Siegfried Lenz
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Siegfried Lenz | |
 Siegfried Lenz |
|
| Naștere | 17 martie 1926 Ełk, Prusia Răsăriteană |
|---|---|
| Profesie | scriitor |
| Naționalitate | germană  |
| Activitatea literară | |
| Specie literară | roman, nuvelă, teatru, povestire umoristică |
modifică  |
|
Siegfried Lenz (n. 17 martie 1926) este un scriitor german. În 1999, la a 250-a aniversare a nașterii lui Goethe, i s-a decernat Premiul Goethe.
Problematica operei sale o constituie vina și responsabilitatea societății și a individului, acceptarea datoriei ca noțiune concretă, implicând examenul conștiinței și opțiunea în serviciul adevărului și umanității.
Autorul face apel la tehnica de redare de tip cinematografic de o remarcabilă plasticitate, desfășurată adesea contrapunctic. De asemenea, este remarcabilă adecvarea stilistică la meandrele narațiunii.
Scrieri [modificare]
- 1951: „Erau ulii în văzduh” (Es waren Habichte in der Luft)
- 1953: „Duel cu umbra” (Duell mit dem Schatten)
- 1955: „Atât de gingaș era satul Suleyken” (So zärtlich war Suleyken)
- 1957: „Omul în fluviu” (Der Mann im Strom)
- 1959: „Vânătorul de zeflemele” (Jäger des Spotts)
- 1960: „Vasul-far” (Das Feuerschiff)
- 1961: „Vremea celor fără vină” (Zeit der Schuldlosen)
- 1963: „Se vorbește în oraș” (Stadtgespräch)
- 1968: „Ora de germană” (Deutschstunde)
- 1973: „Modelul” (Das Vorbild).
