Știință creștină
Știința creștină (în engleză Christian Science) este o credință care aparține familiei metafizice a mișcărilor religioase noi, întemeiată în anul 1879 de Mary Baker Eddy, urmând ca în anul 1894 să fie construit în Boston, Massachusetts edificiul principal al religiei.[1] Aceasta a devenit în anul 1936 religia cu creșterea cea mai rapidă din Statele Unite ale Americii, având atunci aproape 270.000 de membri, număr care apoi a suferit un declin.[2]
În cartea sa, Science and Health With Key to The Scriptures („Știință și sănătate, cu cheia către scripturi”) fondatoarea explică conceptul de boală ca fiind o iluzie ce poate fi corectată prin puterea vindecătoare a credinței. Eddy a încercat prin Christian Science întoarcerea la creștinismul timpuriu, al cărui element vindecător considera că s-a pierdut.[3] Ceea ce diferențiază mișcarea de alte ramuri ale creștinismului este credință idealistă că realitatea e o iluzie[4], presupunând și faptul că bolnavii nu ar trebui tratați neapărat medicamentos, ci printr-o formă de rugăciune ce corectează iluzia responsabilă pentru starea precară de sănătate.[5]
Religia este cunoscută și pentru ziarul The Christian Science Monitor, care a câștigat 7 premii Pulitzer între anii 1950 și 2002.
-
„Biserica mamă” a religiei, din Boston, Massachussets. -
Mary Baker Eddy -
Simbolul științei creștine: crucea și coroana, în jurul cărora este inscripționat fragmentul biblic „Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi, curăţiţi pe leproşi, scoateţi afară dracii.”
.jpg){kind=logo}
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ For the charter, Mary Baker Eddy, Manual of the Mother Church, Boston: The First Church of Christ, Scientist, 89th edition, 1908 [1895], pp. 17–18.
- ^ Stark, Rodney (1998). "The Rise and Fall of Christian Science". Journal of Contemporary Religion. 13 (2): pp. 190-191
- ^ Wilson, Bryan (1961). "Christian Science". Sects and Society: A Sociological Study of the Elim Tabernacle, Christian Science, and Christadelphians. Berkeley: University of California Press. pp. (121–215), 125.
- ^ Wilson 1961, p. 127; Nicholas Rescher, „Idealism”, in Jaegwon Kim, Ernest Sosa (eds.), A Companion to Metaphysics, Oxford: Wiley-Blackwell, 2009 [1996], p. 318.
- ^ Wilson 1961, p. 125; Margaret P. Battin, „High-Risk Religion: Christian Science and the Violation of Informed Consent”, in Peggy DesAutels, Margaret P. Battin and Larry May (eds.), Praying for a Cure: When Medical and Religious Practices Conflict, New York: Rowman & Littlefield Publishers, 1999, p. 11.
