Medicină antroposofică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Medicina antroposofică este o direcție de medicină complementară apărută din antroposofia fondată de Rudolf Steiner. Ea își propune să completeze și să lărgească medicina cu baze științifice experimentale, și nu să o înlocuiască (așa cum își propune medicina alternativă). Bazele teoretic-metodice ale medicine antroposofice au fost dezvoltate de Steiner în anii 1920-1924 în numeroase conferințe pentru medici și studenți la medicină, ca și în cartea scrisă împreună cu Ita Wegman Fundamentele terapiei antroposofice (titlul original Fundamente pentru lărgirea artei medicale prin cunoștințe spiritual-științifice, apărută în 1925).

Medicina antroposofică își extrage denumirea din greaca veche; anthropos-om și sophia-înțelepciune. Este practicată astăzi în peste 80 de țări, cu preponderență în Europa Centrală. Se fundamentează pe principiile științelor naturale, prin cercetarea fenomenelor fizice, vitale(de viață), sufletești și spirituale, completate cu cunoștințe din știința spirituală Antroposofia, imaginație, inspirație, intuiție. Medicii antroposofi nu resping terapiile standard, ci încearcă să le completeze prin metode speciale și prin medicamente produse din substanțe vegetale, animale și minerale. În spațiul vorbitor de limbă germană, există în acest moment nouă spitale și clinici orientate antroposofic. În Germania de exemplu, în prezent sunt achitate total sau parțial tratamentele cu medicamente antroposofice de către 52 de case de asigurări de sănătate.

Medicina antroposofică atribuie omului patru părți constitutive și anume corp fizic, corp eteric, corp astral și EU, prin a căror cooperare/legătură iau naștere trei sisteme funcționale: - sistemul nervos/senzorial, ca purtător al gândirii - sistemul ritmic ca putător al simțirii (sentimentelor) - sistemul metabolic și al membrelor ca purtător al voirii/voinței Astfel, medicina antroposofică explică îmbolnăvirile printr-un dezechilibru al acestor sisteme. Medicamentele antroposofice sunt introduse în tratament cu scopul de a reface echilibrul și astfel de a depăși boala.

Medicina antropozofică se bazează pe noțiunile ocultismului și pe filozofia spirituală⁠(en)[traduceți] a lui Steiner, pe care a numit-o antropozofie. Medicii folosesc o varietate de tehnici de tratament bazate pe preceptele homeopatice, inclusiv masaj, exerciții, consiliere și substanțe. Multe medicamente preparate și folosite în medicina antroposofică homeopatică sunt similare cu cele utilizate în homeopatie. Remediile homeopate nu sunt eficace medical și sunt, în general, considerate inofensive, cu excepția cazului când sunt folosite ca un substitut al curei științific dovedite și eficace. În anumite țări europene, persoanelor cu cancer le sunt uneori prescrise remedii special recoltate (de exemplu vâsc), dar cercetările nu au constatat nici o dovadă convingătoare de beneficiu clinic.[1][2][3][4] Unii medici antroposofi se opun vaccinării în copilărie, și acest lucru a condus la izbucnirea unor focare de boli care ar fi putut fi prevenite. Profesorul universitar de medicină complementară Edzard Ernst⁠(en)[traduceți] și alți medici și oameni de știință, inclusiv Simon Singh și David Gorski, au caracterizat medicina antroposofică drept escrocherie medicală pseudoștiințifică,[5][6][7][8][9] lipsită de orice bază științifică sau logică.[10][11][12][13][14][15]

În timpul pandemiei de COVID-19, spitalele Steiner din Germania au devenit notorii printre medicii legitimi pentru folosirea unor remedii băbești pe pacienți sedați, unii bolnavi în mod sever. Remediile includeau cataplasme cu ghimbir și preparate homeopatice despre care se susține că ar conține praf de meteoriți. Stefan Kluge, directorul secției de terapie intensivă de la Centrul Medical Universitar din Hamburg a menționat că afirmațiile medicilor antroposofi pe timpul pandemiei erau „profund neprofesionale” și că „riscau să producă nedumeriri pacienților”.[16]

Conform lui Dan Dugan, Steiner a promovat următoarele susțineri medicale pseudoștiințifice:

