Propoziție predicativă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Propoziția predicativă constituie în frază o realizare propozițională a numelui predicativ.
Verbele care cer predicative:
-
-
-
- a deveni
- a se naște
- a fi
- a se alege
- a ajunge
- a se constitui
- a ieși
- a se numi
- a rămâne
- a se chema
- a părea
- a se face
- a respecta
- a însemna
-
-
Exemple [modificare]
-
-
-
- Problema era cine învață.
- Întrebarea este pe cine să chem.
- Chestiunea a fost cui să-i scriu.
- Tema discuției era al cui copil e cel mai bun.
-
-
Vezi și [modificare]
- Caz → Ablativ • Acuzativ • Dativ • Genitiv • Nominativ • Vocativ •
- Parte de propoziție → Principală • Secundară •
- Atribut → Adjectival • Adverbial • Interjecțional • Pronominal • Substantival • Apozițional • Verbal •
- Complement → Direct • De agent • Indirect •
- Circumstanțial → Concesiv • Condițional • Consecutiv • De cauză • De loc • De mod • De scop • De timp
- Predicat → Nominal • Verbal •
- Subiect → Gramatical • Implicit • Logic • Zero •
- Propoziție → Afirmativă - Negativă • Analizabilă - Neanalizabilă • Enunțiativă - Interogativă •
- Propoziție subordonată
- Atributivă •
- Completivă → Directă • Indirectă •
- Circumstanțială → Concesivă • Condițională • Consecutivă • De cauză • De loc • De mod • De scop • De timp •
- Predicativă •
- Subiectivă •
 |
Acest articol legat de gramatică este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
