwe

Conflicturi

1960-1970

• Războiul din Vietnam (1955-1975)
• Războiul Civil din Laos (1959-1975)
• Războiul Civil din Guatemala (1960-1996)
• Războiul Colonial Portughez (1961-1974)
• Războiul de Independență al Eritreei (1961-1991)
• Problema irlandeză (A doua jumătate a aniilor 1960 până în 1998)
• Războiul civil din Rhodesia (1964-1979)
• Războiul de frontieră din Africa de Sud (1966-1990)
• Războiul de Șase Zile (1967)
• Războiul Civil Cambodgian (1967-1975)
• Invazia Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia (1968)
• Conflictul de frontieră chino-sovietic (1969)

1970-1980

• Războiul de Iom Kipur (1973)
• Războiul civil din Etiopia (1974-1991)
• Războiul Civil Libanez (1975-1990)
• Războiul Civil Angolez (1975-2002)
• Insurgența din Aceh (1976-2005)
• Războiul Civil din Mozambic (1977-1992)
• Revoluția din Nicaragua (1978-1990)
• Războiul Ciad-Libian (1978-1987)
• Conflictul kurdo-turc (1978-prezent)
• Războiul cambodgian-vietnamez (1978-1989)
• Războiul sino-vietnamez (1979)
• Războiul Civil din Salvador (1979-1992)
• Războiul din Afganistan (1979-1989)

1980-1990

• Războiul Irano-Irakian (1980-1988)
• Al Doilea Război Civil Sudanez (1983-2005)
• Războiul Civil din Sri Lanka (1983-2009)
• Invazia americană în Grenada (1983)
• Insurgenția Lord's Resistance Army (1987-prezent)
• Primul Război Civil Din Liberia (1989-1997)

1990-2000

• Războiul din Golf (1990-1991)
• Războiul Civil din Rwanda (1990-1994)
• Războiul Civil din Somalia (1991-prezent)
• Războaiele Iugoslave (1991-2001)
• Războiul Civil din Georgia (1991-1993)
• Războiul Civil din Algeria (1991-2002)
• Primul Război Cecen (1994-1996)
• Războiul eritreo-etiopian (1998-2000)
• Al Doile Război Civil din Liberia (1999-2003)
• Al Doilea Război Cecen (1999-2009)

2000-2010

• Războiul din Afganistan (2001–2021)
• Primul Război Civil Ivorian (2002-2007)
• Războiul din Irak (2003-2011)
• Criza din Darfur (2003-2020)
• Războiul de Droguri Mexican (2006-prezent)
• Războiul Ruso-Georgian (2008)
• Insurecția islamică din Nigeria (2009-prezent)

2010-2020

• Al Doilea Război Civil Ivorian (2010-2011)
• Războiul Civil Libian (2011)
• Războiul Civil Sirian (2011-2024)
• Războiul Civil din Republica Centrală Africană (2012-prezent)
• Războiul din Irak (2013-2017)
• Al Doilea Război Civil Libanez (2014-2020)
• Razboiul Ruso-Ucrainean (2014-prezent)
• Războiul Civil din Yemen (2014-prezent)
• Insurgenția în Cabo Delgado (2017-prezent)
• Conflictul Civil din Ethiopia (2018-prezent)

2020-prezent

• Războiul din Nagorno-Karabah (2020)
• Ofensiva Talibană din 2021
• Războiul Tigray (2020-2022)
• Confruntările dintre Kîrgîzstan și Tajikistan (2021)
• Războiul Ruso-Ucrainean (2022-prezent)
• Atacul Banjska (2023)
• Războiul din Amhara (2023-prezent)
• Războiul din Gaza (2023-prezent)
• Invazia israeliană a Libanului din 2024
• Războiul afgano-pakistanez din 2026 (2026-prezent)

Galerie de imagini

• 
• 
• 
• 
• 
• 

Legături externe

• Materiale media legate de AKM la Wikimedia Commons
• Kalașnikov – omul, armele, legenda, 17 iunie 2011, Nicu Pârlog, Descoperă