  1. susținerea vitalismului;
  2. îndoieli asupra teoriei germenilor infecțioși;[8]
  3. abordare ciudată a sistemelor fiziologice;
  4. „inima nu este o pompă”.[6][17]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ades TB, ed. (). „Mistletoe”. American Cancer Society Complete Guide to Complementary and Alternative Cancer Therapies (în engleză) (ed. 2nd). American Cancer Society. pp. 424–428. ISBN 9780944235713. Available evidence from well-designed clinical trials does not support claims that mistletoe can improve length or quality of life. 
  2. ^ Lordick, Florian (). „Mistletoe Treatment for Cancer”. Deutsches Aerzteblatt Online. Deutscher Arzte-Verlag GmbH: 491–2. doi:10.3238/arztebl.2014.0491. ISSN 1866-0452. PMC 4150025 Accesibil gratuit. Mistletoe has been used to treat cancer patients for a century, and this era, which has been mostly one of therapeutic impotence, is now ending. ... In the 1920s, the New England Journal of Medicine published multiple articles on the treatment of hypertension with mistletoe extracts (12), but, as the pathophysiology of hypertension became clearer and effective treatments for it were developed, mistletoe disappeared from cardiovascular medicine. Something similar may well happen in the domain of oncology. 
  3. ^ de Giorgio A, Stebbing J (). „Mistletoe: for cancer or just for Christmas?”. Lancet Oncol. 14 (13): 1264–5. doi:10.1016/S1470-2045(13)70560-6. PMID 24275128. 
  4. ^ „Mistletoe Extracts (PDQ®)”. National Cancer Institute. . Accesat în . Although mistletoe was found to be therapeutically effective in most of the reported studies, many of the studies had one or more major design weaknesses as mentioned above that raised doubts about the reliability of the findings. These weaknesses include the following: 
  5. ^ Kreidler, Marc (). „Rudolf Steiner's Quackery”. Quackwatch. Accesat în . 
  6. ^ a b Dugan, Dan (). Flynn, Tom; Dawkins, Richard, ed. The New Encyclopedia of Unbelief. Prometheus Books, Publishers. pp. 74–75. ISBN 9781615922802. Accesat în . Anthroposophical pseudoscience is easy to find in Waldorf schools. “Goethean science” is supposed to be based only on observation, without “dogmatic” theory. Because observations make no sense without a relationship to some hypothesis, students are subtly nudged in the direction of Steiner’s explanations of the world. Typical departures from accepted science include the claim that Goethe refuted Newton’s theory of color, Steiner’s unique “threefold” systems in physiology, and the oft-repeated doctrine that “the heart is not a pump” (blood is said to move itself). 
  7. ^ Ruse, Michael (). The Gaia Hypothesis: Science on a Pagan Planet. University of Chicago Press. p. 128. ISBN 9780226060392. Accesat în . We have rather a mishmash of religion on the one hand and pseudoscience on the other, as critics have pointed out (e.g., Shermer 2002, 32). It is hard to tell where one ends and the other begins, but for our purposes it is not really important. 
  8. ^ a b Dugan, Dan (). Shermer, Michael; Linse, Pat, ed. The Skeptic Encyclopedia of Pseudoscience. ABC-CLIO. pp. 31–33. ISBN 978-1-57607-653-8. In physics, Steiner championed Johann Wolfgang von Goethe’s color theory over Isaac Newton, and he called relativity “brilliant nonsense.” In astronomy, he taught that the motions of the planets were caused by the relationships of the spiritual beings that inhabited them. In biology, he preached vitalism and doubted germ theory. 
  9. ^ Jump, Paul (). „Aberdeen decides against alternative medicine chair”. Times Higher Education Supplement. 
  10. ^ McKie, Robin; Hartmann, Laura (). „Holistic unit will 'tarnish' Aberdeen University reputation”. The Observer. 
  11. ^ Gorski, David (). „A University of Michigan Medical School alumnus confronts anthroposophic medicine at his alma mater”. Science-Based Medicine. Accesat în . 
  12. ^ Shermer, Michael (). The Skeptic encyclopedia of pseudoscience. ABC-CLIO. p. 903. ISBN 1576076539. Accesat în . 
  13. ^ Singh, Dr. Simon; Ernst, Professor Edzard (). „Anthroposophic Medicine”. Trick or Treatment?: Alternative Medicine on Trial. Transworld. p. 177. ISBN 978-1-4090-8180-7. 
  14. ^ Gorski, David H. (). Kaufman, Allison B.; Kaufman, James C., ed. Pseudoscience: The Conspiracy Against Science. MIT Press. p. 313. ISBN 978-0-262-53704-9. Accesat în . To get an idea of what mystical nonsense anthroposophic medicine is, I like to quote straight from the horse's mouth, namely Physician's Association for Anthroposophic Medicine, in its pamphlet for patients: 
  15. ^ Kienle, Gunver S.; Kiene, Helmut; Albonico, Hans Ulrich (). „Anthroposophische Medizin: Health Technology Assessment Bericht – Kurzfassung”. Forschende Komplementärmedizin. 13 (2): 7–18. doi:10.1159/000093481. PMID 16883076. teils ergänzend und teils ersetzend zur konventionellen Medizin  Cited in Ernst, Edzard (). „Anthroposophic medicine: A critical analysis”. MMW Fortschritte der Medizin. 150 (Suppl 1): 1–6. PMID 18540325. 
  16. ^ Oltermann, Philip (). „Ginger root and meteorite dust: the Steiner 'Covid cures' offered in Germany”. The Guardian. 
  17. ^ Rudolf Steiner (). Der Übersinnliche Mensch - Anthroposophisch erfasst (PDF) (în germană). RUDOLF STEINER ONLINE ARCHIV. p. 72. [...] denn das Herz ist ein Sinnesorgan, das die Blutbewegung wahrnimmt, es ist nicht, wie es die Physiker meinen, ein Pumpwerk, sondern durch die Geistigkeit und Vitalität des Menschen bewegt sich das Blut [...] 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Rudolf Steiner și Ita Wegman, "Fundamentele terapiei antroposofice" (Brașov: Salco, 2006)
  • Rudolf Steiner, "Fiziologie și terapie în concepția științei spirituale" (Cluj-Napoca: Triade, 2005)


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Medicină_antroposofică&oldid=16094715